3rh-13/24 — anularea actului administrativ

3rh-13/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la respingerea recuzării înaintate de către revizuenta Natalia Clevadî

judecătorului Ion Malanciuc de la examinarea cererii de revizuire depuse de Natalia

Clevadî împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție,

adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare

depusă de Natalia Clevadî împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatei de către Comisie,

(Dosarul nr. 3rh-13/24

NR. PIGD 2-23020116-01-3rh-24062024)

31 octombrie 2024

Examinând în ședință de judecată publică cererea Nataliei Clevadî cu

privire la recuzarea judecătorului Ion Malanciuc,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Diana Stănilă, Președinte,

Lilia Roic-Botezatu,

Oxana Parfeni, judecători,

Stanislav Ungureanu, grefier

Cu participarea:

Reprezentantului revizuentei – avocatului Victor Panțîru

Reprezentantului intimatei – avocatului Valeriu Cernei

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

2011, Natalia Clevadî a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Bălți, pe

un termen de 5 ani.

2016, Natalia Clevadî a fost numită în funcția de judecător până la atingerea

plafonului de vârstă.

a fost transferată în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, pe

un termen de 6 luni.

Clevadî a fost prelungit transferul temporar, până la data de 01 ianuarie 2017.

Clevadî a fost transferată în funcția de judecător la instanța nou-creată Judecătoria

Bălți, începând cu 01 ianuarie 2017.

2017, Natalia Clevadî a fost numită, prin transfer, în funcția de judecător la

Judecătoria Chișinău.

1

Clevadî a fost numită judecător specializat în materie de drept penal la Judecătoria

Chișinău, sediul Buiucani, începând cu 01 ianuarie 2019.

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare

Comisia de evaluare) lista candidaților pentru funcția de membru în Consiliul

Superior al Magistraturii, în care era inclusă și Natalia Clevadî, în vederea evaluării

în conformitate cu Legea nr.26/2022.

Clevadî, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”, în

baza art.8 alin.(1), alin.(2) lit.a) și c), alin.(4) lit.a) și b) și alin.(5) lit.a), b), c), d) și

f) și art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022, Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor a decis că candidata Natalia Clevadî nu corespunde

criteriilor de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea

de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu

promovează evaluarea.

temeiul art.14 alin.(1) și (2) din Legea nr.26/2022, împotriva deciziei nr.20 din 23

ianuarie 2023 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

solicitând anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare.

cererea de contestare depusă de Natalia Clevadî.

de demisie a judecătorului Natalia Clevadî de la Judecătoria Chișinău și s-a eliberat

Natalia Clevadî din funcția de judecător de la Judecătoria Chișinău, în baza art.25

alin.(1) lit.a) și art.26 din Legea cu privire la statutul judecătorului, din data de 11

mai 2023.

cerere de revizuire a deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în

temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, solicitând casarea deciziei din

28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, admiterea cererii de contestare,

anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de auto administrare ale judecătorilor și procurorilor

nr.20 din 23 ianuarie 2023 și dispunerea reevaluării candidatei.

solicitat respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă.

2

poștei electronice cerere de recuzare a judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni

de la examinarea cererii de revizuire depuse împotriva deciziei din 28 februarie 2023

a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură

civilă.

2024, recuzarea înaintată judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni a fost

repartizată separat, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.

Malanciuc a distribuită judecătorului raportor Oxana Parfeni.

pentru examinarea recuzării înaintate judecătorului Ion Malanciuc. Revizuenta

Natalia Clevadî nu s-a prezentat la ședința de judecată, dar a fost reprezentată în fața

Curții Supreme de Justiție de către avocatul Victor Panțîru. Comisia de evaluare a

fost reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei.

LEGISLAȚIA

„(4) În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special,

examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special,

cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul

supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează

cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant...

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate

cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.”

„(1) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se

abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50...

(3) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea

motivelor și anexarea probelor pertinente.

(4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în

Codul de procedură civilă.”

„(1) Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să

acționeze persoanele care:

a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;

b) sunt membri de familie ai unui participant;

3

c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice,

reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant;

d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură

administrativă;

e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau

activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de

supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică

persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura

administrativă;

f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în

afara calității lor funcționale/de serviciu.

(2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau

dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă

avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un

grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de

chestiunea în cauză.

(3) Membru de familie în sensul alin. (1) lit. b) și d) sunt:

a) logodnicul/logodnica;

b) soțul/soția;

c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv;

d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată

sunt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit).

(4) Persoanele indicate la alin. (3) se consideră membri de familie și atunci când

căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă

persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.

„(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de

asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii

față de o exercitare imparțială a funcției.

(2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.”

