2ra-1053/24 — cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, perfectarea actului de identitate și a pasaportului în privinta copilului minor fără acordul mamei, permiterea iesirii-intrării peste hotarele Republicii Moldova a copilului minor fără acordul mamei

La 11 mai 2023, Ion-Eugen Chiha, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Iuliei Izdebschi, intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția Drepturilor Copiilor, sect. Rîșcani, CRSC „Casa Gavroche” și Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, perfectarea actului de identitate și a pașaportului în privința copilului minor fără acordul mamei, permiterea ieșirii-intrării peste hotarele Republicii Moldova a copilului minor fără acordul mamei (f. d. 2-4, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Ion-Eugen Chiha a indicat că, prin hotărârea din 29 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani a Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului mun. Chișinău împotriva Iuliei Izdebschi, intervenienți accesorii Ion-Eugen Chiha, Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău și Asociația Medicală Teritorială Chișinău cu privire la recunoașterea legalității acțiunii de luare a copilului din familia biologică, fără decăderea din drepturile părintești, ca fiind întemeiată.

A specificat că, a fost recunoscută legală acțiunea DPDC sect. Rîșcani de luare a copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, IDNP: XXXXX, de la mama Iulia Izdebschi, fără decăderea din drepturile părintești.

Ulterior, la 02 mai 2023, hotărârea din 29 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a devenit irevocabilă. 1

La 04 mai 2023, reclamantul a înregistrat o cerere la autoritatea tutelară de sector cu privire la integrarea feciorului minor XXXXX în familia biologică a tatălui Ion-Eugen Chiha.

S-a adresat la Agenția Servicii Publice, cu scopul de a perfecta pașaportul feciorului și ulterior de a pleca în România, unde urma să fie reintegrat în familia sa și încadrat într-o instituție de învățământ română, însă a primit refuz, pe motiv că, este necesar acordul ambilor părinți.

Suplimentar a comunicat că, mama copilului nu dorește să dea acest acord, deoarece între aceștia există o comunicare defectuoasă.

A mai indicat reclamantul că, la 09 februarie 2023, copilul XXXXX, născut la XXXXX a fost luat din familia biologică a mamei Iulia Izdebschi și plasat de urgență în Centrul de reabilitare socială a copiilor „Casa Gavroche”, unde reclamantul, periodic, venea în vizită la fecior și zilnic comunica prin intermediul aplicației „Viber”, cu scopul de a stabili o relație de încredere și afecțiune părinte-copil.

Concomitent, a relatat că, familia Izdebschi a ajuns în vizorul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului, la 31 mai 2022, în rezultatul informației parvenite de la Inspectoratului de Poliție sectorul Râșcani, prin care au fost informați că, copilul XXXXX, născut la XXXXX se afla în situație de risc și nu frecventa nici o instituție școlară.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 27 din Constituția Republicii Moldova, art. 3 alin. (5), art. 4 alin. (1) al Legii nr. 269 din 09 noiembrie 1994 cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova, art. 16, 17 al Legii nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, art. 3 alin. (1) din Convenția internațională cu privire la protecția drepturilor copilului adoptată la 20 noiembrie 1989 la New York.

Reclamantul Ion-Eugen Chiha a solicitat admiterea prezentei cereri cu perfectarea actului de identitate și a pașaportului copilului XXXXX, născut la XXXXX, IDNP: XXXXX, fără acordul mamei Iulia Izdebschi și permiterea copilului XXXXX să iasă din Republica Moldova împreună cu tatăl și însoțit de tata Ion-Eugen Chiha fără acordul mamei Izdebschi Iulia, și stabilirea domiciliului permanent în România. 2

Prin hotărârea din 03 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Ion-Eugen Chiha (f. d. 66, 73-76 verso, vol. I).

Prin decizia din 07 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Iulia Izdebschi, casată hotărârea din 03 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centrul, cu remiterea cauzei spre rejudecare, în alt complet de judecată (f. d. 132, 133-136, vol. I).

