3ra-622/24 — cu privire la anularea sanctiuni disciplinare

În data de 13 iunie 2023 Lilia Panfili a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor privind anularea ordinului nr. 23-p din 13 ianuarie 2023 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința Liliei Panfili, secretar administrativ superior, Direcția gestiunea patrimoniului și management intern.

Prin hotărârea din data de 03 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Lilia Panfili.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 02 aprilie 2024 a respins apelul declarat de către Lilia Panfili, a menținut hotărârea din data de 03 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Lilia Panfili, printr-un mesaj expediat prin intermediul poștei electronice, a solicitat casarea hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel.

Art. 72, alin. (2), lit. b), alin. (3) din Codul administrativ prevede că: „Petiția poate fi transmisă în formă electronică. Dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic.”

Art. 195 din Codul administrativ coroborat cu art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilesc că: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ prevede următoarele: 1 „Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.”

Art. 211, alin. (1), lit. a) – d) din Codul administrativ statuează că: „În cererea de chemare în judecată se indică: a. instanța la care a fost depusă; b. numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c. numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d. denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia.”

Art. 212, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ prevede că: „La cererea de chemare în judecată se anexează dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 213 din Codul administrativ statuează că: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”

Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ relevă că: „Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

Art. 233, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art.211, alin.(1) lit. a)–d) și să indice hotărârea care se contestă cu apel.”

Art. 233, alin. (2) din Codul administrativ reglementează că: „Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.”

Art. 234, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „La cererea de apel se anexează o copie a hotărârii contestate și documentele prevăzute la art.212 alin.(1) lit. c)–e).” 2

Art. 235 în colaborare cu art. 244 alin. (3) din Codul administrativ reglementează că: „Dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială.”

Art. 244 alin. (3) din Codul administrativ statuează că: „Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 246 alin. (1) alin. (2) lit. f) din Codul administrativ stabilesc următoarele: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”

Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă reglementează că: „Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 40, alin. (1), (2) și (8) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere stabilește că: „Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. Documentul electronic semnat cu alt tip de semnătură electronică decât cea calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor sau sigiliilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art.43, alin.(1). Documentul electronic este echivalat, după valoarea probantă a acestuia, cu probele scrise sau mijloacele materiale de probă și nu poate fi respins în calitate de probă doar pentru motivul că are formă electronică.”

Art. 42 din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere prevede că: „Documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor software și/sau hardware; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund 3 condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului sau creatorului sigiliului electronic; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea repetată a acestuia.”

Art. 43, alin. (1) și (2) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere statuează că: „Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic. ”

Art. 2 din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 prevede următoarele: „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac. Taxa de timbru nu este susceptibilă de scutire, amânare sau eșalonare, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie și nici nu se compensează din contul părții care a pierdut procesul. Prin derogare de la alin. (1), nu se percepe taxă de timbru de la autoritățile și instituțiile publice în acțiunile care au ca obiect încasarea unor sume de bani la bugetul de stat. Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Încheierea nominalizată a fost expediată la 16 septembrie 2024 Liliei Panfili, prin intermediul poștei electronice xxxxx care a menționat-o 4 personal, expediind în adresa Curții de Apel Chișinău cererea de recurs împotriva deciziei din data de 02 aprilie 2024. (f.d.91,105)

Completul de judecată stabilește că distinct acestor circumstanțe, recurenta Lilia Panfili până la data și ora stabilită de către Curtea Supremă de Justiție nu a prezentat cererea de recurs cu respectarea formei, conținutului și semnată corespunzător, precum și a documentului în original, care confirmă achitarea taxei de timbru în sumă de 200 de lei, pentru depunerea recursului împotriva deciziei din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Contrar prevederilor legale citate supra, recurenta Lilia Panfili nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Lilia Panfili împotriva deciziei din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, din motiv că recursul a fost depus nefiind respectată forma, conținutul, nu este semnat corespunzător, precum și nu a prezentat documentul în original, care confirmă achitarea taxei de timbru în sumă de 200 de lei la depunerea cererii de recurs, ceea ce generează drept consecință declararea recursului depus de către aceasta ca inadmisibil în temeiul art. 246, alin. (1), alin. (2), lit. f) din Codul administrativ.

Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de instanță, îi revine în exclusivitate recurentei Lilia Panfili, care nu a efectuat nicio acțiune procesuală, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a- și proteja drepturile de acces la instanță și de a lichida neajunsurile în termenul procedural, manifestând în acest sens un comportament de rea- credință la folosirea drepturile sale procedurale, deși instanța a atenționat-o asupra acestui aspect.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul 246, alin. (1), alin. (2), lit. f) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Lilia Panfili împotriva deciziei din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizie este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 5