2ra-1580/23 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- invocarea declarativa a prevederilor art. 432 alin.1 lit.e din CPC
2ra-1580/23 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Bujor Bunitruli,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Natalia Botnari împotriva lui Bunitruli Bujor privind încasarea datoriei,
împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1580/23
PIGD Nr. 2-21089688-01-2ra-13122023)
Recursul declarat după 1 septembrie 2023. Invocarea declarativă a art. 432
alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă nu constituie temei pentru
admisibilitatea recursului.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (Gh. Comerzan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)
11 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
Bujor Bunitruli,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Ghenadie Eremciuc
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 10 iunie 2021, Botnari Natalia prin intermediul avocatului
Odobescu Ghenadie, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui
Bunitruli Bujor, solicitând încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la data de 06 – 07.01.2021
în jurul orelor 18:00-02:00, i-a transferat pe cardul bancar lui Bunitruli Bujor
suma de 10 000 de lei cu condiția că îi va întoarce în câteva zile. Însă până
în prezent Bunitruli Bujor nu a întors datoria de 10 000 de lei. Respectiv la
suma restantă pe care Bunitruli Bujor (în calitate de debitor) și-a luat
angajamentul să i-o restituie Nataliei Botnari (în calitate de creditor), este în
cuantum de 10 000 de lei.
A indicat că încheierea contractului de împrumut în formă scrisă poate
fi demonstrat printr-un înscris, semnat de părți (împrumutat și
împrumutător), prin telegrame, telefonograme, solicitarea scrisă din partea
împrumutatului de amânare a termenului achitării împrumutului, scrisoare,
garanție cu afirmația că împrumutul va fi restituit și altele asemenea, semnate
de partea care le-a expediat.
A menționat că din recipisa în cauză, rezultă o obligație sinalagmatică,
care presupune un act juridic ce oferă părților atât drepturi cât și obligații,
fapt probat printr-un înscris care cade sub incidența contractelor nenumite
(ca confirmare este atașată dovada de transfer de către Botnari Natalia lui
Bunitruli Bujor suma de 10 000 de lei).
A remarcat că după o discuție a Nataliei Botnari cu Bunitruli Bujor de
a-i restitui datoria, ultimul a amenințat-o și a înjurat-o cu cuvinte necenzurate
refuzând de a-i întoarce banii. Dat fiind faptul că obligația pe care și-a
asumat-o pârâtul nu a fost îndeplinită, ulterior s-a adresat la IP Briceni cu o
plângere pe acest caz, după care a fost nevoită să se adreseze către debitor cu
un preaviz privind restituirea datoriei, solicitând soluționarea litigiului pe
cale amiabilă.
A solicitat reclamanta încasarea de la Bunitruli Bujor a datoriei în sumă
de 10 000 de lei, încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3 000
de lei și alte cheltuieli aferente examinării prezentului litigiu.
1
Prin încheierea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni,
a fost acceptată în procedură contencioasă cererea depusă de Botnari Natalia
către Bunitruli Bujor cu privire la încasarea datoriei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 23 iunie 2022 a judecătoriei Edineț, sediul Briceni
cererea de chemare în judecată înaintată de Botnari Natalia către Bunitruli
Bujor, cu privire la încasarea datoriei, a fost respinsă ca neîntemeiată
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 iunie 2022, Botnari Natalia, reprezentată de avocatul Ghenadie
Odobescu a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 23 iunie 2022 a
judecătoriei Edineț, sediul Briceni, iar la data de 09.12.2022 a declarat cerere
de apel motivată, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii
instanței de fond cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a
acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel, s-a casat integral hotărârea judecătoriei Edineț, sediul
Briceni, din 23 iunie 2022 și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care: s-a
admis cererea de chemare în judecată formulată de Botnari Natalia împotriva
lui Bunitruli Bujor; s-a încasat de la Bunitruli Bujor în beneficiul Nataliei
Botnari, datoria în sumă de 10 000 de lei și cheltuielile de judecată în sumă
de 3 525 de lei.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că pe parcursul
examinării cauzei Botnari Natalia a prezentat probe pertinente care să
permită instanței de judecată să constate existența unui contract de
împrumut.
Astfel, în vederea confirmării existenței raporturilor juridice de
împrumut a sumei de 10 000 de lei dintre Botnari Natalia și Bunitruli Bujor,
prima a prezentat instanței plângerea depusă de către ea la IP Briceni, prin
care a solicitat organelor de poliție să ia măsuri cu Bunitruli Bujor, cărui la
data de 6 și 7 ianuarie 2021, în jurul orelor 18:00 – 02:00 i-a transferat suma
de 10 000 de lei.