În consolidarea soluției adoptate, raportând prevederile legale la circumstanțele stabilite în cadrul examinării cauzei la argumentele indicate în cererea de apel, instanța de apel a considerat că, instanța de fond a examinat sub toate aspectele cauza civilă și corect a ajuns la concluzia de a admite acțiunea și a respinge cererea de apel ca fiind nefondată.

Instanța de apel a reținut că, din avizul nr. 0-90 din 17 aprilie 2024 Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani se atestă că, familia Izdebschi a ajuns în vizorul Direcției pentru protecția drepturilor copilului sect. Râșcani, la data de 31 mai 2022, în rezultatul sesizării parvenite de la Inspectoratului de Poliție sect. Rîșcani, prin care informează autoritatea tutelară că copilul XXXXX, născut la XXXXX se află în situație de risc, nu frecventează nici o instituție școlară, este lipsit de comunicarea cu semenii săi, iar comportamentul mamei este neadecvat, violent.

Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani a luat la evidență copilul XXXXX, născut la XXXXX, IDNP XXXXX, domiciliat pe adresa: XXXXX.

Instanța de apel a mai reținut că, în procesul de instrumentare a cazului, a vizitelor efectuate la domiciliu s-a stabilit, că copilul locuia împreună doar cu mama sa în condiții de trai nesatisfăcătoare. Mirosul din locuință fiind greu de suportat, locuința fiind neaerisită, geamurile astupate. În apartament au mai fost observate multe pietre de dimensiuni diferite (inclusiv bolovani). Copilul nu frecventa instituția de învățământ, fiindu-i neglijat dreptul la educație. Cu mama pe parcurs au fost petrecute discuții profilactice privitor la situația fiului său, necesitatea asigurării condițiilor de trai favorabile și asigurarea înscrierii la o instituție școlară din comunitate, însă aceasta a dat dovadă de iresponsabilitate.

Ulterior, la data de 15 august 2022 de către autoritatea tutelară a fost depusă o cerere cu privire la înscrierea copilului la Instituția Publică Liceul Teoretic „Academia Copiilor”. Însă mama a manifestat comportament agresiv verbal, demonstrând că nu este de acord ca copilul său să meargă la școală. 4

Conform dispoziției nr. 01/506 din 09 februarie 2023, emisă de către Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului a fost dispusă plasarea în regim de urgență a copilului XXXXX, născut la XXXXX în Centrul de reabilitare socială a copiilor „Casa Gavroche” din mun. Chișinău pe un termen de până la 72 ore cu posibilitatea prelungirii termenului de plasament până la 45 de zile.

Potrivit dispoziției nr. 1403-d din 10 martie 2023, emisă de către Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului a fost dispusă plasarea copilului XXXXX, născut la XXXXX, IDNP XXXXX, în Centrul de reabilitare socială a copiilor „Casa Gavroche” din mun. Chișinău, str. Nicolae Dimo 11/4, pentru un termen de până la 6 luni.

Prin hotărârea din 29 martie 2023 a Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani a Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului mun. Chișinău împotriva Iuliei Izdebschi, intervenienți accesorii Ion-Eugen Chiha , Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău și Asociația Medicală Teritorială Chișinău cu privire la recunoașterea legalității acțiunii de luare a copilului din familia biologică, fără decăderea din drepturile părintești.

Conform concluziei eliberate de către Centrul Psiho-Socio-Pedagogic nr. 76 din 26 mai 2023 cu privire la evaluarea/consilierea psihologică a copilului minor XXXXX se constată că în profilul psiho-comportamental al ultimului se evidențiază un nivel sporit de anxietate, emotivitate și reactivitate la zgomot. Abilitățile cognitive, afective și sociale sunt reduse în raport cu vârsta cronologică, condiționate și de factorii socio-educaționali, calitatea relațiilor interpersonale, precum și de modelele comportamentale nefavorabile. Indicii psiho-comportamentali ai copilului, pot indica asupra existenței semnelor de violență în familie, a unui climat familial ostil, insecurizant la care a fost supus (f. d. 43-45, vol. I).

