2ra-1781/22 — constatarea și declararea nulității proceselor-verbale, cu obligarea excluderii din facturile lunare a datoriilor formate în baza proceselor-verbale

2ra-1781/22 — constatarea și declararea nulității proceselor-verbale, cu obligarea excluderii din facturile lunare a datoriilor formate în baza proceselor-verbale (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Sergiu Musteață,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Musteață împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu

nr. 56/151 cu privire la constatarea și declararea nulității proceselor-verbale

cu obligarea excluderii din facturile lunare a datoriilor formate în baza

proceselor-verbale contestate,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-1781/22

NR. PIGD 2-20150231-01-2ra-21122022)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Eroarea judiciară nu poate fi

corectată de instanța de recurs

Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. M. Muruianu

Curtea de Apel Chișinău – jud. N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca

11 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Sergiu Musteață

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva ACC nr. 56/151 cu privire la constatarea și declararea

nulității proceselor-verbale cu obligarea excluderii din facturile lunare a

datoriilor formate în baza proceselor-verbale contestate (f. d. 2-8, vol. I).

două procese-verbale ale unor organe de conducere a asociației de

coproprietari în condominiu și anume: procesul-verbal al Consiliului de

administrație al ACC nr. 56/151 din 31 ianuarie 2020, conform căruia

Consiliul de administrație al ACC a hotărât asupra unor aspecte care nu

sunt de competența sa, dat de competența altui organ de conducere, adică a

Adunării Generale a membrilor asociației de coproprietari în condominiu.

depășirea competenței și este lovit de nulitate absolută conform

dispozițiilor art. 202 alin.(6) din Codul Civil.

de administrație, fără organizarea unei adunări generale a membrilor

asociației, au hotărât singuri asupra remunerării președintelui Consiliului de

administrație și asupra remunerării contabilului, asupra mărimii contribuției

la fondul de rezervă al asociației, depășindu-și astfel competența, iar actul

întocmit este lovit de nulitate absolută.

stabilire a contribuției la fondul de rezervă.

locativ nr. 913 din 30 martie 2000, Consiliul de administrație a fost în drept

să adopte decizii în toate chestiunile de activitate a asociației, cu excepția

chestiunilor ce țin de competența exclusivă a Adunării Generale, astfel

actul a fost lovit de nulitate absolută prevăzută la art. 202 alin. (6) din

Codul Civil, datorită încălcării competenței organului de conducere care l-a

emis.

1

adunării generale a membrilor ACC nr. 56/151 din 29 mai 2020, pe care îl

contestă doar în partea metodei de determinare a contribuției la fondul de

rezervă.

contribuie la fondul de rezervă cu o sumă fixă în mărime de 10 lei achitată

per apartament, ceea ce contravine legislației privind condominiul și

stabilirea contribuțiilor la cheltuielile condominiului conform cotei-părți

din proprietatea comună, care la rândul său se determină după suprafața

încăperii din cadrul condominiului deținute în proprietate.

reexaminării actelor ilegale, dar nu este nici o dorință de a anula

ilegalitățile.

nr. 913 din 30 martie 2000, stabilește că pentru fiecare proprietar

cuantumul plăților obligatorii conform cotei de participare, aprobarea

pentru fiecare proprietar, a cuantumului plaților obligatorii în conformitate

cu cota-parte a acestuia.

revine fiecărui proprietar din proprietatea comună în diviziune, stabilește că

cota proprietarului în totalul plaților obligatorii pentru întreținerea și

reparația bunurilor comune, în alte cheltuieli comune, precum și cota

voturilor la Adunarea Generală a membrilor asociației de coproprietari în

condominiu, în coroborare cu art. 7 al Legii menționate supra, care prevede

că cota-parte a fiecărui proprietar în bunurile imobiliare comune în

condominiu este proporțională cotei constituite din suprafața totală (în

metri pătrați) a locuințelor (încăperilor) ce îi aparțin în condominiu, dacă

decizia Adunării Generale a proprietarilor, adoptată în conformitate cu

procedura prevăzută la art. 26 din prezenta lege, nu stabilește altfel.

