3ra-486/24 — anularea actelor administrative, obligarea la recalcularea si achitarea pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative, obligarea la recalcularea si achitarea pensiei
- Temei legal
- Neprezentarea cererii de recurs în termenul prevazut de art. 245 din Codul Administrativ
3ra-486/24 — anularea actelor administrative, obligarea la recalcularea si achitarea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Zabaceai Octavian,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Zabaceai Octavian împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative, obligarea
recalculării și achitării pensiei
împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-486/24
NR. PIGD 2-22049750-01-3ra-05062024)
Admisibilitatea recursului; Termenul de procedură; Neprezentarea cererii
de recurs în termenul prevăzut de art. 245 din Codul Administrativ
Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: Gr. Cazacu
Curtea de Apel Chișinău : V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,
11 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Zabaceai Octavian
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 08 aprilie 2022, Zabaceai Octavian a depus acțiune în
contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale
privind contestarea actelor administrative individuale defavorabile și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, a activat în organele
afacerilor interne în perioada: 01.10.1993 - 25.06.2012, raportul de serviciu
fiind încetat prin ordinul nr. 274ef din 22.06.2012. La 14.06.2013, fiind
pensionar a fost reîncadrat în organele afacerilor interne, prin Ordinul MAI
nr. 212ef, și a activat în diferite funcții pe bază de contract până la
21.02.2022. Vechimea în muncă în serviciul MAI la data încetării raportului
de serviciu din 21.02.2022 constituie 29 ani 02 luni și 13 zile.
A relatat că, la 01.03.2022 a depus la Oficiul teritorial Edineț al Casei
Naționale de Asigurări Sociale o cerere privind recalcularea pensiei, iar prin
Decizia nr. 08/2022/1358 din 07.03.2022 cererea a fost respinsă în temeiul
art. 61 pct. 1 din Legea nr. 1544 din 23.06.1993. La 11.03.2022, prin cerere
prealabilă expediată în adresa pârâtei, a contestat decizia înregistrată cu
numărul 08/2022/1358 din 07.03.2022. Prin răspunsul nr. Z-502/22 din
23.03.2022, cererea prealabilă a fost respinsă.
A indicat că, Decizia nr.08/2022/1358 din 07.03.2022 emisă de Casa
Teritorială de Asigurări Sociale (CTAS) Edineț și Decizia Casei Naționale
de Asigurări Sociale (CNAS) adoptată în procedura prealabilă sub forma
răspunsului nr. Z-502/22 din 23.03.2022, sunt ilegale și pasibile de a fi
anulate.
În susținerea poziției sale a notat că, în Decizia nr. 08/2022/1358 din
07.03.2022, Oficiul Teritorial Edineț al CNAS, deși a făcut trimitere la art.
61 din Legea 1544, a indicat că, dreptul la pensie apare o singură data după
eliberarea din serviciu, iar Casa Națională de Asigurări Sociale în răspunsul
la cererea prealabilă a indicat că, art. 61 din Legea 1544/1993 reglementează
expres dreptul la recalcularea pensiei stabilite anterior și situațiilor în care
recalcularea poate fi efectuată. Legea 1544 nu admite situația recalculării
pensiei în cazul în care subiectul a fost reîncadrat în funcție și a mai obținut
o oarecare vechime în muncă.
1
A menționat că, contrar celor expuse în ambele Decizii, art.61 din
Legea 1544/1993 prevede cele trei cazuri în care poate fi efectuată
recalcularea pensiei și anume: 1. Recalcularea pensiilor stabilite anterior
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a
prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul
recalculării în organele de pensionare; 2. Dacă pensionarul va prezenta
ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei,
recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12
luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data
punerii în aplicare a prezentei legi; 3. Pensiile stabilite persoanelor din corpul
de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor
afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de
legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu
în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în
rezervă sau în retragere.
A stabilit că răspunsurile din deciziile autorității sânt contrare
prevederilor art. 61, reprezentanții instituției publice interpretând eronat
prevederile menționate.
A remarcat reclamantul că, prin cererea inițială, nu a solicitat stabilirea
dreptului la pensie, ci recalcularea pensiei. Or, la 14.06.2013, fiind
pensionar a fost reîncadrat în organele afacerilor interne prin ordinul MAI
nr. 212ef și a activat în diferite funcții pe bază de contract până la 21.02.2022.
În această perioadă, din salariu (solda) primită, au fost efectuate lunar
rețineri, inclusiv pentru contribuțiile de asigurări sociale. Prin sumele plătite
sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, contribuabilul
are dreptul de a pretinde la recalcularea pensiei.
Reclamantul a susținut că, conform art. 47 din Constituția Republicii
Moldova, statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel
de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei lui,
cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și
serviciile sociale necesare. Cetățenii au dreptul la asigurare în caz de: șomaj,
boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau in celelalte cazuri de pierdere a
mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința
lor.
