3rh-13/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile revizuirii deciziei CSJ
3rh-13/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
de respingere ca fiind inadmisibilă a cererii Nataliei Clevadî cu privire la
revizuirea deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă
de Natalia Clevadî împotriva deciziei nr.20 din 23 ianuarie 2023 a Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
(evaluarea externă conform Legii nr.26/2022)
(Dosarul nr. 3rh-13/24
NR. PIGD 2-23020116-01-3rh-24062024)
05 decembrie 2024
Examinând în ședință de judecată publică cererea Nataliei Clevadî cu
privire la revizuirea deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție,
Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate
împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
Stanislav Ungureanu, grefier
Cu participarea:
Revizuentei – Natalia Clevadî
Reprezentantului revizuentei – avocatului Victor Panțîru
Reprezentantului pârâtei – avocatului Valeriu Cernei
constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.40-VI din 28 februarie
2011, Natalia Clevadî a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Bălți, pe
un termen de 5 ani.
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1975-VII din 17 martie
2016, Natalia Clevadî a fost numită în funcția de judecător până la atingerea
plafonului de vârstă.
Prin hotărârea Plenului CSM nr.241/11 din 12 aprilie 2016, Natalia Clevadî
a fost transferată în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, pe
un termen de 6 luni.
Prin hotărârea Plenului CSM nr.677/29 din 18 octombrie 2016, Natalia
Clevadî a fost prelungit transferul temporar, până la data de 01 ianuarie 2017.
Prin hotărârii Plenului CSM nr.624/26 din 29 septembrie 2016, Natalia
Clevadî a fost transferată în funcția de judecător la instanța nou-creată Judecătoria
Bălți, începând cu 01 ianuarie 2017.
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.107-VIII din 29 martie
2017, Natalia Clevadî a fost numită, prin transfer, în funcția de judecător la
Judecătoria Chișinău.
1
Conform hotărârii Plenului CSM nr.584/27 din 11 decembrie 2018, Natalia
Clevadî a fost numită judecător specializat în materie de drept penal la Judecătoria
Chișinău, sediul Buiucani, începând cu 01 ianuarie 2019.
La 06 aprilie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a remis în adresa
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare
Comisia de evaluare) lista candidaților pentru funcția de membru în Consiliul
Superior al Magistraturii, în care era inclusă și Natalia Clevadî, în vederea evaluării
în conformitate cu Legea nr.26/2022.
Prin decizia nr.20 din 23 ianuarie 2023 „cu privire la candidatura Nataliei
Clevadî, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”, în
baza art.8 alin.(1), alin.(2) lit.a) și c), alin.(4) lit.a) și b) și alin.(5) lit.a), b), c), d) și
f) și art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022, Comisia independentă de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor a decis că candidata Natalia Clevadî nu corespunde
criteriilor de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea
de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu
promovează evaluarea.
La 08 februarie 2023, Natalia Clevadî a depus cerere de contestare, în
temeiul art.14 alin.(1) și (2) din Legea nr.26/2022, împotriva deciziei nr.20 din 23
ianuarie 2023 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
solicitând anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare.
Prin decizia din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
cererea de contestare depusă de Natalia Clevadî.
Prin hotărârea Plenului CSM nr.135/8 din 02 mai 2023 s-a acceptat cererea
de demisie a judecătorului Natalia Clevadî de la Judecătoria Chișinău și s-a eliberat
Natalia Clevadî din funcția de judecător de la Judecătoria Chișinău, în baza art.25
alin.(1) lit.a) și art.26 din Legea cu privire la statutul judecătorului, din data de 11
mai 2023.
La 21 iunie 2024, Natalia Clevadî a depus prin intermediul poștei electronice
cerere de revizuire a deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în
temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, solicitând casarea deciziei din
28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, admiterea cererii de contestare,
anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de auto administrare ale judecătorilor și procurorilor
nr.20 din 23 ianuarie 2023 și dispunerea reevaluării candidatei.
La 25 septembrie 2024, Comisia de evaluare a depus referință, prin care a
solicitat respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă.
2
Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință la 03 octombrie, 24
octombrie și 01 noiembrie 2024. Revizuenta Natalia Clevadî a pledat în fața Curții
Supreme de Justiție atât personal, cât și prin intermediul reprezentantului său,
avocatul Victor Panțîru. Comisia de evaluare a fost reprezentată de către avocatul
Valeriu Cernei.
