2ra-1053/24 — cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, perfectarea actului de identitate și a pasaportului în privinta copilului minor fără acordul mamei, permiterea iesirii-intrării peste hotarele Republicii Moldova a copilului minor fără acordul mamei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, perfectarea actului de identitate şi a pasaportului în privinta copilului minor fără acordul mamei, permiterea iesirii-intrării peste hotarele Republicii Moldova a copilului minor fără acordul mamei
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din CPC. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-1053/24 — cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, perfectarea actului de identitate și a pasaportului în privinta copilului minor fără acordul mamei, permiterea iesirii-intrării peste hotarele Republicii Moldova a copilului minor fără acordul mamei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Iulia Izdebschi,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ion-Eugen Chiha împotriva Iuliei Izdebschi, intervenienți accesorii Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copiilor, sect. Rîșcani, Centrul de Reabilitare
Socială a Copiilor „Casa Gavroche” și Avocatul Poporului pentru Drepturile
Copilului, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, perfectarea
actului de identitate și a pașaportului în privința copilului minor fără acordul
mamei, permiterea ieșirii-intrării peste hotarele Republicii Moldova a
copilului minor fără acordul mamei,
împotriva deciziei din 18 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1053/24
NR. PIGD 2-23068137-01-2ra-17092024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. V. Sandu
Curtea de Apel Chișinău: jud. M. Anton, N. Mamaliga, O. Cojocaru
13 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Iulia Izdebschi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 mai 2023, Ion-Eugen Chiha, a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Iuliei Izdebschi, intervenienți accesorii Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copiilor, sect. Rîșcani, CRSC „Casa Gavroche” și
Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, cu privire la stabilirea
domiciliului copilului minor, perfectarea actului de identitate și a
pașaportului în privința copilului minor fără acordul mamei, permiterea
ieșirii-intrării peste hotarele Republicii Moldova a copilului minor fără
acordul mamei (f. d. 2-4, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Ion-Eugen
Chiha a indicat că, prin hotărârea din 29 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de
Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani a Direcției
Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului mun. Chișinău împotriva
Iuliei Izdebschi, intervenienți accesorii Ion-Eugen Chiha, Inspectoratul de
Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău și Asociația Medicală
Teritorială Chișinău cu privire la recunoașterea legalității acțiunii de luare a
copilului din familia biologică, fără decăderea din drepturile părintești, ca
fiind întemeiată.
A specificat că, a fost recunoscută legală acțiunea DPDC sect. Rîșcani de
luare a copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, IDNP: XXXXX, de la
mama Iulia Izdebschi, fără decăderea din drepturile părintești.
Ulterior, la 02 mai 2023, hotărârea din 29 martie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru a devenit irevocabilă.
1
La 04 mai 2023, reclamantul a înregistrat o cerere la autoritatea tutelară
de sector cu privire la integrarea feciorului minor XXXXX în familia
biologică a tatălui Ion-Eugen Chiha.
S-a adresat la Agenția Servicii Publice, cu scopul de a perfecta pașaportul
feciorului și ulterior de a pleca în România, unde urma să fie reintegrat în
familia sa și încadrat într-o instituție de învățământ română, însă a primit
refuz, pe motiv că, este necesar acordul ambilor părinți.
Suplimentar a comunicat că, mama copilului nu dorește să dea acest
acord, deoarece între aceștia există o comunicare defectuoasă.
A mai indicat reclamantul că, la 09 februarie 2023, copilul XXXXX,
născut la XXXXX a fost luat din familia biologică a mamei Iulia Izdebschi
și plasat de urgență în Centrul de reabilitare socială a copiilor „Casa
Gavroche”, unde reclamantul, periodic, venea în vizită la fecior și zilnic
comunica prin intermediul aplicației „Viber”, cu scopul de a stabili o relație
de încredere și afecțiune părinte-copil.
