2ra-1669/23 — încasarea datoriei

2ra-1669/23 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Gheorghe

Migherea,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea municipală de Gestionare a Fondului Locativ „Nr.20” din

Chișinău, în procedura falimentului, împotriva lui Gheorghe Migherea,

Raisei Migherea, Mircea Migherea și Olgăi Migherea, intervenient accesoriu

Societatea pe Acțiuni „TERMOELECTRICA” cu privire la încasarea

datoriei,

împotriva deciziei din 15 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1669/23

NR. PIGD 2-19204762-01-2ra-07122023)

Recursurile declarate după 01 septembrie 2023. Inadmisibilitatea recursului ca

urmare a neinvocării exprese a vreunui temei de admisibilitate în conformitate

cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în redacția din 01 septembrie

2023, fiind menționat art. 432 din Codul de procedură civilă cu redarea expresă

a textului alineatului (1) al acestuia în redacția până la 01 septembrie 2023 și

exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel ca fiind emisă cu încălcarea

normelor materiale, procedurale și aprecierea arbitrară a probelor.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. M.Țurcan,

Curtea de Apel Chișinău, jud. M. Anton, I.Țurcan, V. Cotorobai,

20 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Gheorghe Migherea,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

falimentului, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe

Migherea, Raisei Migherea, Mircea Migherea și Olgăi Migherea,

intervenient accesoriu S.A. „TERMOELECTRICA”, solicitând încasarea, în

mod solidar, din contul pârâților a datoriei pentru consumul serviciilor

locativ-comunale, și anume: energia termică -14 300,64 de lei; bon nr. 1

(GFL)-3 648,12 lei, bon nr. 2 („Apă-Canal”)-1 075,01 lei, iar în total suma

de 19 923,77 lei, acumulată până la 01 noiembrie 2019.

Registrul bunurilor imobile atestă că în calitate de proprietari ai

apartamentului nr. xxxxx, str. xxxxx, nr. xxxxx, mun. Chișinău, sunt

înregistrați Gheorghe Migherea, Raisa Migherea, Mircea Migherea și Olga

Migherea.

serviciilor locativ-comunale reflectă o datorie a pârâților, și anume: pentru

energia termică/prepararea apei calde -14 300,64 de lei, pentru deservirea

bloc, transportarea deșeuri, antena TV colectivă, deservirea echipamentului

tehnic-3 648,12 lei, pentru apa potabilă/apa menajeră/cota-parte 1 075,01 lei,

iar în total suma datorată constituie 19 023,77 de lei, acumulată până la 01

noiembrie 2019, pentru apartamentul nominalizat.

de gospodărie comunală, art. 51 alin. (4) din Legea cu privire la locuințe nr.

75 din 30 aprilie 2015 și pct. 17 și pct.18 din Regulamentul cu privire la

modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale

pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării

acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002,

reclamantul a afirmat că pentru serviciile publice de gospodărie comunală

prestate, se achită costul acestora. De altfel, obligație de achitare de către

consumatori a serviciilor comunale conform facturilor este stipulată în art.

37 alin.(3) din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015.

administratorul fondului locativ, prestarea serviciilor și încasarea plăților

este efectuată în temeiul conturilor personale deschise pe numele pârâtului.

1

Obligațiunea de achitare a costului serviciilor locativ-comunale prestate

urmează a fi pusă în sarcina beneficiarilor, în speță proprietarii/locatarii

apartamentului enunțat, care au neglijat obligațiile, în pofida faptului că au

fost înștiințați prin intermediul facturilor de plată despre riscul de a fi

acționați în judecată în cazul neachitării plăților restante. Până la înaintarea

acțiunii în instanța de judecată, pârâții nu au întreprins nicio acțiune privind

stingerea datoriei acumulată pentru serviciile locativ-comunale.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a admis parțial cererea pârâtului Gheorghe Migherea privind

respingerea ca fiind tardivă (excepția de tardivitate) a cererii de chemare în

judecată și s-a respins ca fiind tardivă pretenția Î.M.G.F.L. „Nr. 20” din

Chișinău, în procedura falimentului, împotriva lui Gheorghe Migherea,

Raisei Migherea, Mircea Migherea și Olgăi Migherea cu privire la încasarea

sumei de 94,73 de lei pentru serviciul comunal-radio, sumei de 281,68 de lei

pentru serviciul comunal – apă caldă (,,A.C.”), sumei de 486,52 de lei pentru

serviciul comunal- energie electrică scară, suma de 2 906,41 de lei pentru

serviciul prepararea apei calde, sumei de 9 822,32 de lei pentru serviciul

energie termică (încălzire), sumei de 142,90 de lei cu titlu de taxă de stat

bonul nr. 1 (ÎMGFL), sumei de 155de lei pentru serviciul apă caldă

(„CET2”), iar în total suma de 13 889,56 de lei, acumulate în perioada de

până la 31 octombrie 2016. În rest, cererea pârâtului Gheorghe Migherea

privind respingerea ca fiind tardivă (excepția de tardivitate) a cererii de

chemare în judecată s-a respins ca nefondată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Î.M.G.F.L. „Nr. 20” din Chișinău, în procedura falimentului, reprezentată de

