3ra-486/24 — anularea actelor administrative, obligarea la recalcularea si achitarea pensiei

La data de 08 aprilie 2022, Zabaceai Octavian a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, a activat în organele afacerilor interne în perioada: 01.10.1993 - 25.06.2012, raportul de serviciu fiind încetat prin ordinul nr. 274ef din 22.06.2012. La 14.06.2013, fiind pensionar a fost reîncadrat în organele afacerilor interne, prin Ordinul MAI nr. 212ef, și a activat în diferite funcții pe bază de contract până la 21.02.2022. Vechimea în muncă în serviciul MAI la data încetării raportului de serviciu din 21.02.2022 constituie 29 ani 02 luni și 13 zile.

A relatat că, la 01.03.2022 a depus la Oficiul teritorial Edineț al Casei Naționale de Asigurări Sociale o cerere privind recalcularea pensiei, iar prin Decizia nr. 08/2022/1358 din 07.03.2022 cererea a fost respinsă în temeiul art. 61 pct. 1 din Legea nr. 1544 din 23.06.1993. La 11.03.2022, prin cerere prealabilă expediată în adresa pârâtei, a contestat decizia înregistrată cu numărul 08/2022/1358 din 07.03.2022. Prin răspunsul nr. Z-502/22 din 23.03.2022, cererea prealabilă a fost respinsă.

A indicat că, Decizia nr.08/2022/1358 din 07.03.2022 emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale (CTAS) Edineț și Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) adoptată în procedura prealabilă sub forma răspunsului nr. Z-502/22 din 23.03.2022, sunt ilegale și pasibile de a fi anulate.

În susținerea poziției sale a notat că, în Decizia nr. 08/2022/1358 din 07.03.2022, Oficiul Teritorial Edineț al CNAS, deși a făcut trimitere la art. 61 din Legea 1544, a indicat că, dreptul la pensie apare o singură data după eliberarea din serviciu, iar Casa Națională de Asigurări Sociale în răspunsul la cererea prealabilă a indicat că, art. 61 din Legea 1544/1993 reglementează expres dreptul la recalcularea pensiei stabilite anterior și situațiilor în care recalcularea poate fi efectuată. Legea 1544 nu admite situația recalculării pensiei în cazul în care subiectul a fost reîncadrat în funcție și a mai obținut o oarecare vechime în muncă. 1

A menționat că, contrar celor expuse în ambele Decizii, art.61 din Legea 1544/1993 prevede cele trei cazuri în care poate fi efectuată recalcularea pensiei și anume: 1. Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare; 2. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3. Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

A stabilit că răspunsurile din deciziile autorității sânt contrare prevederilor art. 61, reprezentanții instituției publice interpretând eronat prevederile menționate.

A remarcat reclamantul că, prin cererea inițială, nu a solicitat stabilirea dreptului la pensie, ci recalcularea pensiei. Or, la 14.06.2013, fiind pensionar a fost reîncadrat în organele afacerilor interne prin ordinul MAI nr. 212ef și a activat în diferite funcții pe bază de contract până la 21.02.2022. În această perioadă, din salariu (solda) primită, au fost efectuate lunar rețineri, inclusiv pentru contribuțiile de asigurări sociale. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, contribuabilul are dreptul de a pretinde la recalcularea pensiei.

Reclamantul a susținut că, conform art. 47 din Constituția Republicii Moldova, statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare. Cetățenii au dreptul la asigurare în caz de: șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința lor.

Astfel, în conformitate cu art. 14 lit. a) din Legea nr. 1544, mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții: a) pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care au o vechime în serviciu stabilită la art. 13 lit. a) - 50 procente din suma soldei, iar pentru cei pensionați pentru limită de vârstă sau din motive de boală - 55 procente din suma soldei; pentru fiecare an complet de vechime 2 în serviciu peste vechimea stabilită la art. 13 lit. a) - 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume;

A mai invocat că, conform art. 44 alin. (1) și (2) Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, pensia pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile lor se calculează din solda acestor. Pensia pentru persoanele menționate se calculează din salariul funcției, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere, precum și din media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei mijloacelor bănești de întreținere pe un an.

Iar conform art. 51 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, recalcularea pensiilor pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile acestora se efectuează de la data de 1 a lunii următoare celei care au survenit circumstanțele ce cauzează modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă pensionarul beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar pentru 12 luni trecute.

A menționat reclamantul că, actele administrative individuale defavorabile urmează a fi anulate, cu obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă și achitarea diferenței pensiei recalculate.

A solicitat Zabaceai Octavian anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr. 08/2022/1358 din 07.03.2022, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. Z-502/22 din 23.03.2022, cu obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă în mărime de 74% din suma soldei, cu achitarea diferenței pensiei recalculate pentru perioada 01.03.2021 - 28.02.2022.

La data de 17.02.2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu apel, iar la data de 30.03.2023 a fost depusă motivarea apelului, prin care apelanta a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

De asemenea, la 13 decembrie 2023, judecătorul completului de judecată, Ecaterina Palanciuc, a emis o opinie separată în prezenta cauză.

