3ra-462/24 — anularea parțială a actului administrativ, repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată

3ra-462/24 — anularea parțială a actului administrativ, repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Malic Irina,

reprezentată de avocatul Vasile Albu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Malic Irina împotriva Regimentului de Stat Major

„General de brigadă Nicolae Petrică” și Marelui Stat Major al Armatei

Naționale a RM cu privire la anularea parțială a ordinului, repararea

prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-462/24 )

NR. PIGD 2-21150399-01-3ra-28052024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: T. Avasiloaie,

Instanța de apel : G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

4 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Malic

Irina, reprezentată de avocatul Vasile Albu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată, concretizată pe parcursul examinării cauzei la 18 octombrie 2022

și la 03 februarie 2023, împotriva Regimentului de Stat Major „General de

brigadă Nicolae Petrică” și Marelui Stat Major al Armatei Naționale a RM

cu privire la anularea pct. 4 din ordinul 302 din 05.08.2021 prin care s-a

aplicat sancțiunea disciplinară „observație”, încasarea în mod solidar a

prejudiciului material în sumă de 3 900 de lei, încasarea în mod solidar a

prejudiciului moral în sumă de 90 000 de lei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

ordinul nr. 302 aprobat de către comandantul Regiment de Stat Major (șef

tabăra militară), colonelul Andrian Balan, în privința ei a fost aplicată

sancțiunea disciplinară sub formă de „observație”. Motivul emiterii ordinului

în cauză a servit un mesaj-video cu caracter umoristic montat și plasat de

către ea pe rețelele de socializare în ziua de 24.07.2021, prin care și-a

exprimat opinia personală și revolta asupra unor ilegalități care au loc în

cadrul Armatei Naționale, unde în special s-a referit la Orchestra

Prezidențială, în care activează din anul 2012.

rețelele de socializare pentru a fi auzită, deoarece pe parcursul anului curent

înaintase un șir de petiții către conducerea Ministerului Apărării și

Regimentului de Stat Major despre politica de cadre și acordare a gradelor

militare a corpului de ofițeri în cadrul Orchestrei Prezidențiale prin metode

ilegale, la care a primit niște răspunsuri formale, fără întreprinderea unor

măsuri concrete care ar contribui la stabilirea faptelor ilegale cu caracter

coruptibil și atragerea la răspundere a persoanelor care au comis aceste

acțiuni ilegale. La montarea și plasarea acestui mesaj-video a ținut cont de

prevederile normelor legale stipulate în Constituția R. Moldova, Legea

nr.64/23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare, Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr.7 din 24.12.2012, Codul civil al R. Moldova

ș.a.

1

evident constituie о răzbunare din partea colonelului Andrian Balan,

deoarece imediat după apariția acestui mesaj-video, în ziua de luni, 26 iulie

2021, acesta a convocat о ședință specială la care a fost atrasă pentru a da

explicații referitor la acest filmuleț. În cadrul acestei ședințe, colonelul

Andrian Balan a declarat că el este „infanterist”, dar nu „artilerist”, așa cum

s-a exprimat ea în acest mesaj-video, fapt care demonstrează că el se simte

vizat în acest filmuleț. Încercarea ei de a explica că filmulețul poartă un

caracter satiric și că această noțiune de „artilerist ” a fost pronunțată special,

pentru a nu face trimitere la о persoană concretă, nu a avut succes, deoarece

în adresa ei au fost aplicate doar presiuni, intimidări, acțiuni de hărțuială și

umilință, fiind supusă și unei proceduri de testare psihologică de către un

specialist în acest domeniu.