Astfel, în conformitate cu art. 14 lit. a) din Legea nr. 1544, mărimea
pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții: a)
pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, pentru persoanele
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și
funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare,
care au o vechime în serviciu stabilită la art. 13 lit. a) - 50 procente din suma
soldei, iar pentru cei pensionați pentru limită de vârstă sau din motive de
boală - 55 procente din suma soldei; pentru fiecare an complet de vechime
2
în serviciu peste vechimea stabilită la art. 13 lit. a) - 3 procente din sumele
respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume;
A mai invocat că, conform art. 44 alin. (1) și (2) Legea asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, pensia pentru militarii care au satisfăcut serviciu
prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile lor se calculează
din solda acestor. Pensia pentru persoanele menționate se calculează din
salariul funcției, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual
pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere, precum și din
media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în
ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a indemnizației
bănești unice în mărimea sumei mijloacelor bănești de întreținere pe un an.
Iar conform art. 51 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor
și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, recalcularea pensiilor pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin
contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, și pentru familiile acestora se efectuează de la
data de 1 a lunii următoare celei care au survenit circumstanțele ce cauzează
modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă pensionarul beneficiază de
dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar pentru
12 luni trecute.
A menționat reclamantul că, actele administrative individuale
defavorabile urmează a fi anulate, cu obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil privind recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime
în muncă și achitarea diferenței pensiei recalculate.
A solicitat Zabaceai Octavian anularea deciziei Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Edineț nr. 08/2022/1358 din 07.03.2022, anularea
răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. Z-502/22 din
23.03.2022, cu obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în
muncă în mărime de 74% din suma soldei, cu achitarea diferenței pensiei
recalculate pentru perioada 01.03.2021 - 28.02.2022.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 08 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Râșcani), s-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de
Zabaceai Octavian împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale. S-a
anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr. 08/2022/1358
din 07.03.2022 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. Z-
502/22 din 23.03.2022 asupra cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională
de Asigurări Sociale de recalcula și achita în beneficiul reclamantului
3
Zabaceai Octavian pensia pentru vechime în muncă conform art.14 lit. a) din
Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23.06.1993 cu
achitarea diferenței pensiei recalculate pentru perioada 01.03.2021 -
28.02.2022. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
La data de 17.02.2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a
contestat-o cu apel, iar la data de 30.03.2023 a fost depusă motivarea
apelului, prin care apelanta a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii
primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind
neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
casată integral hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 08
februarie 2023 și emisă o nouă decizie, prin care s-a respins acțiunea
înaintată de Zabaceai Octavian împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale privind anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Edineț nr. 08/2022/1358 din 07.03.2022, anularea răspunsului Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. Z-502/22 din 23.03.2022, obligarea
recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă în mărime de 74%
din suma soldei, cu achitarea diferenței pensiei recalculate pentru perioada
01.03.2021-28.02.2022.
De asemenea, la 13 decembrie 2023, judecătorul completului de
judecată, Ecaterina Palanciuc, a emis o opinie separată în prezenta cauză.
În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, analizând cele
trei temeiuri/condiții de recalculare a pensiei, în coraport cu circumstanțele
de fapt ale cauzei, s-a constatat că, Zabaceai Octavian nu se încadrează în
nici una din aceste temeiuri/condiții. Or, art.61 din Legea nr.1544-XII din
23.06.1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede în niciun fel faptul, că
militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne au dreptul la recalcularea pensiei în cazul, în care au fost
reîncadrați în funcție și au activat în continuare în funcția deținută anterior,
prin ce li s-a mărit perioada de vechime în muncă.
Instanța de apel a notat că, eliberarea lui Zabaceai Octavian din
serviciu, cu ulterioara reîncadrare în funcție, nu se încadrează în prevederile
art.61 alin.(1) din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993, iar, actele prezentate
în acest sens de către reclamantul/intimat nu pot fi echivalate cu ordinul
referitor la persoanele din corpul de ofițeri și din corpul de comandă al
organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de
Carabinieri, cărora li s-a prelungit, peste limita de vârstă, stabilită de
4
legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu
în organele afacerilor interne.
Astfel, soluția primei instanțe de admitere a cerinței de reexaminare,
recalculare a pensiei, este neîntemeiată.
A mai remarcat instanța de apel că situația în care se află Zabaceai
Octavian nu cade sub incidența art. 61 din Legea asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri,
deoarece Legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la
pensie pentru vechimea în muncă după restabilirea la serviciu în serviciul
militar.