„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

4

candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nr.65/2023

stipulează că:

„În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată

din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate

transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu

privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care

corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de

Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile

de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin

în funcțiile deținute înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii

transferați primesc salariul judecătorului Curții Supreme de Justiție, raportat la

vechimea în muncă respectivă.”

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

Natalia Clevadî și reprezentantul acesteia, avocatul Victor Panțîru, au invocat că

judecătorul Ion Malanciuc a fost promovat temporar la Curtea Supremă de Justiție

și nu a trecut nici evaluarea prevăzută de lege de către Colegiul de evaluare al

judecătorilor, nici evaluarea prevăzută de lege de către Comisia Vetting, fiind numită

judecător la Curtea Supremă de Justiție în lipsa unei proceduri transparente și a unor

criterii obiective bazate pe merit, de către un Consiliu Superior al Magistraturii care

nu este independent, după cum a recunoscut public membrul Consiliului Superior al

Magistraturii Ion Guzun.

la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Ion Malanciuc.

președintele Completului de judecată, judecătorul Ion Malanciuc, a manifestat un

comportament prin care a dat dovadă în mod evident că dorește examinarea cauzei

chiar în prima ședință de judecată și a respins toate cererile de amânare înaintate de

revizuentă, insistând la examinarea cauzei chiar și în lipsa avocatului ales, deși era

doar prima ședință de judecată.

judecată pentru anul 2025-2026, în prezenta cauză au fost stabilite 2 ședințe de

judecată în aceeași lună, la un interval scurt de timp (03 octombrie și 24 octombrie).

atestă o atitudine părtinitoare din partea judecătorului Ion Malanciuc și un interes

ascuns în examinarea prezentei cauze în termeni cât mai restrânși.

că argumentele invocate de către Natalia Clevadî și avocatul Victor Panțîru în

5

susținerea cererii de recuzare ne se încadrează în temeiurile de drept prevăzute de

Codul administrativ, solicitând respingerea recuzării.

MOTIVAREA INSTANȚEI

motivele invocate de către Natalia Clevadî și avocatul Victor Panțîru nu cad sub

incidența cel puțin a unuia din temeiurile prevăzute de art.50 din Codul

administrativ.

Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă cauza urmează a

fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori

există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

judecătorului Ion Malanciuc la Curtea Supremă de Justiție de la instanțe ierarhic

inferioare, precum și lipsa evaluării în baza Legii nr.65/2023 nu ridică dubii de

imparțialitate a acestui judecător. Or, deși face referire la aceste norme, Natalia

Clevadî și reprezentantul acesteia, avocatul Victor Panțîru, nu invocă fapte concrete

care ar pune la îndoială abilitatea judecătorului recuzat de a judeca imparțial

revizuirea sa.

recuzarea judecătorului Ion Malanciuc se referă, în esență, la inadmisibilitatea de

principiu a participării acestora la examinarea oricăror contestații depuse împotriva

deciziilor emise de Comisie în temeiul Legii nr.26/2022, deoarece nu sunt judecători

plenipotențiari ai Curții Supreme de Justiție.

funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de

posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar,

din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare

a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

contestă faptul că în primăvara anului 2023 buna funcționare a Curții Supreme de

Justiție a fost afectată grav ca urmare a demisiei a 20 din cei 25 de judecători în

funcție ai acestei instanțe. Ei nu neagă nici faptul că judecătorul Ion Malanciuc a fost

transferat la Curtea Supremă de Justiție prin hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii și că corespundea la data hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Transferul temporar a fost efectuat în baza unui anunț public și cu acordul

judecătorilor.

6

discuție legalitatea însăși a transferului temporar, însă Curtea Constituțională prin

decizia nr.100 din 10 august 2023 a declarat inadmisibile sesizările pentru controlul

constituționalității articolului 21 alin. (8) din Legea nr.65/2023. Instanța

constituțională nu a găsit în norma contestată prevederi care ar pune în discuție

independența judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă. La moment,

articolului 21 alin.(8) din Legea nr.65/2023 este în vigoare, poartă un caracter

obligatoriu, este executoriu și este opozabil tuturor. Completul de judecată este

surprins că, în pofida acestor fapte, Natalia Clevadî care este judecător în demisie,

dar și reprezentantul acesteia, care este avocat de profesie, nu au făcut referire în

cererea de recuzare la decizia nr.100, chiar dacă aceasta a fost adoptată cu mai mult

de 10 luni până la depunerea cererii de recuzare.