De asemenea, a mai reținut instanța de apel că potrivit informației
prezentate de către IP Briceni la 20 mai 2021 Botnari Natalia a fost informată
precum că, Bunitruli Bujor a fost audiat și a depus declarații, în cadrul cărora
a confirmat primirea cu împrumut de la Botnari Natalia a banilor în sumă de
10 000 de lei, însă la acel moment nu dispunea de surse bănești pentru a
2
restitui suma împrumutată, dar în cel mai scurt timp s-a obligat să restituie
datoria integral.
A mai remarcat Curtea de Apel Bălți că alăturat, informației de la IP
Briceni, au fost anexate și explicațiile date de Bunitruli Bujor organului de
poliție la data de 13.05.2021, pe faptul plângerii depuse de Botnari Natalia,
unde dânsul în mod expres indică că: „în ianuarie 2021, în perioada 06-07
ianuarie 20-21, dânsul venind la magazinul lui Botnari Natalia și-a suplinit
contul său telefonic (prin intermediul portmoneului electronic) prin
intermediul rețelei 1XBET – 200 lei. După ce din contul acestor bani a jucat
online și i-a cheltuit, prin intermediul unui mesaj telefonic, i-a solicitat lui
Botnari Natalia să-i mai suplinească acest cont. În total, în perioada dată,
Botnari Natalia i-a pus în cont 10 000 de lei”.
Drept urmare, instanța de apel a constatat temeinicia cererii de
chemare în judecată și a încasat de la Bunitruli Bujor în beneficiul Nataliei
Botnari, suma de 10 000 de lei - cu titlu de datorie la împrumut.
Totodată, reieșind din faptul că acțiunea formulată de Natalia Botnari
a fost admisă, dânsa obținând câștig de cauză, prin urmare, beneficiază și de
compensarea cheltuielilor de judecată, care au fost solicitate prin cererea de
chemare în judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 30 octombrie 2023, Bunitruli Bujor, a declarat recurs împotriva
deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi
prin care să fie menținută hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat motivele de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,
suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel Bălți este neîntemeiată
și ilegală.
A menționat recurentul că nu a împrumutat bani de la Botnari Natalia.
Acest fapt a fost stabilit atît în prima instanță, cît și în instanța de apel.
Afirmațiile Nataliei Botnari, precum că dînsa i-a transferat careva sume prin
intermediul rețelei XBET, nu au fost probate de către aceasta. Mai mult
acestă rețea nu este o rețea de transfer a banilor de la o persoană la alta.
A mai indicat recurentul că nu s-a stabilit însăși transmiterea banilor,
iar prezentarea în calitate de probă a unor mesaje, conform afirmațiilor
Nataliei Botnari între ea și un oarecare Bunitruli, nu pot fi luate în
considerare de către instanțele de judecată ca probă a unui contract de
împrumut.
3
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul a fost depus la
30 octombrie 2023, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate în
Codul de procedură civilă, acestea vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, reglementează că
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);
Art. 432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, reglementează
că: recursul este admis dacă:
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
Art. 440 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 30 martie 2023.
Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc,
rezultă că, la 6 septembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa
participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, cât și prin
4
intermediul poștei electronice, copia deciziei integrale din 30 martie 2023,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și extrasul din poșta electronică
anexate la materialele dosarului (f.d.147/148).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de Bunitruli Bujor, prin intermediul poștei terestre la data
de 30 octombrie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.
La 19 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa intimatei Natalia Botnari și avocatului
acesteia, copia recursului declarat de Bunitruli Bujor, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată
la materialele dosarului (f.d.166).
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă
motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în
vigoare de la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Bunitruli Bujor, rezultă că, drept
temei de declararea a recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1)
lit. e) din Codul de procedură civilă: hotărârea sau decizia este arbitrară ori
se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare
celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța
de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației (redată în cererea de apel), nu constituie temei de casare a deciziei
contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
5
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor
conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
verifică sub aspectul dat temeiurile recursului.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Bunitruli Bujor, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433
alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431 alin. (1) și (2), art.
433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul declarat de Bunitruli Bujor, împotriva
deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Ghenadie Eremciuc
Ion Malanciuc
6