contribuției la fondul de rezervă (în esență cheltuieli pentru reparație și

dezvoltare) contrar prevederilor imperative ale legislației referitor la cota

membrilor condominiului în totalul plăților obligatorii pentru întreținerea și

reparația bunurilor comune, în alte cheltuieli comune.

de dispozițiile imperative ale legii referitor la stabilirea contribuției

membrilor condominiului la cheltuielile comune ale condominiului. Astfel

2

a solicitat constatarea și declararea nulității acestui act în partea invocată de

stabilire a unei plăți identice per apartament, deoarece doar așa poate fi

atins scopul dispoziției legale încălcate și determinarea organelor de

conducere a pârâtului de a reexamina contribuția membrilor condominiului

la așa-numitul „fond de rezervă”.

contestate în partea respectivă, pârâtul urmează să restituite în contul

membrilor condominiului plățile efectuate, uneori din greșeală, conform

actelor juridice nule.

baza prevederilor Legii condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30

martie 2000, art. 7, 166, 167, 2762-2764 din Codul de procedură civilă.

nulității procesului-verbal al Consiliului de administrație al ACC nr. 56/151

din 31 ianuarie 2020 (fără număr) cu obligarea pârâtei de a restitui în contul

reclamantului sumele de bani încasate în baza acestuia și de a exclude din

facturile lunare datoria indicată ca formată în baza procesului-verbal al

Consiliului de administrație al ACC nr. 56/151 din 31 ianuarie 2020;

declararea nulității și anularea procesului-verbal al Adunării Generale a

membrilor ACC nr. 56/151 din 29 mai 2020 în partea metodei de stabilire a

contribuției la fondul de rezervă, cu obligarea pârâtului de a exclude din

facturile lunare a datoriei indicate ca formată în baza procesului-verbal al

adunării generale a membrilor ACC nr. 56/151 din 29 mai 2020 pentru

contribuția la fondul de rezervă.

Centru, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 84, 104-116, vol. I).

împotriva hotărârii din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f. d. 86, vol. I), iar la 13 ianuarie 2022, a prezentat apelul motivat,

solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral

(f. d. 121-135, vol. I).

împotriva hotărârii din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, (f. d. 87-88, vol. I), iar la 17 februarie 2022, prin intermediul

oficiului poștal, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia,

casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri,

3

prin care să fie dispusă încasarea din contul lui Sergiu Musteață a sumei de

3 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f. d. 162-163, 164,

vol. I).

respins apelul declarat de Sergiu Musteață și menținută hotărârea din 28

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a încasat de la

Sergiu Musteață în beneficiul Asociației de Coproprietari în Condominiu

nr.56/151 cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei

(f. d. 215, 216-228, vol. I).

concretizat ulterior prin cererile depuse la 16 decembrie 2022, la 16

ianuarie 2023, 30 ianuarie 2023, 15 mai 2023, 20 septembrie 2023, 19

aprilie 2024, 21 mai 2024 și, respectiv, la 23 noiembrie 2024 împotriva

deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond, cu remiterea cauzei la rejudecare, în instanța de fond, pentru

corectarea erorilor de procedură (f. d. 1-24, 35-41, 47-52, 55-58, 102-103,

113-114-verso, 136-138, 144-146, 162-164, vol. II).

a), c) din Codul de procedură civilă și art. 432 alin. (4) din Codul de

procedură civilă.

eronată a probelor, iar erorile admise au dus la încălcarea directă a

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

aplicată, iar normele de drept aplicate de către instanță au fost interpretate

în mod eronat.

acesta, și anume facturile lunare pentru lunile ianuarie și februarie 2020,

materiale pe care nici instanța de fond și nici instanța de apel nu le-au

examinat și nu le-au dat nicio apreciere.

motivul respingerii, în calitate de probă, a copiei actului contestat,

certificată de întreprinderea care gestiona blocurile de locuit, la acel

moment, căreia actul i-a fost prezentat cu ștampilă umedă de către

președintele consiliului de administrație al pârâtului.