la indicația colonelului Andrian Balan, a fost organizată о anchetă de serviciu

referitor la mesajul-video, unde timp de două zile a fost supusă unor

interogări cu elemente de forțare pentru a depune niște informații false

referitor la montarea mesajului-video. În cadrul acestor interogări, la 27 iulie

2021, i-au fost prezentate două ordine (nr. 137 din 26.04.2011 și nr. 20 din

23.03.2012), pe care le-a văzut și a semnat că a făcut cunoștință pentru prima

dată, dar i-a fost declarat că le-ar fi încălcat la montarea și plasarea

mesajului-video. Mai mult ca atât, în timpul interogării i-a fost propus un

text fals în scris pe care să-l introducă în nota explicativă, fapt pe care l-a

refuzat, dar în conținutul ordinului de aplicare a sancțiunii se regăsește acel

neadevăr care îi era impus să-l confirme în scris.

august 2021, nu s-a ținut cont de faptul că ordinele menționate, care în

viziunea ei contravin prevederilor Constituției Republicii Moldova și Legii

cu privire la libertatea de exprimare, i-au fost aduse la cunoștință abia în ziua

de 27 iulie 2021, adică după plasarea filmulețului pe rețelele de socializare,

și că neaducerea din timp la cunoștință a acestor ordine efectivului militar,

așa cum este stipulat în conținutul acestor ordine în p. 5 și p. 4, reprezintă о

neglijență în serviciu din partea șefilor responsabili pentru aceasta, în partea

motivantă a ordinului prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară, se

regăsește anume faptul că a încălcat prevederile acestor ordine.

de șef pentru a aplica măsuri cu elemente de abuz de putere, fără a ține cont

de prevederile art. 7 alin. (3) din Regulamentul disciplinei militare, unde este

stipulat că comandantul (șeful) trebuie să fie atent față de subalterni, să le

cunoască problemele și necesitățile, să contribuie la satisfacția acestora, să

nu permită brutalitate față de subalterni și lezarea demnității lor personale,

să le servească permanent drept exemplu de respectare cu strictețe a

Constituției, a altor legi, a jurământului militar, a regulamentelor și ordinelor

(dispozițiilor) militare, să servească drept exemplu de purtare morală,

2

onestitate, modestie și echitate, iar art. 66 prevede că comandantul (șeful) nu

trebuie să admită grabă la aplicarea sancțiunii și nici lezarea demnității

subalternului. Mai mult ca atât, dacă Andrian Balan, sau altă persoană

responsabilă din cadrul MA, care în filmulețul cu pricina se consideră

defăimat, urma să respecte normele legale stipulate în art. 15 din Legea

nr.64/23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare, care prevede că

persoana care se consideră defăimată, poate solicita prin cerere prealabilă

autorului informației și/sau persoanei juridice care a răspândit-o, rectificarea

sau dezmințirea informației defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau

exprimarea scuzelor și compensarea prejudiciului cauzat.

conducându-se de prevederile normelor legale stipulate în Legea

nr.64/23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare, dar și a art 81, art. 71,

art. 88, art. 90 și art. 94 din Regulamentul disciplinei militare, și art. 3, art.

4, art. 7, art. 8, art. 9 alin. (1) și (2), art. 37 din Legea cu privire la statutul

militarilor, la 25 august 2021 s-a adresat către Marele Stat Major al Armatei

Naționale cu о cerere de anulare a ordinului nr.302/05.08.2021 referitor la

aplicarea sancțiunii disciplinare.

cu nr. 44/92 din 08 septembrie 2021 din partea Marelui Stat Major, precum

că ordinul contestat a fost emis conform exigențelor legislației în vigoare și

temei de a-l anula nu este.

fără о argumentare juridică, fapt care îi trezește suspiciuni rezonabile că

însăși semnatarul acestei scrisori de răspuns - colonelul de justiție Viorel

Remeșovschi nu ar fi de acord cu cele menționate, fiind influențat de alte

persoane, dar și folosindu-se de o metodă incorectă, care constă în faptul că

în aceeași zi de 08 septembrie 2021, când a semnat scrisoarea de răspuns, a

fost emis și un ordin cu nr. 351, prin care în privința ei, în calitate de

stimulare i-a fost ridicată sancțiunea disciplinară acordată prin ordinul

nr.302/05 august 2021.

