3rh-13/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile recuzării judecătorilor
3rh-13/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea recuzării înaintate de către revizuenta Natalia Clevadî
judecătorului Oxana Parfeni de la examinarea cererii de revizuire depuse de Natalia
Clevadî împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție,
adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare
depusă de Natalia Clevadî împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de
evaluare a candidatei de către Comisie,
(Dosarul nr. 3rh-13/24
NR. PIGD 2-23020116-01-3rh-24062024)
31 octombrie 2024
Examinând în ședință de judecată publică cererea Nataliei Clevadî cu
privire la recuzarea judecătorului Oxana Parfeni,
Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate
împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Lilia Roic-Botezatu,
Diana Stănilă, judecători,
Stanislav Ungureanu, grefier
Cu participarea:
Reprezentantului revizuentei – avocatului Victor Panțîru
Reprezentantului intimatei – avocatului Valeriu Cernei
constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.40-VI din 28 februarie
2011, Natalia Clevadî a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Bălți, pe
un termen de 5 ani.
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1975-VII din 17 martie
2016, Natalia Clevadî a fost numită în funcția de judecător până la atingerea
plafonului de vârstă.
Prin hotărârea Plenului CSM nr.241/11 din 12 aprilie 2016, Natalia Clevadî
a fost transferată în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, pe
un termen de 6 luni.
Prin hotărârea Plenului CSM nr.677/29 din 18 octombrie2016, Natalia
Clevadî a fost prelungit transferul temporar, până la data de 01 ianuarie 2017.
Prin hotărârii Plenului CSM nr.624/26 din 29 septembrie 2016, Natalia
Clevadî a fost transferată în funcția de judecător la instanța nou-creată Judecătoria
Bălți, începând cu 01 ianuarie 2017.
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.107-VIII din 29 martie
2017, Natalia Clevadî a fost numită, prin transfer, în funcția de judecător la
Judecătoria Chișinău.
1
Conform hotărârii Plenului CSM nr.584/27 din 11 decembrie 2018, Natalia
Clevadî a fost numită judecător specializat în materie de drept penal la Judecătoria
Chișinău, sediul Buiucani, începând cu 01 ianuarie 2019.
La 06 aprilie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a remis în adresa
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare
Comisia de evaluare) lista candidaților pentru funcția de membru în Consiliul
Superior al Magistraturii, în care era inclusă și Natalia Clevadî, în vederea evaluării
în conformitate cu Legea nr.26/2022.
Prin decizia nr.20 din 23 ianuarie 2023 „cu privire la candidatura Nataliei
Clevadî, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”, în
baza art.8 alin.(1), alin.(2) lit.a) și c), alin.(4) lit.a) și b) și alin.(5) lit.a), b), c), d) și
f) și art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022, Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor a decis că candidata Natalia Clevadî nu corespunde
criteriilor de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea
de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu
promovează evaluarea.
La 08 februarie 2023, Natalia Clevadî a depus cerere de contestare, în
temeiul art.14 alin.(1) și (2) din Legea nr.26/2022, împotriva deciziei nr.20 din 23
ianuarie 2023 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
solicitând anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare.
Prin decizia din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
cererea de contestare depusă de Natalia Clevadî.
Prin hotărârea Plenului CSM nr.135/8 din 02 mai 2023 s-a acceptat cererea
de demisie a judecătorului Natalia Clevadî de la Judecătoria Chișinău și s-a eliberat
Natalia Clevadî din funcția de judecător de la Judecătoria Chișinău, în baza art.25
alin.(1) lit.a) și art.26 din Legea cu privire la statutul judecătorului, din data de 11
mai 2023.
La 21 iunie 2024, Natalia Clevadî a depus prin intermediul poștei electronice
cerere de revizuire a deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în
temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, solicitând casarea deciziei din
28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, admiterea cererii de contestare,
anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de auto administrare ale judecătorilor și procurorilor
nr.20 din 23 ianuarie 2023 și dispunerea reevaluării candidatei.
La 25 septembrie 2024, Comisia de evaluare a depus referință, prin care a
solicitat respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă.
2
La 24 octombrie 2024, revizuenta Natalia Clevadî a depus prin intermediul
poștei electronice cerere de recuzare a judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni
de la examinarea cererii de revizuire depuse împotriva deciziei din 28 februarie 2023
a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură
civilă.
În conformitate cu art.14 alin.(4) din Legea nr.26/2022, la 24 octombrie
2024, recuzarea înaintată judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni a fost
repartizată separat, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.
Conform fișei de repartizare, recuzarea înaintată judecătorului Oxana Parfeni
a distribuită judecătorului raportor Diana Stănilă.
Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință la 31 octombrie 2024
pentru examinarea recuzării înaintate judecătorului Oxana Parfeni. Revizuenta
Natalia Clevadî nu s-a prezentat la ședința de judecată, dar a fost reprezentată în fața
Curții Supreme de Justiție de către avocatul Victor Panțîru. Comisia de evaluare a
fost reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei.
LEGISLAȚIA
Articolul 14 alin.(4) și (6) din Legea nr.26/2022 stipulează că:
„(4) În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special,
examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special,
cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul
supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează
cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant...
(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate
cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta
lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau
concursului la care participă candidatul respectiv.”
Art.202 alin.(1), (3)-(4) din Codul administrativ prevede că:
„(1) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se
abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50...
(3) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea
motivelor și anexarea probelor pertinente.
(4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în
Codul de procedură civilă.”
Art.49 din Codul administrativ statuează că:
„(1) Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să
acționeze persoanele care:
a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;
b) sunt membri de familie ai unui participant;
3
c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice,
reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant;
d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură
administrativă;
e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau
activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de
supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică
persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura
administrativă;
f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în
afara calității lor funcționale/de serviciu.
(2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau
dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă
avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un
grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de
chestiunea în cauză.
(3) Membru de familie în sensul alin. (1) lit. b) și d) sunt:
a) logodnicul/logodnica;
b) soțul/soția;
c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv;
d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată
sunt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit).
(4) Persoanele indicate la alin. (3) se consideră membri de familie și atunci când
căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă
persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.
Art.50 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii
față de o exercitare imparțială a funcției.
(2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.”
Art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,
direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la
îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
4
Art.21 alin.(8) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a
candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nr.65/2023
stipulează că:
„În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată
din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate
transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu
privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care
corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de
Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile
de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin
în funcțiile deținute înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii
transferați primesc salariul judecătorului Curții Supreme de Justiție, raportat la
vechimea în muncă respectivă.”
ARGUMENTELE PĂRȚILOR
În susținerea cererii de recuzare înaintate judecătorului Oxana Parfeni,
Natalia Clevadî și reprezentantul acesteia, avocatul Victor Panțîru, au invocat că
judecătorul Oxana Parfeni a fost promovată temporar la Curtea Supremă de Justiție
și nu a trecut nici evaluarea prevăzută de lege de către Colegiul de evaluare al
judecătorilor, nici evaluarea prevăzută de lege de către Comisia Vetting, fiind numită
judecător la Curtea Supremă de Justiție în lipsa unei proceduri transparente și a unor
criterii obiective bazate pe merit, de către un Consiliu Superior al Magistraturii care
nu este independent, după cum a recunoscut public membrul Consiliului Superior al
Magistraturii Ion Guzun.
În opinia revizuentei și a reprezentantului acesteia, circumstanțele date pun
la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Oxana Parfeni.
Reprezentantul Comisiei de evaluare, avocatul Valeriu Cernei, a considerat
că argumentele invocate de către Natalia Clevadî și avocatul Victor Panțîru în
susținerea cererii de recuzare ne se încadrează în temeiurile de drept prevăzute de
Codul administrativ, solicitând respingerea recuzării.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că
motivele invocate de către Natalia Clevadî și avocatul Victor Panțîru nu cad sub
incidența cel puțin a unuia din temeiurile prevăzute de art.50 din Codul
administrativ.
Temeiurile invocate nu se încadrează nici în norma art.50 alin.(1) lit.e) din
Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă cauza urmează a
fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori
există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
5
În opinia Completului de judecată, faptul transferului temporar al
judecătorului Oxana Parfeni la Curtea Supremă de Justiție de la instanțe ierarhic
inferioare, precum și lipsa evaluării în baza Legii nr.65/2023 nu ridică dubii de
imparțialitate a acestui judecător. Or, deși face referire la aceste norme, Natalia
Clevadî și reprezentantul acesteia, avocatul Victor Panțîru, nu invocă fapte concrete
care ar pune la îndoială abilitatea judecătorului recuzat de a judeca imparțial
revizuirea sa.
Completul de judecată special reține că argumentele invocate pentru
recuzarea judecătorului Oxana Parfeni se referă, în esență, la inadmisibilitatea de
principiu a participării acestora la examinarea oricăror contestații depuse împotriva
deciziilor emise de Comisie în temeiul Legii nr.26/2022, deoarece nu sunt judecători
plenipotențiari ai Curții Supreme de Justiție.
Conform art.21 alin.(8) din Legea nr.65/2023, în cazul în care buna
funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de
posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar,
din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare
a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.