4

mijloacelor, argumentelor și a elementelor de probă ale apelantului, cel

puțin pentru a le aprecia pertinența.

în mod corespunzător motivele nulității actelor, în partea criteriului ales de

repartizare a cheltuielilor pentru fondul de rezervă pentru membrii

asociației.

juridice concrete, eronat a apreciat că adunarea generală ar avea o discreție

totală în alegerea metodologiei de stabilire a contribuțiilor membrilor

asociației la fondul de rezervă, în pofida faptului că adunarea generală

urmează să stabilească mărimile plăților obligatorii în baza criteriilor

prevăzute de normele imperative ale legii, și nu în mod arbitrar.

soluționării cauzei în contradicție cu situația de drept existentă în prezenta

cauză.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

ACC nr. 56/151 copia recursului declarat de Sergiu Musteață, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia (f. d. 43, vol. II), însă corespondența fiind restituită cu

mențiunea factorului poștal „nereclamat”, ulterior corespondența expediată

în adresa reprezentantei ACC nr. 56/151, avocatului Vitalie Rusu a fost

recepționată la 19 ianuarie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică (f. d. 53-54, vol. II).

Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31

iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-

16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost

introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul

5

XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de

dispoziție ale curților de apel.

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023:

„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursurilor.”

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

depus de Sergiu Musteață, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate

în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01

septembrie 2023.

legii în vigoare la data depunerii cererii de recurs:

„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

6

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

vigoare de la 01 septembrie 2023):

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

vigoare de la 01 septembrie 2023):

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică,

în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:

c) să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită

cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar

care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.”

„(1) La deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele,

determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost

sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

cauzei și admisibilitatea acțiunii.

(3) Instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de

reclamant.”

7

„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept

temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

(3) Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sînt

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile

părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și

procedural ce urmează a fi aplicate.”

„(1) Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată

pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

(2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lor.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, indicat la para. 41 și a depus în termen

recursul, or, copia deciziei motivate din 29 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificată recurentului Serghei Musteață, în mod

electronic, la 02 decembrie 2022 (f. d. 235, vol. I), iar cererea de recurs a

fost depusă la 07 decembrie 2022 (f. d. 1-24, vol. II).

aplicabile speței, îndeosebi a prevederilor enunțate la para. 40, 42, 44 din

prezenta decizie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi admis, casarea deciziei instanței de apel

și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din

motivele ce succed.

reclamantul Serghei Musteață, înaintând acțiune împotriva ACC nr.56/151,

a solicitat constatarea și declararea nulității procesului-verbal al Consiliului

de administrație al ACC nr. 56/151 din 31 ianuarie 2020 (fără număr) cu

obligarea pârâtei de a restitui în contul său, a sumelor de bani încasate în

baza acestuia și de a exclude din facturile lunare datoria indicată ca formată

în baza procesului-verbal al consiliului de administrație al ACC nr. 56/151

din 31 ianuarie 2020; declararea nulității și anularea procesului-verbal al

Adunării Generale a membrilor ACC nr. 56/151 din 29 mai 2020 în partea

metodei de stabilire a contribuției la fondul de rezervă, cu obligarea

pârâtului de a exclude din facturile lunare a datoriei indicate, formată în

baza procesului-verbal al adunării generale a membrilor ACC nr. 56/151

din 29 mai 2020 pentru contribuția la fondul de rezervă (f. d. 2-8, vol. I).

