3-30/24 — anularea deciziei comisiei de evaluare

3-30/24 — anularea deciziei comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la soluționarea cererii de recuzare

în cauza de contencios administrativ intentată de Victor Sandu împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind

anularea deciziei nr. 18 din 09 septembrie 2024 „cu privire la evaluarea reluată a

lui Sandu Victor, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii”.

(evaluarea candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii (CSM) și în cele două colegii din subordinea CSM conform Legii

nr. 26 din 10.03.2022)

(Dosarul nr. 3-30/24

NR. PIGD 2-24129035-01-3-12112024)

Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului; invocarea neîntemeiată a prevederilor art.

50 Cod administrativ și art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă;

24 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea depusă de Victor Sandu cu

privire la recuzarea judecătoarei Completului de judecată special, Oxana

Parfeni,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Lilia Roic-Botezatu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând

anularea deciziei nr. 18 din 09 august 2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui

Sandu Victor, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii”.

spre examinare cererea de contestare depusă de Victor Sandu în cadrul procedurii

contenciosului administrativ și a dispus convocarea participanților la proces în

ședința de judecată stabilită pentru data de 03 decembrie 2024, ora 13:30, sala nr.

4, în incinta Curții Supreme de Justiție. Ședințele de judecată, au fost amânate sau

întrerupte din diverse motive, după cum urmează: 03 decembrie 2024 – ședința

amânată la cererea reclamantului; 16 decembrie 2024 – ședință întreruptă din

cauza expirării orelor stabilite pentru examinarea cauzei; 16 ianuarie 2025 -

ședința întreruptă din cauza expirării orelor stabilite pentru examinarea cauzei; 13

februarie 2025 – ședința nu a avut loc datorită faptului că un membru al

completului se afla în concediu medical; 07 martie 2025 – ședința întreruptă la

cererea reclamantului; 20 martie 2025 – ședință întreruptă, fiind stabilită o nouă

dată pentru 25 martie 2025. Astfel, ultima ședință de judecată a fost fixată pentru

data de 25 martie 2025, ora 09:00

Completului de judecată special, Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de

contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Victor

Sandu împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor cu privire la anularea deciziei de evaluare.

2

Parfeni, care face parte din completul de judecată special desemnat pentru

examinarea cauzei a admis în ședința de judecată elemente care pot crea unui

observator obiectiv impresia unei manifestări a lipsei de imparțialitate. Această

concluzie rezultă din faptul că ședința de judecată din 16 ianuarie 2025, în care se

examina cauza, a fost întreruptă în etapa întrebărilor adresate de partea reclamantă

părții pârâte, fiind stabilit ca următoarea ședință să continue de la acest punct. În

pofida acestui fapt, în ședința din 20 martie 2025, s-a decis continuarea procedurii

cu etapa cercetării materialelor cauzei, omisiunea etapei întrerupte anterior,

respectiv a întrebărilor adresate de partea reclamantă către partea pârâtă, ducând

astfel la încălcarea principiilor egalității armelor și contradictorialității. La acest

aspect, reclamantul a specificat principiile de la Bangalore privind conduita

judiciară, precum și jurisprudența CEDO, subliniindu-se că cenzurarea

probatoriului în mod nejustificat și necunoașterea legii sau adăugarea la aceasta

constituie încălcări ale standardelor internaționale și ale drepturilor fundamentale

ale părților implicate într-un proces. Astfel, a argumentat că judecătorii vizați de

cererea de recuzare au acționat într-un mod care contravine acestor principii,

afectând imparțialitatea și corectitudinea procesului.

judecătorului Lilia Roic-Botezatu, iar ședința publică de examinare a cererii de

recuzare a fost fixată pentru 24 martie 2025.

avocatul Vitalie Zama, a indicat că susține cererea de recuzare pe motivele de fapt

și de drept indicate.

Cernei a solicitat respingerea cererii depusă de Victor Sandu cu privire la

recuzarea judecătoarei Completului de judecată special, Oxana Parfeni,

invocând în acest sens că consideră circumstanțele invocate în cerere că se referă

la careva opinii de imparțialitate, însă, nu prin prisma temeiurilor de recuzare ale

judecătorului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea

cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea

membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul

admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului

vizat de către membrul supleant.

3

„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină

sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.”

„(1) Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze

persoanele care:

a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;

b) sânt membri de familie ai unui participant;

c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice,

reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant;

d) sânt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură

administrativă;

e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau

activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere

sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o

instituție de drept public participantă la procedura administrativă;

f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara

calității lor funcționale/de serviciu.

(2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau

dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau

dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup

profesional ale cărui interese comune sînt atinse de chestiunea în cauză.

(3) Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) și d) sînt:

a) logodnicul/logodnica;

b) soțul/soția;

c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală pînă la gradul IV inclusiv;

d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sînt legate

unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit).

(4) Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie și atunci cînd căsătoria

pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sînt legate

în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”

„(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de

asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o

exercitare imparțială a funcției.

(2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu

reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat

în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor

până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul

de procedură civilă.”