că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare este ilegal, iar ridicarea

sancțiunii disciplinare și anularea ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare sunt proceduri absolut diferite. În primul rând, în urma aplicării

sancțiunii disciplinare ea a fost supusă unor suferințe psihice și morale

enorme, ea a fost unica reprezentantă a Orchestrei Prezidențiale, care din

acest motiv nu a fost premiată printr-un ordin la 03 septembrie 2021 cu 3

500 de lei cu ocazia Zilei Armatei Naționale, i-a fost retras din salariu lunar

peste 400 de lei. În consecință consideră că, persoana care a semnat ordinul

de aplicare a sancțiunii disciplinare, dar și toți cei care și-au dat acordul la

acest fapt ilegal, trebuie să fie sancționați.

ilegală din motiv că aceasta contravine prevederilor Constituției Republicii

3

Moldova, Legii nr. 64/23.04.2010, cu privire la libertatea de exprimare,

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 7 din 24.12.2012, Codului

civil, Legii nr. 162/22.07.2005, cu privire la statutul militarilor, Legii

nr.52/02.03.2007, cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare

ș.a.

disciplinare în ordinul contestat contravine normelor legale menționate, prin

expresia „...sergent cl. III Malic Irina a adus învinuiri în adresa conducerii

Ministerului Apărării și a altor persoane cu funcții de răspundere fără a proba

cele spuse și scrise…”.

un caracter denigrator, contravine practicii Curții Europene a Drepturilor

Omului, deoarece informația, deși răspândită în stil satiric, constituie totuși

о judecată de valoare care se bazează pe un substrat factologic suficient.

Dificultatea principală fiind că la aplicarea normelor de drept să nu se admită

subiectivism nejustificat, iar odată aplicate să instituie un grad sporit de

echitate. În practica sa CEDO a făcut distincție între declarațiile de fapt și

judecățile de valoare. Adevărul judecăților de valoare nu este susceptibil

probațiunii. Cerința de а dovedi adevărul unei judecăți de valoare este

imposibil de îndeplinit și încalcă însăși libertatea de opinie, care este о parte

fundamentală a dreptului garantat de art. 10 CEDO ( a se vedea Jerusalim vs

Austria, nr. 26958/95&42.ECHR-11).

video este de interes public, deoarece efectivul Armatei Naționale este

finanțat din bugetul statului și cetățenii au dreptul să fie informați despre

faptul cum se gestionează banii locali de către ei în bugetul statului, fapt

confirmat prin multiplele comentarii la mesajul-video în cauză, care a fost

vizualizat de circa 20 mii de abonați. Astfel, instanța de judecată în cadrul

examinării cauzei va ține cont de granița echitabilă între dreptul la libertatea

de exprimare și hotarul între permisibil și blamabil. La aplicarea legii trebuie

să se pună pe „cântar” valorile care sunt protejate în societatea noastră, la

momentul respectiv și în perspectivă.

21.12.2004 în cazul Busuioc contra R. Moldova, când CEDO a condamnat

R. Moldova pentru încălcarea dreptului la libertatea de opinie (art. 10

CEDO). Încălcarea s-a produs prin limitarea excesivă a dreptului ziaristului

de a exprima opinii în probleme publice. Prin prisma paragrafului 2 din art.

10 CEDO, dreptul la libertatea de exprimare este aplicabil nu numai

informațiilor sau ideilor care sunt primite în mod favorabil sau considerate

ca inofensive ori indiferente, ci și celor ce jignesc, șochează sau deranjează

statul sau orice parte a populației. Așa о doresc pluralismul, toleranța și

vederile largi fară de care nu există о societate democratica. Aceasta

înseamnă, printre altele, că orice „formalitate”, „condiție”, „restricție” sau

4

,,sancțiune” impusă în acest domeniu, trebuie să fie direct proporțională cu

scopul legitim urmărit (cauza Busuioc vs Moldova).