Concomitent, a relatat că, familia Izdebschi a ajuns în vizorul Direcției
pentru Protecția Drepturilor Copilului, la 31 mai 2022, în rezultatul
informației parvenite de la Inspectoratului de Poliție sectorul Râșcani, prin
care au fost informați că, copilul XXXXX, născut la XXXXX se afla în
situație de risc și nu frecventa nici o instituție școlară.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 27 din Constituția Republicii Moldova, art. 3 alin. (5), art. 4 alin. (1) al
Legii nr. 269 din 09 noiembrie 1994 cu privire la ieșirea și intrarea în
Republica Moldova, art. 16, 17 al Legii nr. 338 din 15 decembrie 1994
privind drepturile copilului, art. 3 alin. (1) din Convenția internațională cu
privire la protecția drepturilor copilului adoptată la 20 noiembrie 1989 la
New York.
Reclamantul Ion-Eugen Chiha a solicitat admiterea prezentei cereri cu
perfectarea actului de identitate și a pașaportului copilului XXXXX, născut
la XXXXX, IDNP: XXXXX, fără acordul mamei Iulia Izdebschi și
permiterea copilului XXXXX să iasă din Republica Moldova împreună cu
tatăl și însoțit de tata Ion-Eugen Chiha fără acordul mamei Izdebschi Iulia,
și stabilirea domiciliului permanent în România.
2
Prin hotărârea din 03 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Ion-Eugen Chiha
(f. d. 66, 73-76 verso, vol. I).
Prin decizia din 07 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de Iulia Izdebschi, casată hotărârea din 03 iulie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centrul, cu remiterea cauzei spre rejudecare, în
alt complet de judecată (f. d. 132, 133-136, vol. I).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de
Ion-Eugen Chiha. S-a stabilit domiciliul copilului minor, XXXXX, în
România cu tatăl Ion-Eugen Chiha. S-a permis perfectarea actelor de
identitate și a pașaportului în privința copilului minor, XXXXX, fără acordul
mamei Iulia Izdebschi. S-a permis ieșirea copilului minor, XXXXX, din
Republica Moldova, fără acordul mamei Iulia Izdebschi. Prezenta hotărâre
substituie acordul lui Iulia Izdebschi, născută la XXXXX, IDNP: XXXXX,
pentru eliberarea actelor de identitate și a pașaportului copilului minor
XXXXX IDNP XXXXX și la traversarea de către acesta a frontierei
Republicii Moldova (f. d. 171-172, 179-190, vol. I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 aprilie 2024, Iulia Izdebschi a declarat apel nemotivat
(f. d. 174-174-verso, vol. I), la 25 aprilie 2024, prin intermediul poștei
electronice, Iulia Izdebschi, reprezentată de avocatul Ion Popa
(f. d. 176-178, vol. I) împotriva hotărârii din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, iar la 19 iunie 2024, Iulia Izdebschi, reprezentată de
avocatul Ion Popa a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului,
casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii de
respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Ion-Eugen Chiha
(f. d. 201-202, vol. I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 18 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Iulia Izdebschi, reprezentată de avocatul Ion Popa
3
și menținută hotărârea din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru (f. d. 220, 223-230, vol. I).
În consolidarea soluției adoptate, raportând prevederile legale la
circumstanțele stabilite în cadrul examinării cauzei la argumentele indicate
în cererea de apel, instanța de apel a considerat că, instanța de fond a
examinat sub toate aspectele cauza civilă și corect a ajuns la concluzia de a
admite acțiunea și a respinge cererea de apel ca fiind nefondată.
Instanța de apel a reținut că, din avizul nr. 0-90 din 17 aprilie 2024
Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani se atestă că,
familia Izdebschi a ajuns în vizorul Direcției pentru protecția drepturilor
copilului sect. Râșcani, la data de 31 mai 2022, în rezultatul sesizării
parvenite de la Inspectoratului de Poliție sect. Rîșcani, prin care informează
autoritatea tutelară că copilul XXXXX, născut la XXXXX se află în situație
de risc, nu frecventează nici o instituție școlară, este lipsit de comunicarea
cu semenii săi, iar comportamentul mamei este neadecvat, violent.
Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani a luat
la evidență copilul XXXXX, născut la XXXXX, IDNP XXXXX, domiciliat
pe adresa: XXXXX.
Instanța de apel a mai reținut că, în procesul de instrumentare a cazului,
a vizitelor efectuate la domiciliu s-a stabilit, că copilul locuia împreună doar
cu mama sa în condiții de trai nesatisfăcătoare. Mirosul din locuință fiind
greu de suportat, locuința fiind neaerisită, geamurile astupate. În apartament
au mai fost observate multe pietre de dimensiuni diferite (inclusiv bolovani).
Copilul nu frecventa instituția de învățământ, fiindu-i neglijat dreptul la
educație. Cu mama pe parcurs au fost petrecute discuții profilactice privitor
la situația fiului său, necesitatea asigurării condițiilor de trai favorabile și
asigurarea înscrierii la o instituție școlară din comunitate, însă aceasta a dat
dovadă de iresponsabilitate.
Ulterior, la data de 15 august 2022 de către autoritatea tutelară a fost
depusă o cerere cu privire la înscrierea copilului la Instituția Publică Liceul
Teoretic „Academia Copiilor”. Însă mama a manifestat comportament
agresiv verbal, demonstrând că nu este de acord ca copilul său să meargă la
școală.
4
Conform dispoziției nr. 01/506 din 09 februarie 2023, emisă de către
Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului a fost dispusă
plasarea în regim de urgență a copilului XXXXX, născut la XXXXX în
Centrul de reabilitare socială a copiilor „Casa Gavroche” din mun. Chișinău
pe un termen de până la 72 ore cu posibilitatea prelungirii termenului de
plasament până la 45 de zile.
Potrivit dispoziției nr. 1403-d din 10 martie 2023, emisă de către
Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului a fost dispusă
plasarea copilului XXXXX, născut la XXXXX, IDNP XXXXX, în Centrul
de reabilitare socială a copiilor „Casa Gavroche” din mun. Chișinău,
str. Nicolae Dimo 11/4, pentru un termen de până la 6 luni.
Prin hotărârea din 29 martie 2023 a Judecătoria Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani a Direcției Generale
pentru Protecția Drepturilor Copilului mun. Chișinău împotriva Iuliei
Izdebschi, intervenienți accesorii Ion-Eugen Chiha , Inspectoratul de Poliție
Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău și Asociația Medicală
Teritorială Chișinău cu privire la recunoașterea legalității acțiunii de luare a
copilului din familia biologică, fără decăderea din drepturile părintești.
Conform concluziei eliberate de către Centrul Psiho-Socio-Pedagogic
nr. 76 din 26 mai 2023 cu privire la evaluarea/consilierea psihologică a
copilului minor XXXXX se constată că în profilul psiho-comportamental al
ultimului se evidențiază un nivel sporit de anxietate, emotivitate și
reactivitate la zgomot. Abilitățile cognitive, afective și sociale sunt reduse în
raport cu vârsta cronologică, condiționate și de factorii socio-educaționali,
calitatea relațiilor interpersonale, precum și de modelele comportamentale
nefavorabile. Indicii psiho-comportamentali ai copilului, pot indica asupra
existenței semnelor de violență în familie, a unui climat familial ostil,
insecurizant la care a fost supus (f. d. 43-45, vol. I).
La fel, instanța de apel a reținut și faptul că la moment, minorul
XXXXX, născut la XXXXX este plasat în Centrul de reabilitare socială a
copiilor „Casa Gavroche” din mun. Chișinău.
La 04 mai 2023, de către Ion-Eugen Chiha a depus o cerere în adresa
Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani prin care a
5
solicitat integrarea copilului minorului XXXXX în familia biologică a tatălui
Ion-Eugen Chiha.