8

concluzia de a respinge acțiunea înaintată de Sergiu Musteață, ca fiind

neîntemeiată (f. d. 84, 104-116, vol. I).

declarat de Sergiu Mustață, a menținut hotărârea din 28 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a încasat de la Sergiu Musteață în

beneficiul ACC nr. 56/151 cheltuielile de asistență juridică în sumă de

3 000 de lei (f. d. 215, 216-228, vol. I).

imposibilitate de a supune controlului judiciar procesul-verbal al consiliului

de administrație al ACC nr. 56/151 din 31 ianuarie 2020, or, acesta nu a

fost prezentat de către părți la solicitarea instanței, astfel că, în

circumstanțele descrise de reclamant, nu poate fi probat faptul că înscrisul

care se pretinde a fi o copie veridică de pe procesul-verbal contestat a fost

autentificat în corespundere cu art. 138 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, potrivit căruia înscrisul se depune în original sau în copie

autentificată în modul stabilit de lege, indicându-se locul de aflare a

originalului.

Musteață privind declararea nulității procesului-verbal al consiliului de

administrație din 31 ianuarie 2020 este una nefondată și neprobată în modul

corespunzător, motiv din care a concluzionat asupra respingerii acestui

capăt de cerere, ca fiind neîntemeiat.

procesului-verbal al Adunării Generale a membrilor ACC nr.56/151 din 29

mai 2020, nu rezultă anumite contradicții între membrii asociației în ceea

ce privește taxă de rezervă în sumă de 10 lei pentru un apartament, aceasta

fiind stabilită cu votul majorității, iar chestiunea privind stabilirea taxei de

rezervă în sumă de 10 lei pentru un apartament a fost discutată de membrii

asociației și dezbătută la adunarea în cauză.

pretenției reclamantului și în partea ce ține de anularea procesului-verbal al

Adunării Generale a membrilor ACC nr. 56/151 din 29 mai 2020, or,

ultimul nu a probat prin probe pertinente, concludente și veridice că acest

document este lovit de nulitate, după cum se invocă, argumentele invocate

în acest sens fiind apreciate critic.

guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că în mod pripit și-a întemeiat

9

concluziile precum că procesul-verbal al Consiliului de administrație din 31

ianuarie 2020 și procesul-verbal al Adunării Generale a membrilor ACC

nr. 56/151 din 29 mai 2020, nu pot fi suspuse controlului judiciar în lipsa

originalului acestora.

obiectul juridic al prezentului raport material litigios este format din

pretențiile reclamantului Sergiu Musteață către pârâta ACC nr. 56/151.

reține că, înaintând acțiunea împotriva ACC nr. 56/151, reclamantul a

solicitat constatarea și declararea nulității procesului-verbal al Consiliului

de administrație al ACC nr. 56/151 din 31 ianuarie 2020 (fără număr) și a

procesului-verbal al Adunării Generale a membrilor ACC nr. 56/151 din 29

mai 2020.

nr. 56/151 din 31 ianuarie 2020, membrii consiliului de administrație au

hotărât asupra remunerării președintelui Consiliului de administrație d-lui

Vitalie Nicolaescu, remunerării contabilului și asupra mărimii contribuției

la fondul de rezervă al asociației cu o sumă fixă în mărime de 10 lei

achitată per apartament (f. d. 42, vol. I).

nr. 56/151 din 29 mai 2020, membrii asociației au hotărât aplicarea la

calculele pentru serviciul „deservire bloc locativ” a tarifului în mărime de

2,50 lei și calcularea „fondului de rezervă” în baza tarifului de 10 lei pe

apartament (f. d. 43, vol. I).

Sergiu Musteață, în susținerea cererii de apel a prezentat următoarele

înscrisuri: răspunsurile în baza interpelărilor efectuate de ÎM „Infocom”, la

10 noiembrie 2021, conform cărora informează despre faptul că momentul

solicitărilor de includere în facturi a plății pentru fondul de rezervă inițial

de SRL „Servcomloc” și, ulterior ,la 22 iulie 2020 de ACC nr. 56/151 (f. d.

