3rh-13/24 — anularea actului administrativ

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1975-VII din 17 martie 2016, Natalia Clevadî a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin hotărârea Plenului CSM nr.241/11 din 12 aprilie 2016, Natalia Clevadî a fost transferată în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, pe un termen de 6 luni.

Prin hotărârea Plenului CSM nr.677/29 din 18 octombrie 2016, Natalia Clevadî a fost prelungit transferul temporar, până la data de 01 ianuarie 2017.

Prin hotărârii Plenului CSM nr.624/26 din 29 septembrie 2016, Natalia Clevadî a fost transferată în funcția de judecător la instanța nou-creată Judecătoria Bălți, începând cu 01 ianuarie 2017.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.107-VIII din 29 martie 2017, Natalia Clevadî a fost numită, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău. 1

Conform hotărârii Plenului CSM nr.584/27 din 11 decembrie 2018, Natalia Clevadî a fost numită judecător specializat în materie de drept penal la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, începând cu 01 ianuarie 2019.

La 06 aprilie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a remis în adresa Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare Comisia de evaluare) lista candidaților pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, în care era inclusă și Natalia Clevadî, în vederea evaluării în conformitate cu Legea nr.26/2022.

Prin decizia nr.20 din 23 ianuarie 2023 „cu privire la candidatura Nataliei Clevadî, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”, în baza art.8 alin.(1), alin.(2) lit.a) și c), alin.(4) lit.a) și b) și alin.(5) lit.a), b), c), d) și f) și art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a decis că candidata Natalia Clevadî nu corespunde criteriilor de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

La 08 februarie 2023, Natalia Clevadî a depus cerere de contestare, în temeiul art.14 alin.(1) și (2) din Legea nr.26/2022, împotriva deciziei nr.20 din 23 ianuarie 2023 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare.

Prin decizia din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a respins cererea de contestare depusă de Natalia Clevadî.

Prin hotărârea Plenului CSM nr.135/8 din 02 mai 2023 s-a acceptat cererea de demisie a judecătorului Natalia Clevadî de la Judecătoria Chișinău și s-a eliberat Natalia Clevadî din funcția de judecător de la Judecătoria Chișinău, în baza art.25 alin.(1) lit.a) și art.26 din Legea cu privire la statutul judecătorului, din data de 11 mai 2023.

La 21 iunie 2024, Natalia Clevadî a depus prin intermediul poștei electronice cerere de revizuire a deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, solicitând casarea deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, admiterea cererii de contestare, anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de auto administrare ale judecătorilor și procurorilor nr.20 din 23 ianuarie 2023 și dispunerea reevaluării candidatei.

La 25 septembrie 2024, Comisia de evaluare a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă. 2

Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință la 03 octombrie, 24 octombrie și 01 noiembrie 2024. Revizuenta Natalia Clevadî a pledat în fața Curții Supreme de Justiție atât personal, cât și prin intermediul reprezentantului său, avocatul Victor Panțîru. Comisia de evaluare a fost reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei. LEGISLAȚIA

Articolul 14 alin.(6) din Legea nr.26/2022 prevede că: „Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.”

Completul de judecată special relevă că, atât legea specială – Legea nr.26/2022, cât și Codul administrativ nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 din Codul administrativ se stipulează că: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169-171.”

Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

Art.447 lit.a) din Codul de procedură civilă reglementează că: „Sunt în drept să depună cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces.”

Art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă prevede că: „Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.”

Art.450 lit.b) din Codul de procedură civilă prevede că: „Cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b).”

Art.453 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă statuează că: „După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.” 3

Revizuenta a remarcat că, la 25 martie 2024, pe portalul www.anticorupție.md a fost publicată investigația Centrului de Investigații Jurnalistice a Moldovei, intitulată „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”, conform căreia, în luna septembrie 2020, președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, a devenit judecător în cauze penale cu jumătate de normă la Curtea de Apel din Den Bosch a Olandei și continuă să activeze până în prezent.

Faptul dat a fost confirmat atât printr-o scrisoare a Curții de Apel din Den Bosch a Olandei, dar și recunoscut de însuși de către Herman von Hebel în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la postul Jurnal TV din 29 martie 2024. Iar, Comisia Pre-Vetting, prin comunicatul de presă din 27 martie 2024, a confirmat deținerea de către președintele Comisiei Herman von Hebel a două funcții publice concomitent.

