3-30/24 — anularea deciziei comisiei de evaluare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei comisiei de evaluare
- Temei legal
- Lipsa temeiurilor de recuzare a judecatorului, invocarea neintemeiată a prevederilor art. 50 din Codul Administrativ si art. 50 alin. 1 lit. e CPC
3-30/24 — anularea deciziei comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la soluționarea cererii de recuzare
în cauza de contencios administrativ intentată de Victor Sandu împotriva
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind
anularea deciziei nr. 18 din 09 septembrie 2024 „cu privire la evaluarea reluată a
lui Sandu Victor, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al
Magistraturii”.
(evaluarea candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al
Magistraturii (CSM) și în cele două colegii din subordinea CSM conform Legii
nr. 26 din 10.03.2022)
(Dosarul nr. 3-30/24
NR. PIGD 2-24129035-01-3-12112024)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului; invocarea neîntemeiată a prevederilor art.
50 Cod administrativ și art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă;
24 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cererea depusă de Victor Sandu cu
privire la recuzarea judecătoarei Completului de judecată special, Diana
Stănilă,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Lilia Roic-Botezatu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 noiembrie 2024, Sandu Victor a depus cerere de contestare împotriva
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând
anularea deciziei nr. 18 din 09 august 2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui
Sandu Victor, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al
Magistraturii”.
Prin încheierea din 21 noiembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis
spre examinare cererea de contestare depusă de Victor Sandu în cadrul procedurii
contenciosului administrativ și a dispus convocarea participanților la proces în
ședința de judecată stabilită pentru data de 03 decembrie 2024, ora 13:30, sala nr.
4, în incinta Curții Supreme de Justiție. Ședințele de judecată, au fost amânate sau
întrerupte din diverse motive, după cum urmează: 03 decembrie 2024 – ședința
amânată la cererea reclamantului; 16 decembrie 2024 – ședință întreruptă din
cauza expirării orelor stabilite pentru examinarea cauzei; 16 ianuarie 2025 -
ședința întreruptă din cauza expirării orelor stabilite pentru examinarea cauzei; 13
februarie 2025 – ședința nu a avut loc datorită faptului că un membru al
completului se afla în concediu medical; 07 martie 2025 – ședința întreruptă la
cererea reclamantului; 20 martie 2025 – ședință întreruptă, fiind stabilită o nouă
dată pentru 25 martie 2025. Astfel, ultima ședință de judecată a fost fixată pentru
data de 25 martie 2025, ora 09:00
La 21 martie 2025, Victor Sandu a depus o cerere de recuzare membrului
Completului de judecată special, Diana Stănilă, de la examinarea cauzei de
contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Victor
Sandu împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor cu privire la anularea deciziei de evaluare.
2
În motivarea cererii de recuzare, a indicat că, judecătoarea Diana Stănilă,
care face parte din completul de judecată special desemnat pentru examinarea
cauzei a admis în ședința de judecată elemente care pot crea unui observator
obiectiv impresia unei manifestări a lipsei de imparțialitate. Această concluzie
rezultă din faptul că ședința de judecată din 16 ianuarie 2025, în care se examina
cauza, a fost întreruptă în etapa întrebărilor adresate de partea reclamantă părții
pârâte, fiind stabilit ca următoarea ședință să continue de la acest punct. În pofida
acestui fapt, în ședința din 20 martie 2025, s-a decis continuarea procedurii cu
etapa cercetării materialelor cauzei, omisiunea etapei întrerupte anterior, respectiv
a întrebărilor adresate de partea reclamantă către partea pârâtă, ducând astfel la
încălcarea principiilor egalității armelor și contradictorialității. La acest aspect,
reclamantul a specificat principiile de la Bangalore privind conduita judiciară,
precum și jurisprudența CEDO, subliniindu-se că cenzurarea probatoriului în mod
nejustificat și necunoașterea legii sau adăugarea la aceasta constituie încălcări ale
standardelor internaționale și ale drepturilor fundamentale ale părților implicate
într-un proces. Astfel, a argumentat că judecătorii vizați de cererea de recuzare au
acționat într-un mod care contravine acestor principii, afectând imparțialitatea și
corectitudinea procesului.