136, vol. I); copia solicitării de SRL „Servcomloc” din 27 februarie 2020

de includere în facturi a două noi poziții: „cheltuieli administrative” și

„fond de rezervă” cu tarif de 10 lei per apartament (f. d. 137, vol. I);

răspunsul SRL „Servcomloc” din 25 noiembrie 2021, conform căruia în

februarie 2020, președintele Consiliului de administrație Vitalie Nicolaescu

a adus copia procesului-verbal al consilierilor ACC nr.56-151 din 31

ianuarie 2020 cu ștampilă umedă (f. d. 140, vol. I); copia procesului-verbal

al consilierilor ACC nr. 56/151 din 31 ianuarie 2020, certificată de SRL

„Servcomloc” privind conformitatea cu originalul (f. d. 141, vol. I).

10

etapa judecării cauzei în apel, instanța de apel a omis să le supună

aprecierii, limitându-se doar la constatarea faptului precum că

procesul-verbal contestat din 31 ianuarie 2020 nu este prezentat în original,

contrar art. 138 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

abordarea instanței de apel, în speța dedusă judecății, este una excesiv de

formalistă și care a generat emiterea unei soluții pripite, or, autenticitatea

procesului-verbal contestat se confirmă prin faptul că acesta a produs efecte

juridice opozabile locatarilor ACC nr. 56/151, ceea ce se atestă inclusiv și

prin răspunsul SRL „Servcomlac” nr. 62 din 01 aprilie 2020, din care

rezultă că procesul-verbal din 31 ianuarie 2020 a servit temei pentru

includerea în bonul de plată pentru luna februarie 2020 a pozițiilor

„cheltuieli administrative” și „fond de rezervă” (f. d. 139, vol. I).

din 31 ianuarie 2020, contestat de către reclamant, a fost prezentată

instanței inclusiv și de către SRL „Servcomloc”, companie care, în acea

perioadă, era gestionarul blocului locativ din bd. Mircea cel Bătrân 42/4

(f. d. 141, vol. I).

poate reține obiecția instanței de apel privitoare la prezentarea în copie a

înscrisului dat, or, prevederile art. 138 alin. (4) din Codul de procedură

civilă stabilesc în mod expres posibilitatea depunerii de către părți a unor

înscrisuri în copie autentificată.

consideră că nu a fost demonstrată necesitatea prezentării în original a

procesului-verbal contestat, în situația în care faptul existenței acestui

înscris și veridicitatea acestuia este confirmată prin coroborarea probei

respective cu alte înscrisuri care figurează la materialele cauzei, cum ar fi

cererea din 27 februarie 2020, prin care SRL „Servcomloc” a solicitat ÎM

„Infocom” ca, începând cu luna februarie 2020, în bonurile de plată la

blocurile locative din bd. Mircea cel Bătrân 42/2, 42/4 să fie introduse

pozițiile „cheltuieli administrative” și „fond de rezervă” (f. d. 137, vol. I).

din Codul de procedură civilă, potrivit cărora la evaluarea documentelor și

altor înscrisuri, instanța judecătorească trebuie să se încredințeze, în raport

cu alte probe, că documentul ori un alt înscris este emis de autoritatea

autorizată, că este semnat de persoana împuternicită, că documentul conține

toate elementele prescriptibile unor astfel de documente.

11

procedură civilă, care stabilește că fiecare probă se apreciază de instanță

privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în

ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea

cauzei.

instanța de apel a pretenției reclamantului privind declararea nulității

procesului-verbal al ACC nr. 56/151 din 31 ianuarie 2020, din motivul

invocării unor chestiuni formale, constituie o împrejurare de natură să-i

îngrădească recurentului, în mod nejustificat, dreptul de acces liber la

justiție, garantat inter alia de art. 6 § 1 din Convenție.

componentele esențiale ale dreptului de acces la instanță constituie și

principiul controlului jurisdicției depline.

impune, în principiu, un recurs în cadrul căruia instanța să aibă competența

de a analiza toate problemele de fapt și de drept pertinente pentru litigiul

asupra căruia este sesizată (hot. Terra Woningen B.V. v. Țările de Jos,

1996, § 52; Sigma Radio Television Ltd vs Cipru, 2011, §§ 151-157).