A menționat instanța de apel că Curtea Constituțională în decizia de
inadmisibilitate din 07.12.2021, a reținut că, condițiile diferite privind
exercițiul dreptului la recalcularea pensiei aplicat față de persoanele care s-
au pensionat și care s-au reangajat ulterior într-o funcție militară sau publică
cu statut special, au la bază argumentul potrivit căruia persoanele obțin, în
tot acest timp, atât pensia, cât și salariul în baza raporturilor de muncă
Or, dreptul la recalcularea pensiei reclamă nu doar faptul ca persoana
să fi acumulat 25 de ani de vechime în muncă, ci și să fi împlinit vârsta limită
de aflare în serviciu, iar printr-o decizie a angajatorului să i se fi prelungit
termenul de aflare în serviciu. De altfel, dacă nu are împlinită vârsta limită
de aflare în serviciu, însă a atins vechimea în muncă de la art. 13 lit. a) din
Lege, persoanei îi este recunoscut doar dreptul la majorarea cotei procentuale
de calculare a pensiei, fără a beneficia de dreptul la recalcularea pensiei,
întrucât pensia se obține doar la încetarea raporturilor de serviciu.
A concluzionat instanța de apel că prima instanță nu a supus unei
analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă,
necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru
clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat.
EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS
La 28 mai 2024, Zabaceai Octavian, a depus recurs împotriva deciziei
din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea
deciziei instanței de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
5
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Conform art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (1)”.
Prin prisma art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art. 169-171.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă prevede:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă prevede:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice,
datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment
viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în
decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un
eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea
actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină
prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Potrivit art. 223 din Codul administrativ:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și
numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96-114.”
6
Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Potrivit art.97 alin. (3) din Codul administrativ:
„Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare
prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)
notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau
prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”
Potrivit art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a
fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”
Art. 47 alin. (3) din Codul administrativ:
„Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din actele cauzei rezultă că, la data de 08 aprilie 2022, Zabaceai
Octavian a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative
individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil.
Prin hotărârea din 08 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Râșcani), a fost admisă parțial acțiunea în contencios administrativ depusă
de Zabaceai Octavian împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale.
La data 13 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat în
ședință publică dispozitivul deciziei.
Conform procesului verbal al ședinței de judecată din 13 decembrie
2023, avocatul reclamantului Zabaceai Octavian, Vasile Istratii a solicitat
examinarea cauzei în lipsa sa (f.d.119).
7
Copia deciziei și opiniei separate au fost expediate părților în mod
electronic, la 14 martie 2024, inclusiv la adresa electronică a avocatului
Vasile Istratii, vasile.istratii@mail.ru (f.d.144)
La 28 mai 2024, prin intermediul poștei terestre Zabaceai Octavian, a
depus cerere de recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei decizii noi.
Potrivit extrasului din poșta electronică, Curtea de Apel Chișinău a
notificat avocatului lui Zabaceai Octavian decizia motivată, în mod
electronic, la data de 14 martie 2024. (f.d.144)
Astfel, în condițiile speței, termenul de prezentare a recursului la
Curtea Supremă de Justiție și-a început cursul la 15 martie 2024, iar termenul
limită a fost ziua de 15 mai 2024, ora 24.00.
Pe când, în contextul circumstanțelor relatate mai sus, Completul de
judecată constată că la caz, deși reprezentantul recurentului a recepționat
decizia motivată încă la data de 14 martie 2024, Zabaceai Octavian nu a
prezentat Curții Supreme de Justiție recursul în termenul prevăzut la pct. 28.
Fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs și având
calitatea de reclamant în prezenta cauză, recurentul Zabaceai Octavian
trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces
la instanță după cum sugerează și jurisprudența CtEDO, prin efectuarea
actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz,
prin prezentarea recursului în conformitate cu art. 245 din Codul
administrativ.
Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută
la art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, de declarare a recursului
inadmisibil.
Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la
procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să
își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără
a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă
că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul
de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, este considerat un
termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia
atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai
exercita această cale de atac.
Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o
persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui
reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de
repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea
8
impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care
aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
Drept urmare, completul de judecată relevă că în cazul omiterii unui
termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de
îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 din Codul administrativ,
cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă imposibilitatea
depunerii acestuia în termen.
Cu referire la solicitarea recurentului cu privire la repunerea în
termenul de depunere a recursului, completul de judecată menționează că din
actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată
avocatului Vasile Istratii, reprezentant al recurentului Zabaceai Octavian la
14 martie 2024. Or, conform art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, culpa
unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.
Din cele constatate rezultă că, neprezentarea recursului se datorează
în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului și avocatului său,
care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, pentru a
nu omite termenul legal de prezentare a recursului.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230, art. 245 și art. 246 alin.
(1) și (2) lit. d) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de repunere în termen a recursului.
Declară ca inadmisibil recursul depus de Zabaceai Octavian.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9