temporar la Curtea Supremă de Justiție nu sunt independenți. Ei nu au susținut în

niciun fel această alegație. Transferul temporar la Curtea Supremă de Justiție este

efectuat de către Consiliului Superior al Magistraturii, care este garantul

independenței judecătorilor. Judecătorii transferați beneficiază de aceleași garanții

de independență ca și ceilalți judecători. Durata mandatului judecătorilor transferați

temporar este reglementat în lege, acesta extinzându-se până la numirea a celui de

al 11-lea judecător al Curții Supreme. În orice caz, chiar și după finalizarea

transferului temporar, judecătorii nu sunt demiși, ei continuând să exercite funcțiile

de judecător deținute înaintea transferului. Aceste elemente confirmă caracterul

vădit neîntemeiat al alegației cu privire la lipsa de independență.

inadmisibilitatea examinării contestației depuse în temeiul Legii nr.26/2022 de către

judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție a fost examinat și

respins de mai multe ori de Curtea Supremă de Justiție prin acte de dispoziție emise

până la formularea cererii de recuzare de către Natalia Clevadî și reprezentantul

acesteia. Drept exemple în acest sens pot servi încheierea din 23 februarie 2024 în

cauza nr.3rh-39/23 și încheierile din 08 aprilie 2024 și 18 aprilie 2024 emise în cauza

nr.03-33/23, dar și încheierea din 04 iulie 2024 în cauza nr.3-9/24.

recuzat nu poate participa la examinarea revizuirii pe motiv că nu a fost supus

evaluării conform Legii nr.65/2023. Încă, revizuirea Nataliei Clevadî se referă la o

decizie a Curții Supreme de Justiție adoptate într-un dosar de contencios

administrativ intentat la contestația depusă împotriva unei decizii a Comisiei de

evaluare în temeiul Legii nr.26/2022. Conform art.14 alin.(2) din Legea nr.26/2022,

Curtea Supremă de Justiție examinează contestațiile împotriva deciziilor

defavorabile ale Comisiei într-un complet de judecată special compus din 3

judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt

7

desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție. Legea nr.26/2022 nu interzice

judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție să facă parte din

acest complet. Prin urmare, acest argument este neîntemeiat.

poate reține ca viabile argumentele Nataliei Clevadî și ale avocatului Victor Panțîru,

precum că, în cadrul ședinței din 03 octombrie 2024, judecătorul Ion Malanciuc a

manifestat un comportament prin care a dat dovadă în mod evident de atitudine

părtinitoare și un interes ascuns în examinarea prezentei cauze în termeni cât mai

restrânși.

judecată din 03 octombrie 2024 a parvenit o cerere de amânare din partea

reprezentantului revizuentei, avocatului Victor Panțîru, care a fost motivată prin

faptul că contractul de asistență juridică a fost încheiat recent, iar el are planificate

deja alte activități pentru această dată și oră, și că din cauza timpului restrâns nu a

reușit să se pregătească de examinarea revizuirii.

a înregistrării video și audio, rezultă că președintele Completului de judecată special,

judecătorul Ion Malanciuc, a atenționat revizuenta că de la 21 iunie 2024, când a fost

depusă cererea de revizuire și până la ședința din 03 octombrie 2024 revizuenta a

dispus de timp suficient pentru a-și alege reprezentantul, pentru a se pregăti de

examinarea cauzei și pentru a planifica activitățile astfel încât să nu fie tergiversată

examinarea prezentei proceduri în revizuire.

alin.(7) că procedurile judiciare intentate la contestațiile împotriva deciziilor

Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile. Deși, Legea nr.26/2022 nu

reglementează procedura în revizuire, termenul restrâns prevăzut la art.14 alin.(7)

de examinare a contestațiilor este unul general, aplicabil inclusiv și revizuirii,

deoarece revizuire, în esență, este o cale de atac extraordinară.

recuzarea judecătorului Ion Malanciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute nici

de Codul administrativ, nici de Codul de procedură civilă. Cu atât mai mult că, prin

prisma art.15 alin.(1) lit.a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544

din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea

drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora. Iar atenționarea

participanților la proces despre respectarea termenilor de procedură și ordinii de

examinare a cauzei nu constituie temei de recuzare.

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor nr.26 din 10 martie 2022, art.49, 50, 195, 202 și

8

art.230 din Codul administrativ, precum și art.50 alin.(1) lit. e) din Codul de

procedură civilă,

COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE

VOTURI,

Respinge cererea de recuzare înaintată de către revizuenta Natalia Clevadî

judecătorului Ion Malanciuc de la examinarea cererii de revizuire depuse de Natalia

Clevadî împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție,

adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare

depusă de Natalia Clevadî împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme

de Justiție, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

contestare depusă de Natalia Clevadî împotriva Comisiei independente de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării

procedurii de evaluare a candidatei de către Comisie.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Diana Stănilă

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Oxana Parfeni

9