În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, analizând cele trei temeiuri/condiții de recalculare a pensiei, în coraport cu circumstanțele de fapt ale cauzei, s-a constatat că, Zabaceai Octavian nu se încadrează în nici una din aceste temeiuri/condiții. Or, art.61 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede în niciun fel faptul, că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne au dreptul la recalcularea pensiei în cazul, în care au fost reîncadrați în funcție și au activat în continuare în funcția deținută anterior, prin ce li s-a mărit perioada de vechime în muncă.

Instanța de apel a notat că, eliberarea lui Zabaceai Octavian din serviciu, cu ulterioara reîncadrare în funcție, nu se încadrează în prevederile art.61 alin.(1) din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993, iar, actele prezentate în acest sens de către reclamantul/intimat nu pot fi echivalate cu ordinul referitor la persoanele din corpul de ofițeri și din corpul de comandă al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, cărora li s-a prelungit, peste limita de vârstă, stabilită de 4 legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne.

Astfel, soluția primei instanțe de admitere a cerinței de reexaminare, recalculare a pensiei, este neîntemeiată.

A mai remarcat instanța de apel că situația în care se află Zabaceai Octavian nu cade sub incidența art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, deoarece Legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechimea în muncă după restabilirea la serviciu în serviciul militar.

A menționat instanța de apel că Curtea Constituțională în decizia de inadmisibilitate din 07.12.2021, a reținut că, condițiile diferite privind exercițiul dreptului la recalcularea pensiei aplicat față de persoanele care s- au pensionat și care s-au reangajat ulterior într-o funcție militară sau publică cu statut special, au la bază argumentul potrivit căruia persoanele obțin, în tot acest timp, atât pensia, cât și salariul în baza raporturilor de muncă

Or, dreptul la recalcularea pensiei reclamă nu doar faptul ca persoana să fi acumulat 25 de ani de vechime în muncă, ci și să fi împlinit vârsta limită de aflare în serviciu, iar printr-o decizie a angajatorului să i se fi prelungit termenul de aflare în serviciu. De altfel, dacă nu are împlinită vârsta limită de aflare în serviciu, însă a atins vechimea în muncă de la art. 13 lit. a) din Lege, persoanei îi este recunoscut doar dreptul la majorarea cotei procentuale de calculare a pensiei, fără a beneficia de dreptul la recalcularea pensiei, întrucât pensia se obține doar la încetarea raporturilor de serviciu.

A concluzionat instanța de apel că prima instanță nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: 5 „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Conform art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (1)”.

Prin prisma art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă prevede: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă prevede: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Potrivit art. 223 din Codul administrativ: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96-114.” 6

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Potrivit art.97 alin. (3) din Codul administrativ: „Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Potrivit art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”

Art. 47 alin. (3) din Codul administrativ: „Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Prin hotărârea din 08 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani), a fost admisă parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de Zabaceai Octavian împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale.

La data 13 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat în ședință publică dispozitivul deciziei.

Conform procesului verbal al ședinței de judecată din 13 decembrie 2023, avocatul reclamantului Zabaceai Octavian, Vasile Istratii a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa (f.d.119). 7

Copia deciziei și opiniei separate au fost expediate părților în mod electronic, la 14 martie 2024, inclusiv la adresa electronică a avocatului Vasile Istratii, vasile.istratii@mail.ru (f.d.144)

La 28 mai 2024, prin intermediul poștei terestre Zabaceai Octavian, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei decizii noi.

Potrivit extrasului din poșta electronică, Curtea de Apel Chișinău a notificat avocatului lui Zabaceai Octavian decizia motivată, în mod electronic, la data de 14 martie 2024. (f.d.144)

Astfel, în condițiile speței, termenul de prezentare a recursului la Curtea Supremă de Justiție și-a început cursul la 15 martie 2024, iar termenul limită a fost ziua de 15 mai 2024, ora 24.00.

Pe când, în contextul circumstanțelor relatate mai sus, Completul de judecată constată că la caz, deși reprezentantul recurentului a recepționat decizia motivată încă la data de 14 martie 2024, Zabaceai Octavian nu a prezentat Curții Supreme de Justiție recursul în termenul prevăzut la pct. 28.

Fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs și având calitatea de reclamant în prezenta cauză, recurentul Zabaceai Octavian trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CtEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea recursului în conformitate cu art. 245 din Codul administrativ.

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea 8 impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Drept urmare, completul de judecată relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 din Codul administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

Cu referire la solicitarea recurentului cu privire la repunerea în termenul de depunere a recursului, completul de judecată menționează că din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată avocatului Vasile Istratii, reprezentant al recurentului Zabaceai Octavian la 14 martie 2024. Or, conform art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Din cele constatate rezultă că, neprezentarea recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului și avocatului său, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, pentru a nu omite termenul legal de prezentare a recursului.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230, art. 245 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de repunere în termen a recursului. Declară ca inadmisibil recursul depus de Zabaceai Octavian. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9