La fel, instanța de apel a reținut și faptul că la moment, minorul XXXXX, născut la XXXXX este plasat în Centrul de reabilitare socială a copiilor „Casa Gavroche” din mun. Chișinău.

La 04 mai 2023, de către Ion-Eugen Chiha a depus o cerere în adresa Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani prin care a 5 solicitat integrarea copilului minorului XXXXX în familia biologică a tatălui Ion-Eugen Chiha.

Instanța de apel a reținut că, conform cărții de identitate seria AZ, nr. 044502, anexate la materialele, Ion-Eugen Chiha, născut la data de XXXXX, CNP XXXXX este cetățean român, născut în XXXXX (f. d. 13, vol. I), iar potrivit caracteristicii eliberate de către Primăria comunei Albota, județul Argeș, reclamantul Ion-Eugen Chiha are domiciliul în XXXXX (f. d. 42, vol. I).

Conform adeverinței nr. ARCS23 100130 din 18 ianuarie 2023 se confirmă faptul că reclamantul Ion-Eugen Chiha este salariat al Societății RCS&RDS SA cu contract individual de muncă, pe perioadă nedeterminată începând cu data de 12 iunie 2019, având funcția de operator suport tehnic pentru servicii de comunicații electronice (f. d. 38, vol. I).

Conform raportului de anchetă socială privind situația reclamantului Ion-Eugen Chiha, eliberat de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș se constată faptul că familia Chiha dispune de condiții bune de locuit ce pot satisface nevoile specifice minorului în situația în care acesta o să vină să locuiască la domiciliul tatălui său (f. d. 48-51, vol. I).

Totodată, instanța de apel a stabilit că pârâta Iulia Izdebschi nu participă la dezvoltarea fizică, mintală, spirituală, morală și socială a copilului. Mai mult, însuși minorul XXXXX în ședința de judecată fiind asistat de pedagog a declarat că dorește să locuiască cu tatăl său și să meargă la el.

Instanța de apel ca urmare a celor constatate, ținând cont de prevederile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 269 din 09 noiembrie 1994, art.4 alin. (13) din Legea nr. 273 din 09 noiembrie 1994 și având în vedere interesul copilului de a se dezvolta într-un mediu sigur, sănătos și care să îi confere stabilitate, a dispus admiterea cerinței reclamantului cu privire la stabilirea domiciliul copilului minor, XXXXX IDNP XXXXX, la domiciliul tatălui Ion-Eugen Chiha CNP XXXXX, pe teritoriul Românei și corespunzător a admis și cerința cu privire la perfectarea actelor de identitate, a pașaportului în privința copilului minor XXXXX și obținerea permisiunii 6 privind ieșirea peste hotarele Republicii Moldova, fără acordul mamei Iulia Izdebschi, născută la XXXXX, IDNP: XXXXX.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată în adresa reprezentantului recurentei, avocatului Ion Popa, în mod electronic, 12 septembrie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 233, vol. I), iar cererea de recurs au fost depusă la 17 septembrie 2024 (f. d. 18-21, vol. II).

În adresa reprezentantului intimatului, avocatei Oxana Hamureac, Direcției pentru Protecția Drepturilor Copiilor, sect. Rîșcani, Centrului de Reabilitare Socială a Copiilor „Casa Gavroche” și Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului a fost expediat copia recursului, cu înștiințarea 7 despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 50, vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului reprezentantul intimatului, avocata Oxana Hamureac, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copiilor, sect. Rîșcani, Centrul de Reabilitare Socială a Copiilor „Casa Gavroche” și Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Iulia Izdebschi conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă. 9

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 10 p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Iulian Afanasiev, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Iulia Izdebschi împotriva deciziei din 18 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11