LEGISLAȚIA
Articolul 14 alin.(6) din Legea nr.26/2022 prevede că:
„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu
procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta
lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau
concursului la care participă candidatul respectiv.”
Completul de judecată special relevă că, atât legea specială – Legea
nr.26/2022, cât și Codul administrativ nu reglementează instituția revizuirii actelor
judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 din Codul administrativ se stipulează
că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile
Codului de procedura civilă, cu excepția art.169-171.”
Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu
prevederile Codului de procedură civilă.
Art.447 lit.a) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Sunt în drept să depună cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces.”
Art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau
fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului,
dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și
faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.”
Art.450 lit.b) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana
interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care
nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la
data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la
art.449 lit.b).”
Art.453 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă statuează că:
„După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte
de dispoziție:
a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”
3
ARGUMENTELE PĂRȚILOR
În susținerea cererii de revizuire, Natalia Clevadî și reprezentantul acesteia,
avocatul Victor Panțîru, au invocat că, la 25 martie 2024 revizuenta a aflat despre
lipsa de imparțialitate și integritate a Comisiei de evaluare ca organ colegial, urmare
a incompatibilității funcției admise de președintele acesteia, domnul Herman von
Hebel.
Revizuenta a remarcat că, la 25 martie 2024, pe portalul
www.anticorupție.md a fost publicată investigația Centrului de Investigații
Jurnalistice a Moldovei, intitulată „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”,
conform căreia, în luna septembrie 2020, președintele Comisiei Pre-Vetting,
Herman von Hebel, a devenit judecător în cauze penale cu jumătate de normă la
Curtea de Apel din Den Bosch a Olandei și continuă să activeze până în prezent.
Faptul dat a fost confirmat atât printr-o scrisoare a Curții de Apel din Den
Bosch a Olandei, dar și recunoscut de însuși de către Herman von Hebel în cadrul
emisiunii „Cabinetul din umbră” de la postul Jurnal TV din 29 martie 2024. Iar,
Comisia Pre-Vetting, prin comunicatul de presă din 27 martie 2024, a confirmat
deținerea de către președintele Comisiei Herman von Hebel a două funcții publice
concomitent.
În opinia Nataliei Clevadî, circumstanțele enunțate contravin prevederilor
art.5 alin.(9) din Legea nr.26/2022 și constituie temei pentru a redeschide procesul
judiciar în temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă.
Intimata, Comisia de evaluare, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca
fiind inadmisibilă, invocând că argumentele invocate de către Natalia Clevadî în
cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut la art.449 lit.b) din Codul
de procedură civilă.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a cererii de revizuire, Completul de
judecată special al Curții Supreme de Justiție atestă că circumstanțele pretinse de
Natalia Clevadî ca fiind nou-descoperite i-au devenit cunoscute la 25 martie 2024.
Astfel, se consideră că, în speță, a respectat termenul prevăzut la art.450 lit.b) din
Codul de procedură civilă, deoarece cererea de revizuire a fost depusă electronic la
21 iunie 2024.
Ab initio, instanța de revizuire consideră oportun de a învedera că, în sensul
Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din
categoria căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate
obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în
cazurile expres determinate de lege. Având în vedere că retractarea unei hotărâri
judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea
4
raporturilor juridice civile, legea admite revizuirea numai în cazurile strict
determinate.
Din considerent că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de
atac, Completul de judecată special găsește necesar a evoca doar trăsăturile
distinctive speței, or, legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se
aplică acestei căi de atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă
revizuirea în sistemul procedural.
Așa, din motiv că revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de
atac, este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv
la art.449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.
În sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Natalia
Clevadî și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri
judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele
circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute
revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla
circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
La capitolul dat, Colegiul învederează că circumstanțele nou-descoperite
sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care au o importantă esențială
pentru soluționarea justă a cauzei, totodată, având putere decisivă asupra concluziei
instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului
anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite
după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.
În sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, circumstanțele nou
descoperite urmează să corespundă unor condiții, printre care să fie obiect al
probației faptelor juridice și trebuie să aibă importanță esențială pentru justa
soluționare a cauzei, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii)
instanței de judecată, precum și să fie probate prin prezentarea instanței de judecată
a elementelor de fapt prin care acestea se constată, odată cu cererea de revizuire.