temeiurile de angajare a răspunderii civile delictuale, și anume: a) existența

faptei ilicite, manifestată prin emiterea ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare, prin motive inventate și false; b) prejudiciul, manifestat prin

consecințele dăunătoare care au urmat în plan moral (suferințele psihice) și

materiale (reținerea unei sume bănești din salariu și neacordarea unui premiu

bănesc în legătură cu aniversarea a 30 de ani a Armatei Naționale); c)

legătura cauzală între prejudiciu și fapta ilicită, care se manifestă prin faptul

că în urma emiterii ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, conform

prevederilor normelor existente de contabilitate, persoanei supuse sancțiunii

disciplinare îi este reținută о sumă de bani din salariu lunar până la ridicarea

sancțiunii; d) vinovăția autorului prejudiciului, care se manifestă prin

intenție directă, copîrîtul fiind conștient de faptul că prin emiterea ordinului

de aplicare a sancțiunii disciplinare va leza dreptul la acordarea premiilor

bănești și vor fi reținute sume de bani din salariul lunar.

în privința ei, în urma exercitării a unui drept legal de exprimare publică, au

fost întreprinse acțiuni de intimidare, umilință, înjosire, hărțuială și batjocură

din partea persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul Armatei Naționale,

în special din partea colonelului Andrian Balan, susținut de șefii care au

examinat contestația de anulare a ordinului de aplicare a unei sancțiuni

disciplinare, fapt care i-au provocat grave suferințe psihice și i-au afectat

bugetul personal considerabil, ținând cont de salariul modest.

prejudiciul material urmează a fi calculat reieșind din suma reținută din

salariu lunar (400 de lei) și suma premiului de 3 500 de lei acordată fiecărui

coleg din cadrul Orchestrei Prezidențiale cu ocazia Zilei Armatei Naționale

(3 500 lei + 400 lei = 3 900 lei). Cu referire la prejudicial moral consideră că

umilința, hărțuielile și batjocura la care a fost supusă, i-au adus mari epuizări

emoționale, au lipsit-o de dreptul de a se simți liberă, fapt pentru care

consideră echitabilă о recompensă în sumă de 90 000 de lei. Or, art. 24 din

Constituție garantează dreptul fundamental la viață și la integritate fizică și

psihică, iar, la aliniatul (2) al acestui articol este stipulat că: nimeni nu va fi

supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori

degradante, or, prin acțiunile sale ilegale, anume la aceste valori au atentat

persoanele cu funcții de răspundere din cadrul Armatei Naționale în privința

ei.

psihologice cu caracter batjocoritor din 26 iulie 2021, ea a montat și a plasat

pe rețelele de socializare la 01 august 2021 un alt filmuleț, prin care a supus

în mod dur și deschis criticii cum s-a procedat cu ea în urma plasării

mesajului-video din 24 iulie 2021 și a dat de înțeles că în cadrul Ministerului

5

Apărării există acte de corupție la acordarea gradelor militare a corpului de

ofițeri, dar în mod straniu nu a fost supusă nici unor proceduri de anchetă,

nici sancționată, dar în schimb apreciată pozitiv atât prin multiplele

comentarii la mesaj, cât și de mulți militari și cetățeni civili din diferite

domenii.

a ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare; anularea ordinului nr. 302

din 05 august 2021, aprobat de către comandantul Regiment de Stat Major

(tabăra militară) colonel A. Balan în partea care ține de aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de „observație” în privința sergent cl. III Irina Malic;

încasarea de la pârât și copârât a prejudiciului moral în sumă de 90 000 de

lei și a prejudiciului material în sumă de 3 900 de lei (3500 + 400) survenit

în urma aplicării sancțiunii disciplinare; încasarea de la pârât și copârât a

taxei de stat și cheltuielilor suportate pentru asistența juridică.

Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Malic Irina împotriva

Regimentului de Stat Major „General de brigadă Nicolae Petrică” și Marelui

Stat Major al Armatei Naționale a RM cu privire la anularea pct. 4 din ordinul

302 din 05.08.2021 prin care s-a aplicat sancțiunea disciplinară „observație”

și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pretențiile Irinei Malic împotriva Regimentului de Stat Major „General de

brigadă Nicolae Petrică” și Marelui Stat Major al Armatei Naționale a RM

cu privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului material în sumă de 3

900 de lei, încasarea în mod solidar a prejudiciului moral în sumă de 90 000

de lei, s-au declarat inadmisibile în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod

administrativ.