avocatul Sergiu Coptu, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 21

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

acesteia, casarea încheierii în partea admiterii excepției de tardivitate,

rejudecarea cererii și pronunțarea unei noi încheieri de respingere a acesteia.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

respins recursul declarat de Î.M.G.F.L. „Nr. 20” din Chișinău, în procedura

falimentului, și s-a menținut încheierea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

20” din Chișinău, în procedura falimentului, reprezentată de avocatul Sergiu

Coptu, a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat

încasarea în mod solidar de la pârâți a datoriei pentru consumul serviciilor

locativ-comunale în sumă totală de 6 922,68 de lei (acumulată la situația din

01 decembrie 2021), formată din:-2 104,90 de lei pentru deservirea blocului

2

locativ, 664,07 lei pentru deservirea echipamentului tehnic, 889,54 de lei

pentru serviciul apa potabilă, 3 264,17 lei pentru serviciul comunal de

furnizare energie termică (pentru încălzire datoria acumulată în perioada 01

noiembrie 2016-01 decembrie 2021).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Î.M.G.F.L. „Nr. 20” din

Chișinău, în procedura falimentului și s-a încasat în mod solidar de la

Gheorghe Migherea, Raisa Migherea, Mircea Migherea și Olga Migherea în

beneficiul Î.M.G.F.L. „Nr. 20” din Chișinău, în procedura falimentului, suma

de 2 104,90 de lei cu titlu de datorie pentru deservirea blocului locativ, suma

de 664,07 lei, cu titlu de datorie pentru deservirea echipamentului tehnic,

suma de 889,54 de lei, cu titlu de datorie pentru serviciul apa potabilă, suma

de 3 264,17 lei pentru serviciul energie termică (încălzire), iar în total suma

de 6 922,68 de lei, acumulată la situația din 01 decembrie 2021. S-a încasat

în mod solidar de la Gheorghe Migherea, Raisa Migherea, Mircea Migherea

și Olga Migherea în beneficiul statului suma de 207,68 de lei, cu titlu de taxă

de stat. S-a încasat de la Î.M.G.F.L. „Nr. 20” din Chișinău, în procedura

falimentului, în beneficiul statului suma de 416,68 lei cu titlu de taxă de stat,

care în temeiul art. 86 alin. (2) din Codul de procedură civilă, urmează a fi

achitată după examinarea cauzei, dar nu mai târziu de 6 luni din data

adoptării hotărârii.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

casarea integrală a hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Gheorghe Migherea și s-a menținut hotărârea din 12 iulie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

probatoriu existent la materialele cauzei rezultă că pârâții Gheorghe

Migherea, Raisa Migherea, Mircea Migherea și Olga Migherea sunt

proprietari ai apartamentului nr. xxxxx, str. xxxxx, nr. xxxxx, mun. Chișinău.

sediul Centru, instanța a admis parțial cererea pârâtului Gheorghe Migherea

privind respingerea ca fiind tardivă (excepția de tardivitate) a cererii de

chemare în judecată a Î.M.G.F.L. „Nr. 20” din Chișinău, în procedura

falimentului, și s-a respins ca fiind tardivă pretenția Î.M.G.F.L. „Nr. 20” din

Chișinău, în procedura falimentului, împotriva lui Gheorghe Migherea,

Raisei Migherea, Mircea Migherea și Olgăi Migherea cu privire la încasarea

3

sumei de 94,73de lei pentru serviciul comunal-radio, sumei de 281,68 de lei

pentru serviciul comunal – apă caldă (,,A.C.”), sumei de 486,52 de lei pentru

serviciul comunal- energie electrică scară, suma de 2 906,41 de lei pentru

serviciul prepararea apei calde, sumei de 9 822,32 de lei pentru serviciul

energie termică (încălzire), sumei de 142,90 de lei cu titlu de taxă de stat

bonul nr. 1 (ÎMGFL), sumei de 155 de lei pentru serviciul apă caldă

(„CET2”), iar în total suma de 13 889,56 de lei, acumulate în perioada de

până la 31 octombrie 2016. În rest, cererea pârâtului Gheorghe Migherea

privind respingerea ca fiind tardivă (excepția de tardivitate) a cererii de

chemare în judecată s-a respins ca nefondată. Prin decizia din 18 octombrie

2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul declarat de Î.M.G.F.L.