La caz, analizând cererea de revizuire, Completul de judecată special al
Curții Supreme de Justiție conchide că circumstanțe pretinse de Natalia Clevadî ca
fiind a nou-descoperite nu constituie obiect al probației raporturilor juridico-publice
supuse controlului legalității în prezenta speță și care ar fi fost în stare de a influența
adoptarea unei alte soluții decât cea pronunțată prin decizia din 28 februarie 2023 a
Curții Supreme de Justiție.
Or, în condițiile speței, Natalia Clevadî nu a prezentat probe prin care s-ar fi
constatat indubitabil că președintele Comisiei de evaluare, Herman von Hebel, s-a
aflat în incompatibilitate de funcții și că această circumstanță ar fi influențat în
careva mod procedura de evaluare a candidatei Natalia Clevadî și a deciziei emise
în privința acesteia.
5
La fel, Completul de judecată special nu poate reține ca viabil și pertinent
argumentul Nataliei Clevadî, precum că imparțialitatea și integritatea Comisiei de
evaluare ca organ colegial a fost afectată prin incompatibilitatea funcției admise de
președintele acesteia, Herman von Hebel. Or, Comisia de evaluare este un organ
colegial, caracterizat prin faptul că deciziile se iau colectiv, iar răspunderea aparține
întregului grup, nu unui individ specific. În cazul în care un membru este
incompatibil, influența acestuia asupra deciziei colective poate fi minimizată,
deoarece deciziile se iau prin vot majoritar, iar un singur vot nu este determinant în
stabilirea rezultatului final. Toți ceilalți membri au drepturi și obligații egale, astfel
încât votul unui membru incompatibil nu primează asupra celorlalte voturi.
Chiar dacă un membru ar fi incompatibil, voturile celorlalți 5 membri sunt
suficiente pentru a asigura o decizie validă. Existența incompatibilității unui membru
nu afectează direct competența celorlalți membri sau procedura colegială, iar
influența membrului incompatibil nu poate fi dovedită ca fiind determinantă pentru
rezultatul final.
Incompatibilitatea unui membru privește statutul său personal în raport cu
funcția ocupată și nu afectează în mod direct conținutul deciziei adoptate. Astfel,
soluția rămâne valabilă, în cazul în care procedura de luare a deciziei a fost
respectată.
În mod ipotetic, chiar dacă s-ar fi constatat incompatibilitatea unui membru
al Comisiei de evaluare, acest fapt nu invalidează automat toate deciziile luate de
aceasta ca organ colegial. În acest caz ar fi necesară o analiză în ce măsură respectiva
incompatibilitate a influențat decisiv soluția adoptată.
În condițiile speței, însă, revizuenta nici nu a argumentat, nici nu a prezentat
careva probe care să demonstreze în ce măsură pretinsa incompatibilitate de funcții
a președintelui Comisiei de evaluare a influențat decisiv soluția adoptată prin decizia
nr.20 din 23 ianuarie 2023. Iar, dacă nu există o astfel de influență directă, decizia
rămâne valabilă, deoarece scopul legii este protejarea interesului public, nu
sancționarea mecanică a organului.
Cumulul ipotezelor relevate certifică în mod clar lipsa temeiurilor de
retractare a deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție și de
redeschidere a procesului și denotă simplul fapt al dezacordului revizuentei cu
soluția dată de instanța de judecată.
Pertinentă speței Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO, în care Înalta
Curte a reiterat că, dreptul la o instanță garantat de art. 6 §1 din Convenție presupune
respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale
preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca,
atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea
lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă
6
dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul
de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor
ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare
și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu
trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu
privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de
la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele
unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu
v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).
Din considerentele menționate, Completul de judecată special al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de către Natalia Clevadî
împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi
respinsă ca inadmisibilă.
În conformitate cu art.14 alin.(6), din Legea privind unele măsuri aferente
selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor nr.26 din 10 martie 2022, art.195 și art.230 din Codul
administrativ, precum în a art.446, 447, 448, 449 lit.b) și 453 alin.(1) lit.a) din Codul
de procedură civilă,
COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de
Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE
VOTURI,
Respinge ca fiind inadmisibilă cererea Natalia Clevadî cu privire la
revizuirea deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în
cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de
Natalia Clevadî împotriva deciziei nr.20 din 23 ianuarie 2023 a Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7