Irina a declarat apel, iar la 10 august 2023, cu respectarea prevederilor art.

232 alin. (2) Cod administrativ, a fost depusă motivarea apelului.

respins apelul declarat de Malic Irina și s-a menținut hotărârea din 02 mai

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

de fond just a statuat că acțiunile reclamantei prin publicarea pe rețele de

socializare a unui film de scurt metraj pentru a arăta indignarea sa față de

conducerea Ministerului Apărării contravine statutului de militar și

prevederilor ordinelor Ministrului apărării nr. 137 din 26 aprilie 2011 „Cu

privire la interzicerea plasării în rețeaua globala Internet de către militarii și

angajații civili ai Armatei Naționale a datelor de serviciu și reglementarea

plasării datelor cu caracter personal” și nr. 20 din 23 martie 2012 „Сu privire

la modalitatea de folosire/utilizare a telefoniei mobile, aparatelor foto și

video în unitățile militare ale Armatei Naționale și instituțiile Ministerului

Apărării”.

6

art. 94 din Regulamentul serviciului interior al forțelor armate ale Republicii

Moldova, militarii sânt obligați să servească în permanență drept exemplu de

înaltă cultură, modestie și cumpătare, să păstreze cu sfințenie onoarea

militară, să-și apere demnitatea și să stimeze demnitatea celorlalți. E necesar

să se țină cont de faptul că, după comportamentul militarilor, se judecă nu

numai despre ei, dar și despre onoarea Forțelor Armate în ansamblu.

în partea contestată, autoritatea publică intimată corect a apreciat că, prin

acțiunile sale Irina Malic a încălcat prevederile art. 94 al Regulamentului

Serviciului Interior și în temeiul art. 44 lit. a) al Regulamentului disciplinei

militare i s-a aplicat sancțiunea disciplinară „observație”, anume întru

neadmiterea și excluderea unor asemenea cazuri pe viitor.

și întemeiată, aceasta fiind din categoria sancțiunilor care pot fi aplicate

sergenților și este prevăzută la art. 44 lit. a) a Regulamentului disciplinei

militare, fiind aplicată prin Ordinul comandantului Regimentului de Stat

Major nr.302 din 05.08.2021, care are autoritate disciplinară asupra tuturor

militarilor în temeiul art.15, art.40 al Regulamentului disciplinei militare.

prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ individual sau

normativ ilegal, Instanța de apel a conchis că, cererea poate fi depusă după

ce hotărârea instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ

ilegal a rămas definitivă, or, termenul general începe să curgă din această

dată. În acest sens a remarcat că, decizia autorității publice privind acordarea

despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă

ilegală este un act administrativ individual care poate fi contestat separat în

instanța de contencios administrativ.

fond întemeiat a declarat inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod

administrativ acțiunea reclamantei în partea ce privește pretențiile cu privire

la încasarea în mod solidar a prejudiciului material în sumă de 3 900 de lei,

încasarea în mod solidar a prejudiciului moral în sumă de 90 000 de lei.

depus recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a

acțiunii.

decizia instanței de apel sunt arbitrare și se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor invocate pe parcursul examinării

cauzei.

7

neîntemeiată, în situația în care ultima nu și-a motivat hotărârea pronunțată

și anume hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

fost impusă să depună niște explicații false, eronate, precum și să semneze

post-factum, după epuizarea cazului niște ordine ce contravin legilor

Republicii Moldova.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.

8

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată reprezentantului recurentei, avocatului Albu Vasile, la data de

20 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.192) și recurentei la 08

aprilie 2024, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar

(f.d.194).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Malic Irina, reprezentată de avocatul Vasile Albu, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă

la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Malic Irina, reprezentată de avocatul Vasile Albu, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu

9

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

10

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Malic Irina, reprezentată de

avocatul Vasile Albu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11