La 21 martie 2025, cererea de recuzare a fost distribuită aleatoriu
judecătorului Lilia Roic-Botezatu, iar ședința publică de examinare a cererii de
recuzare a fost fixată pentru 24 martie 2025.
În ședința de judecată din 24 martie 2025, reprezentantul reclamantului,
avocatul Vitalie Zama, a indicat că susține cererea de recuzare pe motivele de fapt
și de drept indicate.
În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul pârâtului – avocatul Valeriu
Cernei a solicitat respingerea cererii depusă de Victor Sandu cu privire la
recuzarea judecătoarei Completului de judecată special, Diana Stănilă, invocând
în acest sens că consideră circumstanțele invocate în cerere că se referă la careva
opinii de imparțialitate, însă, nu prin prisma temeiurilor de recuzare ale
judecătorului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 14 alin. (4) și (6) din Legea nr. 26/2022:
„În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea
cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea
membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul
admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului
vizat de către membrul supleant.
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ:
3
„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină
sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.”
Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele:
„(1) Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze
persoanele care:
a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;
b) sânt membri de familie ai unui participant;
c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice,
reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant;
d) sânt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură
administrativă;
e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau
activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere
sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o
instituție de drept public participantă la procedura administrativă;
f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara
calității lor funcționale/de serviciu.
(2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau
dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau
dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup
profesional ale cărui interese comune sînt atinse de chestiunea în cauză.
(3) Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) și d) sînt:
a) logodnicul/logodnica;
b) soțul/soția;
c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală pînă la gradul IV inclusiv;
d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sînt legate
unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit).
(4) Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie și atunci cînd căsătoria
pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sînt legate
în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”
Art. 50 alin. (1), (2) din Codul administrativ reglementează că:
„(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o
exercitare imparțială a funcției.
(2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează
pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu
reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat
în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor
până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”
Art. 202 alin. (4) din Codul administrativ:
„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul
de procedură civilă.”.
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă prevede că:
„(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
4
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 54 alin. (5) din Codul de procedură civilă:
„Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care
nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept
citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate de Victor Sandu cu privire la recuzarea judecătoarei Diana
Stănilă nu se fundamentează pe un motiv de drept prevăzut de lege și este
neîntemeiată.
În cererea sa, Victor Sandu a susținut că în ședința din 20 martie 2025,
instanța ar fi încălcat principiile egalității armelor și contradictorialității, prin
continuarea procedurii cu etapa cercetării materialelor cauzei, fără a relua etapa
întrebărilor adresate de partea reclamantă părții pârâte, etapă care fusese
întreruptă anterior.
Completul de judecată constată că acțiunile președintelui completului de a
întrerupe etapa întrebărilor și de a continua procedura cu cercetarea materialelor
cauzei nu constituie temei de recuzare, întrucât nu se încadrează în dispozițiile
legale invocate.
În ceea ce privește principiile fundamentale ale unui proces echitabil,
completul de judecată constată că la caz nu s-a încălcat dreptul părților la un
proces echitabil. Toate etapele procesuale au fost respectate, inclusiv dreptul părții
reclamante de a adresa întrebări părții adverse, drept care va fi exercitat la data
stabilită de instanță pentru continuarea ședinței. Continuarea procedurii cu etapa
cercetării materialelor cauzei nu a adus atingere echității procesului sau
drepturilor părților.
