2ra-1781/22 — cu privire la declararea nulitatii proceselor verbale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la declararea nulitatii proceselor verbale
- Temei legal
- Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului invocarea neîntemeiată a prevederilor art. 50 alin. 1 lit. e din Codul de procedură civilă
2ra-1781/22 — cu privire la declararea nulitatii proceselor verbale (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E cu privire la respingerea cererii depuse de Sergiu Musteață privind recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Musteață împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 56/151 cu privire la declararea nulității procesului-verbal al Consiliului de administrație din 31 ianuarie 2020 și procesului-verbal al Adunării Generale a membrilor asociației din 29 mai 2020 în partea metodei de stabilire a contribuției la fondul de rezervă și obligarea de a exclude din facturile lunare datoriile formate în baza proceselor-verbale contestate, (Dosarul nr. 2ra-1781/22 NR. PIGD 2-20150231-01-2ra-21122022) Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului; invocarea neîntemeiată a prevederilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
26 noiembrie 2024 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților cererea depusă de Sergiu Musteață privind recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Ion Malanciuc, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 27 noiembrie 2020, Sergiu Musteață a depus cerere de chemare în judecată împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 56/151, solicitând constatarea și declararea nulității procesului-verbal al Consiliului de administrație al Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 56/151 din 31 ianuarie 2020 (fără număr) cu obligarea pârâtei de a restitui în contul său, a sumelor de bani încasate în baza acestuia și de a exclude din facturile lunare datoria indicată ca formată în baza procesului-verbal al Consiliului de administrație al Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 56/151 din 31 ianuarie 2020; declararea nulității și anularea procesului-verbal al Adunării Generale a membrilor Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 56/151 din 29 mai 2020 în partea metodei de stabilire a contribuției la fondul de rezervă, cu obligarea pârâtei de a exclude din facturile lunare a datoriei indicate ca formate în baza procesului-verbal al Adunării Generale a membrilor Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.56/151 din 29 mai 2020 pentru contribuția la fondul de rezervă.
Prin hotărârea din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Sergiu Musteață și menținută hotărârea din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a încasat de la Sergiu Musteață în beneficiul Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.56/151 cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei.
La 07 decembrie 2022, Sergiu Musteață, a declarat recurs, concretizat ulterior prin cererile depuse la 16 decembrie 2022, la 16 ianuarie 2023, 30 ianuarie 2023, 15 mai 2023, 20 septembrie 2023, 19 aprilie 2024, 21 mai 1 2024 și respectiv la 23 noiembrie 2024 împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu remiterea cauzei la rejudecare, în instanța de fond în alt complet de judecată, pentru corectarea erorilor de procedură.
La 20 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Sergiu Musteață în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, a depus cerere cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni.
În motivarea cererii de recuzare, a indicat că judecătorul raportor desemnat în prezenta cauză este Oxana Parfeni, care a fost transferată temporar de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru la Curtea Supremă de Justiție. Totodată a susținut că, judecătorul Oxana Parfeni fiind colegă cu judecătorul din primă instanță care a examinat cauza în fond, este o circumstanță ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea sa, la examinarea recursului declarat împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
7. Art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze; b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți; d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 52 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: 2 „(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. (2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
9. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, Sergiu Musteață a declarat recurs împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Sergiu Musteață și menținută hotărârea din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Maria Muruianu.
Conform fișei de repartizare a dosarului, la 05 martie 2024, prezenta cauză a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului raportor Oxana Parfeni.
Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate la pct. 7-8 al prezentei încheieri, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cele invocate în cererea de recuzare depusă de Sergiu Musteață, nu cad sub incidența prevederilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, întrucât susținerile respective poartă un caracter pur declarativ, fiind neîntemeiate.
În plus, argumentele lui Sergiu Musteață, referitor la faptul că judecătorul raportor Oxana Parfeni învestit cu examinarea cauzei în ordine de recurs, s-a aflat anterior în relații de colegialitate cu judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru Maria Muruianu, nu pot constitui temei pentru admiterea cererii de recuzare, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, notează că, în conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt 3 obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, nu există motive întemeiate care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Oxana Parfeni la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs.
Or, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului vizat nu se referă la circumstanțe probate care pot pune la îndoială imparțialitatea magistratului respectiv la judecarea cauzei, după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției, pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93).
Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93): potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv).
Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10).
De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa relevă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de 4 evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Oxana Parfeni la examinarea admisibilității recursului declarat de Sergiu Musteață, împotriva decizie din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare depusă de Sergiu Musteață judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 50, art. 52, art. 53 alin. (5), art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Sergiu Musteață privind recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei civile, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Musteață împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 56/151 cu privire la declararea nulității procesului-verbal al Consiliului de administrație din 31 ianuarie 2020 și procesului-verbal al Adunării Generale a membrilor asociației din 29 mai 2020 în partea metodei de stabilire a contribuției la fondul de rezervă și obligarea de a exclude din facturile lunare datoriile formate în baza proceselor-verbale contestate. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.