Natalia Clevadî și reprezentantul acesteia, avocatul Victor Panțîru, nu
contestă faptul că în primăvara anului 2023 buna funcționare a Curții Supreme de
Justiție a fost afectată grav că urmare a demisiei a 20 din cei 25 de judecători în
funcție ai acestei instanțe. Ei nu neagă nici faptul că judecătorul Oxana Parfeni au
fost transferați la Curtea Supremă de Justiție prin hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii și că ei corespundeau la data hotărârii Consiliului Superior al
Magistraturii criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme
de Justiție. Transferul temporar a fost efectuat în baza unui anunț public și cu acordul
judecătorilor.
Natalia Clevadî și reprezentantul acesteia, avocatul Victor Panțîru, pun în
discuție legalitatea însăși a transferului temporar, însă Curtea Constituțională a prin
decizia nr.100 din 10 august 2023 au fost declarate inadmisibile sesizările pentru
controlul constituționalității articolului 21 alin.(8) din Legea nr.65/2023. Instanța
constituțională nu a găsit în norma contestată prevederi care ar pune în discuție
independența judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă. La moment,
articolului 21 alin.(8) din Legea nr.65/2023 este în vigoare, poartă un caracter
obligatoriu, este executoriu și este opozabil tuturor. Completul de judecată este
surprins că, în pofida acestor fapte, Natalia Clevadî care este judecător în demisie,
dar și reprezentantul acesteia, care este avocat de profesie, nu au făcut referire în
cererea de recuzare la decizia nr.100, chiar dacă aceasta a fost adoptată cu mai mult
de 10 luni până la depunerea cererii de recuzare.
6
Revizuenta și reprezentantul acesteia susțin că judecătorii transferați
temporar la Curtea Supremă de Justiție nu sunt independenți. Ei nu au susținut în
niciun fel această alegație. Transferul temporar la Curtea Supremă de Justiție este
efectuat de către Consiliului Superior al Magistraturii, care este garantul
independenței judecătorilor. Judecătorii transferați beneficiază de aceleași garanții
de independență ca și ceilalți judecători. Durata mandatului judecătorilor transferați
temporar este reglementat în lege, acesta extinzându-se până la numirea a celui de
al 11-lea judecător plenipotențiar al Curții Supreme. În orice caz, chiar și după
finalizarea transferului temporar, judecătorii nu sunt demiși, ei continuând să
exercite funcțiile de judecător deținute înaintea transferului. Aceste elemente
confirmă caracterul vădit neîntemeiat al alegației cu privire la lipsa de independență.
Completul de judecată special notează că argumentul cu privire la
inadmisibilitatea examinării contestației depuse în temeiul Legii nr.26/2022 de către
judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție a fost examinat și
respins de mai multe ori de Curtea Supremă de Justiție prin acte de dispoziție emise
până la formularea cererii de recuzare de către Natalia Clevadî și reprezentantul
acesteia. Drept exemple în acest sens pot servi încheierea din 23 februarie 2024 în
cauza nr.3rh-39/23 și încheierile din 08 aprilie 2024 și 18 aprilie 2024 emise în cauza
nr.03-33/23, dar și încheierea din 04 iulie 2024 în cauza nr.3-9/24.
Natalia Clevadî și avocatul Victor Panțîru au mai susținut că judecătorul
recuzat nu poate participa la examinarea revizuirii pe motiv că nu a fost supus
evaluării conform Legii nr.65/2023. Încă, revizuirea Nataliei Clevadî se referă la o
decizie a Curții Supreme de Justiție adoptate într-un dosar de contencios
administrativ intentat la contestația depusă împotriva unei decizii a Comisiei de
evaluare în temeiul Legii nr.26/2022. Conform art.14 alin.(2) din Legea nr.26/2022,
Curtea Supremă de Justiție examinează contestațiile împotriva deciziilor
defavorabile ale Comisiei într-un complet de judecată special compus din 3
judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt
desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție. Legea nr.26/2022 nu interzice
judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție să facă parte din
acest complet. Prin urmare, acest argument este neîntemeiat.
În conformitate cu art.14 alin.(4) și (6) din Legea privind unele măsuri
aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor nr.26 din 10 martie 2022, art.49, 50, 195, 202 și
art.230 din Codul administrativ, precum și art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de
procedură civilă,
7
COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de
Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE
VOTURI,
Respinge cererea de recuzare înaintată de către revizuenta Natalia Clevadî
judecătorului Oxana Parfeni de la examinarea cererii de revizuire depuse de Natalia
Clevadî împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție,
adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare
depusă de Natalia Clevadî împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții Supreme
de Justiție, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
contestare depusă de Natalia Clevadî împotriva Comisiei independente de evaluare
a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării
procedurii de evaluare a candidatei de către Comisie.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Lilia Roic-Botezatu
Diana Stănilă
8