Referitor la comportamentul judecătorului și imparțialitatea acestuia,
completul apreciază că fundamentul reglementării situațiilor de incompatibilitate
este respectarea dreptului la judecarea cauzei de către o instanță independentă și
imparțială, pentru a se asigura părților obiectivitate în soluționarea pricinii, ca o
garanție a respectării dreptului acestora la un proces echitabil.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, evaluarea imparțialității unui judecător se
realizează prin prisma a două aspecte complementare: testul subiectiv și testul
obiectiv. Astfel, Curtea a evidențiat diferența dintre criteriul subiectiv, care
impune în esență dovedirea faptului că convingerea sau interesul personal al unui
judecător a influențat decizia instanței, și criteriul obiectiv, care impune să se
5
dovedească dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice fel de
îndoială (a se vedea cauza Piersack împotriva Belgiei, hotărârea din 01.10.1982,
și Driza contra Albaniei, decizia din 13.11.2007, § 75). Tot, Curtea a afirmat
în repetate rânduri că, în ceea ce privește criteriul subiectiv, imparțialitatea
judecătorilor trebuie prezumată până la proba contrarie (a se vedea, de exemplu,
Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, hotărârea din
23.06.1981, § 58).
În ceea ce privește cel de-al doilea criteriu, Curtea Europeană a menționat
că, dacă acest criteriu se aplică membrilor juriului, înseamnă că, în afară de
conduita personală a fiecărui membru al juriului, trebuie dovedit, dacă există fapte
convingătoare, care pune la îndoială imparțialitatea. În acest context, aspectul
exterior poate avea și o anumită importanță (a se vedea cauza Castillo Algar
împotriva Spaniei, decizia din 28.10.1998, Raportul 1998-VIII, p. 31116, § 45 și
Morel împotriva Franței, nr. 34130/96 , § 42, CEDO 2000-VI). Pentru a stabili
dacă într-un anumit caz există motive rezonabile pentru a suspecta că un judecător
nu este imparțial, perspectiva celor care se plâng de așa ceva este importantă, dar
nu decisivă. De fapt, ceea ce este decisiv este dacă obiectivitatea acestor îndoieli
este suficient de fundamentată (a se vedea Ferrantelli și Santangelo împotriva
Italiei, decizia din 7 august 1996, Rapoartele 1996-III, pp. 951-52, § 58, și
Wettstein împotriva Elveției, nr. 33958/96 , § 44, CEDO 2000-XII Kyprianou c.
Cyprys, Nr. 73797/01 , CEDO 2005).
În cazul de față, în ceea ce privește testul obiectiv, Completul de judecată
constată că niciunul dintre numeroasele motive ca atare prin care reclamantul l-a
contestat pe judecătoarea Diana Stănilă pentru părtinire nu a fost suficient pentru
a ridica îndoieli legitime și justificate în mod obiectiv cu privire la imparțialitatea
acestuia.
Completul de judecată consideră, în special, că criticile indicate de
reclamant membrului completului de judecată recuzat nu sunt suficiente ca atare
pentru a naște îndoieli legitime cu privire la imparțialitatea acestuia.
În consecință, potrivit standardelor stabilite de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, recuzarea judecătoarei Diana Stănilă nu este justificată nici
din perspectiva testului subiectiv și nici din cea a testului obiectiv, întrucât nu
există elemente suficiente care să sugereze o lipsă de imparțialitate sau o posibilă
părtinire.
De asemenea, reclamantul nu a dezvăluit din ce cauză judecătorul ar fi
părtinitor, ce ține de fondul cauzei, întemeindu-și cererea pe motive generale și
abstracte, fără a face vre-o referire la fapte concrete, materiale care ar fi putut
dezvălui animozitate sau ostilitate personală față de el.
6
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la
caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și
obiectivitatea judecătoarei Diana Stănilă la examinarea cererii de contestare
depuse de Victor Sandu împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor.
Din considerentele menționate, completul de judecată special al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare depusă
de Victor Sandu, judecătoarei Diana Stănilă.
În conformitate cu art. art. 50, 52, 202 alin. (4), art. 230 din Codul
administrativ, precum și în corespundere cu art. art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din
Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Victor Sandu cu privire la recuzarea judecătorului
Completului de judecată special, Diana Stănilă, de la examinarea cauzei de
contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Victor
Sandu împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor privind anularea deciziei nr. 18 din 9 septembrie 2024 „cu privire la
evaluarea reluată a lui Sandu Victor, candidat la funcția de membru în Consiliul
Superior al Magistraturii”.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Lilia Roic-Botezatu
7