În opinia Nataliei Clevadî, circumstanțele enunțate contravin prevederilor art.5 alin.(9) din Legea nr.26/2022 și constituie temei pentru a redeschide procesul judiciar în temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Intimata, Comisia de evaluare, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă, invocând că argumentele invocate de către Natalia Clevadî în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut la art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Ab initio, instanța de revizuire consideră oportun de a învedera că, în sensul Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege. Având în vedere că retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea 4 raporturilor juridice civile, legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate.

Din considerent că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de atac, Completul de judecată special găsește necesar a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or, legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul procedural.

Așa, din motiv că revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art.449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

În sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Natalia Clevadî și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La capitolul dat, Colegiul învederează că circumstanțele nou-descoperite sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care au o importantă esențială pentru soluționarea justă a cauzei, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

În sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, circumstanțele nou descoperite urmează să corespundă unor condiții, printre care să fie obiect al probației faptelor juridice și trebuie să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, precum și să fie probate prin prezentarea instanței de judecată a elementelor de fapt prin care acestea se constată, odată cu cererea de revizuire.

La caz, analizând cererea de revizuire, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că circumstanțe pretinse de Natalia Clevadî ca fiind a nou-descoperite nu constituie obiect al probației raporturilor juridico-publice supuse controlului legalității în prezenta speță și care ar fi fost în stare de a influența adoptarea unei alte soluții decât cea pronunțată prin decizia din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție.

Or, în condițiile speței, Natalia Clevadî nu a prezentat probe prin care s-ar fi constatat indubitabil că președintele Comisiei de evaluare, Herman von Hebel, s-a aflat în incompatibilitate de funcții și că această circumstanță ar fi influențat în careva mod procedura de evaluare a candidatei Natalia Clevadî și a deciziei emise în privința acesteia. 5

La fel, Completul de judecată special nu poate reține ca viabil și pertinent argumentul Nataliei Clevadî, precum că imparțialitatea și integritatea Comisiei de evaluare ca organ colegial a fost afectată prin incompatibilitatea funcției admise de președintele acesteia, Herman von Hebel. Or, Comisia de evaluare este un organ colegial, caracterizat prin faptul că deciziile se iau colectiv, iar răspunderea aparține întregului grup, nu unui individ specific. În cazul în care un membru este incompatibil, influența acestuia asupra deciziei colective poate fi minimizată, deoarece deciziile se iau prin vot majoritar, iar un singur vot nu este determinant în stabilirea rezultatului final. Toți ceilalți membri au drepturi și obligații egale, astfel încât votul unui membru incompatibil nu primează asupra celorlalte voturi.

Chiar dacă un membru ar fi incompatibil, voturile celorlalți 5 membri sunt suficiente pentru a asigura o decizie validă. Existența incompatibilității unui membru nu afectează direct competența celorlalți membri sau procedura colegială, iar influența membrului incompatibil nu poate fi dovedită ca fiind determinantă pentru rezultatul final.

Incompatibilitatea unui membru privește statutul său personal în raport cu funcția ocupată și nu afectează în mod direct conținutul deciziei adoptate. Astfel, soluția rămâne valabilă, în cazul în care procedura de luare a deciziei a fost respectată.

În mod ipotetic, chiar dacă s-ar fi constatat incompatibilitatea unui membru al Comisiei de evaluare, acest fapt nu invalidează automat toate deciziile luate de aceasta ca organ colegial. În acest caz ar fi necesară o analiză în ce măsură respectiva incompatibilitate a influențat decisiv soluția adoptată.

În condițiile speței, însă, revizuenta nici nu a argumentat, nici nu a prezentat careva probe care să demonstreze în ce măsură pretinsa incompatibilitate de funcții a președintelui Comisiei de evaluare a influențat decisiv soluția adoptată prin decizia nr.20 din 23 ianuarie 2023. Iar, dacă nu există o astfel de influență directă, decizia rămâne valabilă, deoarece scopul legii este protejarea interesului public, nu sancționarea mecanică a organului.

Cumulul ipotezelor relevate certifică în mod clar lipsa temeiurilor de retractare a deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție și de redeschidere a procesului și denotă simplul fapt al dezacordului revizuentei cu soluția dată de instanța de judecată.

Pertinentă speței Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță garantat de art. 6 §1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă 6 dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de către Natalia Clevadî împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art.14 alin.(6), din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr.26 din 10 martie 2022, art.195 și art.230 din Codul administrativ, precum în a art.446, 447, 448, 449 lit.b) și 453 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca fiind inadmisibilă cererea Natalia Clevadî cu privire la revizuirea deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Natalia Clevadî împotriva deciziei nr.20 din 23 ianuarie 2023 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7