„(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:

4

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte

împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

„Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care

nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei”

MOTIVAREA INSTANȚEI

citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate de Victor Sandu cu privire la recuzarea judecătoarei Oxana

Parfeni nu se fundamentează pe un motiv de drept prevăzut de lege și este

neîntemeiată.

instanța ar fi încălcat principiile egalității armelor și contradictorialității, prin

continuarea procedurii cu etapa cercetării materialelor cauzei, fără a relua etapa

întrebărilor adresate de partea reclamantă părții pârâte, etapă care fusese

întreruptă anterior.

întrerupe etapa întrebărilor și de a continua procedura cu cercetarea materialelor

cauzei nu constituie temei de recuzare, întrucât nu se încadrează în dispozițiile

legale invocate.

completul de judecată constată că la caz nu s-a încălcat dreptul părților la un

proces echitabil. Toate etapele procesuale au fost respectate, inclusiv dreptul părții

reclamante de a adresa întrebări părții adverse, drept care va fi exercitat la data

stabilită de instanță pentru continuarea ședinței. Continuarea procedurii cu etapa

cercetării materialelor cauzei nu a adus atingere echității procesului sau

drepturilor părților.

completul apreciază că fundamentul reglementării situațiilor de incompatibilitate

este respectarea dreptului la judecarea cauzei de către o instanță independentă și

imparțială, pentru a se asigura părților obiectivitate în soluționarea pricinii, ca o

garanție a respectării dreptului acestora la un proces echitabil.

realizează prin prisma a două aspecte complementare: testul subiectiv și testul

obiectiv. Astfel, Curtea a evidențiat diferența dintre criteriul subiectiv, care

impune în esență dovedirea faptului că convingerea sau interesul personal al unui

judecător a influențat decizia instanței, și criteriul obiectiv, care impune să se

5

dovedească dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice fel de

îndoială (a se vedea cauza Piersack împotriva Belgiei, hotărârea din 01.10.1982,

în repetate rânduri că, în ceea ce privește criteriul subiectiv, imparțialitatea

judecătorilor trebuie prezumată până la proba contrarie (a se vedea, de exemplu,

Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, hotărârea din

23.06.1981, § 58).

că, dacă acest criteriu se aplică membrilor juriului, înseamnă că, în afară de

conduita personală a fiecărui membru al juriului, trebuie dovedit, dacă există fapte

convingătoare, care pune la îndoială imparțialitatea. În acest context, aspectul

exterior poate avea și o anumită importanță (a se vedea cauza Castillo Algar

împotriva Spaniei, decizia din 28.10.1998, Raportul 1998-VIII, p. 31116, § 45 și

Morel împotriva Franței, nr. 34130/96 , § 42, CEDO 2000-VI). Pentru a stabili

dacă într-un anumit caz există motive rezonabile pentru a suspecta că un judecător

nu este imparțial, perspectiva celor care se plâng de așa ceva este importantă, dar

nu decisivă. De fapt, ceea ce este decisiv este dacă obiectivitatea acestor îndoieli

este suficient de fundamentată (a se vedea Ferrantelli și Santangelo împotriva

Italiei, decizia din 7 august 1996, Rapoartele 1996-III, pp. 951-52, § 58, și

Wettstein împotriva Elveției, nr. 33958/96 , § 44, CEDO 2000-XII Kyprianou c.

Cyprys, Nr. 73797/01 , CEDO 2005).

constată că niciunul dintre numeroasele motive ca atare prin care reclamantul l-a

contestat pe judecătoarea Oxana Parfeni pentru părtinire nu a fost suficient

pentru a ridica îndoieli legitime și justificate în mod obiectiv cu privire la

imparțialitatea acestuia.

reclamant membrului completului de judecată recuzat nu sunt suficiente ca atare

pentru a naște îndoieli legitime cu privire la imparțialitatea acestuia.

Drepturilor Omului, recuzarea judecătoarei Oxana Parfeni nu este justificată nici

din perspectiva testului subiectiv și nici din cea a testului obiectiv, întrucât nu

există elemente suficiente care să sugereze o lipsă de imparțialitate sau o posibilă

părtinire.

părtinitor, ce ține de fondul cauzei, întemeindu-și cererea pe motive generale și

abstracte, fără a face vre-o referire la fapte concrete, materiale care ar fi putut

dezvălui animozitate sau ostilitate personală față de el.

6

caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și

obiectivitatea judecătoarei Oxana Parfeni la examinarea cererii de contestare

depuse de Victor Sandu împotriva Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare depusă

de Victor Sandu, judecătoarei Oxana Parfeni.

administrativ, precum și în corespundere cu art. art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din

Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea depusă de Victor Sandu cu privire la recuzarea judecătoarei

Completului de judecată special, Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de

contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Victor

Sandu împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor privind anularea deciziei nr. 18 din 9 septembrie 2024 „cu privire la

evaluarea reluată a lui Sandu Victor, candidat la funcția de membru în Consiliul

Superior al Magistraturii”.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Lilia Roic-Botezatu

7