3ra-1420/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1420/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1420/19 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Taraclia (jud: S. Uzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii) Î N C H E I E R E 24 decembrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Cociu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, c o n s t a t ă: La 11 ianuarie 2019 Victor Cociu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în organele poliției, iar la 12 noiembrie 2018 a fost concediat din Ministerul Afacerilor Interne în legătură cu ieșirea la pensie. Ulterior, a prezentat pârâtului pachetul necesar de documente în vederea stabilirii pensiei pentru limita de vârstă. A menționat că prin decizia din 23 noiembrie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia, pe care a primit-o la 26 noiembrie 2018, i s-a refuzat în stabilirea pensiei pentru limita de vârstă ca colaborator al organelor afacerilor interne, deoarece nu avea vechimea de muncă de 24 ani conform prevederilor Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993. Nefiind de acord cu decizia din 23 noiembrie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia, la 30 noiembrie 2018 a depus cerere prealabilă.
Reclamantul a susținut că decizia din 23 noiembrie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia contravine prevederilor legale, urmând a fi anulată. Astfel, a relatat că a activat în cadrul Inspectoratului de Poliție Taraclia, 18 ani, 07 luni și 11 zile, dintre care 04 ani, 10 luni și 08 zile a activat în izolatorul de detenție temporară a Comisariatului de Poliție Taraclia, în perioada 09 iulie 2003- 1 17 mai 2008. La fel, a efectuat serviciul în Armata Națională din 17 noiembrie 1997 și s-a demobilizat la 12 mai 1999, adică o perioadă de 01 an, 05 luni și 25 zile. A considerat că în temeiul pct. 8 lit. d) din hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă, urmează să-i fie acordate înlesnirile de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.
A arătat că a activat în izolatorul de urmărire penală 04 ani, 10 luni și 08 zile, iar această vechime este necesar de o adăugat la vechimea totală și la perioada de serviciu în Armata Națională. Reclamantul a arătat că reieșind din datele menționate, vechimea totală pentru limita de vârstă se formează din: 18 ani, 07 luni și 11 zile; 04 ani, 10 luni și 08 zile; 01 an, 05 luni și 25 zile, care în total alcătuiesc 24 de ani, 11 luni și 14 zile, adică corespunde tuturor cerințeor legale de a-i calcula și achita pensia solicitată. A comunicat că prin răspunsul din 21 decembrie 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, cererea prealabilă a fost respinsă. Suplimentar, a indicat că la 20 martie 2018 Ministrul Afacerior Interne a emis ordinul nr. 96, prin care a confirmat includerea în vechimea în muncă a perioadei de serviciu în izolatorul de urmărire penală și deținere provizorie, ordin care este în vigoare și nu a fost anulat.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. A solicitat anularea deciziei nr. 45 din 23 noiembrie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia în stabilirea pensiei pentru limita de vârstă ca colaborator al organelor afacerilor interne. Prin hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, a fost admisă cererea de chemare în judecată. A fost recunoscută ca ilegală și anulată decizia nr. 45 din 23 noiembrie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia privind refuzul lui Victor Cociu în stabilirea pensiei pentru limita de vârstă ca colaborator al organelor afacerilor interne.
La 25 februarie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia. Prin decizia din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, având învedere că subdiviziunile în care a activat Victor Cociu sunt entități destinate pentru deținerea persoanelor, fiind sub incidența reglementărilor din pct.8 al hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, care îi conferă acest drept. Drept urmare, instanța de apel a reținut că Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat a refuzat intimatului în recalcularea pensiei solicitate.
Instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural, 2 iar în consecință soluția de admitere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios. La 21 octombrie 2019 și 5 noiembrie 2019 prin intermediul Oficiului Poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Cahul. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
A declarat că perioada de activitate a intimatului în carul Izolatorului de detenție provizorie, nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu înlesniri, deoarece aceasta nu este o instituție penitenciară și nu se regăsește în pct.8 lit.d) din hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de srepingere a acțiunii. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 19 septembrie 2019. Astfel, recursul depus la 21 octombrie 2019, este în termen. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea 3 acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, 4 din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Sveatoslav Moldovan 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.