Instanța de apel a reținut că, conform cărții de identitate seria AZ,
nr. 044502, anexate la materialele, Ion-Eugen Chiha, născut la data de
XXXXX, CNP XXXXX este cetățean român, născut în XXXXX (f. d. 13,
vol. I), iar potrivit caracteristicii eliberate de către Primăria comunei Albota,
județul Argeș, reclamantul Ion-Eugen Chiha are domiciliul în XXXXX
(f. d. 42, vol. I).
Conform adeverinței nr. ARCS23 100130 din 18 ianuarie 2023 se
confirmă faptul că reclamantul Ion-Eugen Chiha este salariat al Societății
RCS&RDS SA cu contract individual de muncă, pe perioadă nedeterminată
începând cu data de 12 iunie 2019, având funcția de operator suport tehnic
pentru servicii de comunicații electronice (f. d. 38, vol. I).
Conform raportului de anchetă socială privind situația reclamantului
Ion-Eugen Chiha, eliberat de către Direcția Generală de Asistență Socială și
Protecția Copilului Argeș se constată faptul că familia Chiha dispune de
condiții bune de locuit ce pot satisface nevoile specifice minorului în situația
în care acesta o să vină să locuiască la domiciliul tatălui său (f. d. 48-51,
vol. I).
Totodată, instanța de apel a stabilit că pârâta Iulia Izdebschi nu
participă la dezvoltarea fizică, mintală, spirituală, morală și socială a
copilului. Mai mult, însuși minorul XXXXX în ședința de judecată fiind
asistat de pedagog a declarat că dorește să locuiască cu tatăl său și să meargă
la el.
Instanța de apel ca urmare a celor constatate, ținând cont de
prevederile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 269 din 09 noiembrie 1994, art.4
alin. (13) din Legea nr. 273 din 09 noiembrie 1994 și având în vedere
interesul copilului de a se dezvolta într-un mediu sigur, sănătos și care să îi
confere stabilitate, a dispus admiterea cerinței reclamantului cu privire la
stabilirea domiciliul copilului minor, XXXXX IDNP XXXXX, la domiciliul
tatălui Ion-Eugen Chiha CNP XXXXX, pe teritoriul Românei și
corespunzător a admis și cerința cu privire la perfectarea actelor de identitate,
a pașaportului în privința copilului minor XXXXX și obținerea permisiunii
6
privind ieșirea peste hotarele Republicii Moldova, fără acordul mamei Iulia
Izdebschi, născută la XXXXX, IDNP: XXXXX.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 septembrie 2024, Iulia Izdebschi a declarat recurs împotriva
deciziei din 18 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri (f. d. 18-21, vol. II).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta Iulia Izdebschi a invocat prevederile
art. 432 alin. (1) lit. a), b, e) din Codul de procedură, care reglementează că
recursul poate fi admis dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; se schimbă sau
se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; hotărârea sau
decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată în adresa
reprezentantului recurentei, avocatului Ion Popa, în mod electronic, 12
septembrie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
(f. d. 233, vol. I), iar cererea de recurs au fost depusă la 17 septembrie 2024
(f. d. 18-21, vol. II).
În adresa reprezentantului intimatului, avocatei Oxana Hamureac,
Direcției pentru Protecția Drepturilor Copiilor, sect. Rîșcani, Centrului de
Reabilitare Socială a Copiilor „Casa Gavroche” și Avocatului Poporului
pentru Drepturile Copilului a fost expediat copia recursului, cu înștiințarea
7
despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire (f. d. 50, vol. II).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului
reprezentantul intimatului, avocata Oxana Hamureac, Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copiilor, sect. Rîșcani, Centrul de Reabilitare Socială
a Copiilor „Casa Gavroche” și Avocatul Poporului pentru Drepturile
Copilului, nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
8
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta
s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Iulia Izdebschi conține obiecții de fapt și de drept similare
celor expuse în cererea de chemare în judecată, în apel care au fost analizate
de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
9
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
10
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Iulian Afanasiev, ca
fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Iulia Izdebschi împotriva
deciziei din 18 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
11