Aceasta implică, în special, ca judecătorul trebuie să aibă competența să

analizeze punct cu punct asupra fiecăruia din capetele de cerere ale

reclamantului pe fond, fără a refuza să examineze pe vreunul din ele și să

ofere motive clare pentru respingerea lor. În ceea ce privește faptele,

judecătorul trebuie să fie în măsură să îi reexamineze pe cei menționați în

apelul reclamantului (hot. Bryan vs Regatul Unit, 1995, §§ 44-45).

procesului-verbal al ACC nr. 56/151 din 29 mai 2020, instanța de apel s-a

rezumat la faptul că din conținutul procesului-verbal al Adunării Generale a

membrilor ACC nr.56/151 din 29 mai 2020, nu rezultă anumite contradicții

între membrii asociației în ceea ce privește taxă de rezervă în sumă de 10

lei pentru un apartament, aceasta fiind stabilită cu votul majorității, iar

chestiunea privind stabilirea taxei de rezervă în sumă de 10 lei pentru un

apartament a fost discutată de membrii asociației și dezbătută la adunarea

în cauză.

insuficientă pentru satisfacerea standardului de motivare concludentă, în

condițiile în care instanța de apel nu a raportat pretențiile reclamantului la

temeiurile legale de nulitate a actului contestat, prin prisma normelor

relevante ale legislației civile.

12

argumentele lui Sergiu Musteață privind faptul că, potrivit art. 14 alin. (5)

din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000 (în

vigoare în perioada de referință), mărimea plății pentru întreținerea și

reparația proprietății comune din blocul locativ este proporțională cotei-

părți deținute de fiecare proprietar/chiriaș al locuinței și se determină

conform tarifului aprobat în modul stabilit. Or, relevanța unui asemenea

argument este vădită, având în vedere că taxa de rezervă în mărime de 10

lei, aprobată prin procesul-verbal al adunării generale a membrilor ACC nr.

56/151 din 29 mai 2020, este una fixă pentru toți proprietarii, indiferent de

cota-parte deținută în condominiu.

descrise denotă o examinare superficială a cauzei în ordine de apel,

circumstanță care impune emiterea unei soluții de rejudecare a acesteia, în

ordinea prevăzută de lege.

litigiului, urmare a identificării în substanță a obiectului litigiului, instanța

de apel era obligată să se expună și să dea apreciere tuturor motivelor

invocate în apel, fapt ce direct rezultă din prevederile art. 373 alin. (1), (5)

din Codul de procedură civilă, fără a se limita la examinarea superficială a

cauzei, în lipsa clarificării tuturor împrejurărilor relevante speței.

echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o

hotărâre motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța

judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în

privința cauzei deferite spre soluționare.

implică, din partea „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a

motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de către părți (Perez v.

Franța [MC], nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80; Loupas v. Grecia,

nr. 21268/16 din 20 iunie 2019, § 37; Capacchione v. Republica Moldova

din 30 noiembrie 2021, § 19).

pentru Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze

deciziile sale. Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de

natura deciziei și trebuie analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze.

Fără a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un

reclamant, această obligație presupune, totuși, că o parte la procedura

13

judiciară poate aștepta un răspuns specific și explicit la acele argumente

care sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (Paixão Moreira Sá

Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14 din 25 februarie 2020, § 71 și

cauzele citate în aceasta; Caraman v. Republica Moldova din 16 februarie

2021, § 23).

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 29

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, deoarece

omisiunile judiciare constatate nu pot fi corectate de instanța de recurs.

menționate și, în cele din urmă, să emită o hotărâre întemeiată.

444, 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite cererea de recurs depusă de Sergiu Musteață.

Casează integral decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Sergiu Musteață împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu

nr. 56/151 cu privire la constatarea și declararea nulității

proceselor-verbale cu obligarea excluderii din facturile lunare a datoriilor

formate în baza proceselor-verbale contestate, cu remiterea cauzei spre

rejudecare Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

14