„Nr. 20” din Chișinău, în procedura falimentului, și s-a menținut încheierea

din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

consumatori, eliberată de ,,INFO BON” S.R.L. și Î.M. „INFOCOM”, pentru

locul de consum mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx, apartamentul nr.

xxxxx, sunt înregistrate datorii în sumă de: 2 104,90 de lei, cu titlu de datorie

pentru deservirea blocului locativ; 664,07 lei, cu titlu de datorie pentru

deservirea echipamentului tehnic; 889,54 de lei cu titlu de datorie pentru

serviciul apa potabilă; 3 264,17 lei pentru serviciul energie termică

(încălzire), iar în total în sumă de 6 922,68 de lei, acumulată la situația din

01 decembrie 2021.

Chișinău este dotat cu încălzire autonomă și este impus spre plată acest

serviciu, livrat de S.A. „TERMOELECTRICA” la cota de 10%. Potrivit

procesului-verbal privind controlul instalațiilor tehnice de încălzire din 25

aprilie 2018, ap. xxxxx, str. xxxxx, nr. xxxxx, mun. Chișinău este format din

3 odăi și bucătărie, prin care tranzitează 4 coloane de agent termic (câte 1 în

fiecare încăpere). Blocul locativ este format din 10 etaje și dispune de subsol,

prin care tranzitează rețelele inginerești ale blocului.

nu sunt obligați să achite pentru energia termică pe care nu au consumat-o,

în condițiile în care conform Anexei nr. 7 la Regulamentul cu privire la

modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și ne comunale

pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării

acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, (condițiile

deconectării/reconectării individuale de la/la sistemul de încălzire): în cazul

deconectării integrale a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la

sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru

încălzire în mărime de 10% din costul energiei termice calculate pentru un

metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine), luând în

considerație existența pierderilor normative de energie termică în încăperile

tehnice (etaje tehnice și subsoluri) care mențin în stare funcțională sistemele

4

inginerești de alimentare cu apă și de canalizare în perioada rece, necesitatea

încălzirii locurilor de uz comun și imposibilitatea deconectării coloanelor de

încălzire tranzitorii. În cazul deconectării integrale deja efectuate a

apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de

încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire pentru întreținerea temperaturii

constante în încăpere la un nivel de cel puțin +18°C, consumatorul va achita

plata pentru încălzire în mărime de: 10%, începând cu 1 octombrie 2011;

15%, începând cu 1 octombrie 2012; 20%, începând cu octombrie 2013 din

costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului

(încăperii locuibile în cămine). În cazul în care în blocul locativ nu există

încăperi tehnice (etaje tehnice și subsoluri), iar în apartamentul (încăperile

locuibile în cămine) deconectat de la sistemul centralizat de încălzire nu

există coloane de încălzire tranzitorii, începând cu 1 iunie 2016,

consumatorul va achita plata pentru încălzirea încăperilor deconectate,

stabilită în punctele 8, 81, 82 și 83 din Regulamentul nominalizat, în mărime

de 5% din costul energiei termice, calculate pentru un metru pătrat al

apartamentului (încăperii locuibile în cămine). Plata stabilită va fi distribuită

în aceeași perioadă de încălzire, în mod obligatoriu, de către gestionarul

fondului de locuințe sau furnizor la reducerea plăților pentru consumatorii

conectați la sistemul centralizat de alimentare cu căldură, conform calculului

efectuat și semnat de către gestionar și furnizor, în cazul contractelor

încheiate de furnizor cu gestionar, sau furnizor și consumator, în cazul

contractelor încheiate direct de furnizor cu consumator. În cazul deconectării

parțiale deja efectuate a locuinței de la sistemul centralizat de încălzire,

consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 20% pentru

suprafața încăperii debranșate de la sistem și 100% pentru încăperile

conectate. Astfel, instanța de apel a apreciat cu certitudine caracterul formal

al argumentelor apelantului care nu generează opozabilitate instanței atât

timp cât aceste argumente nu au fost confirmate prin alte probe relevante și

admisibile.

comunale reprezintă în sine acte juridice și produce efectele corespunzătoare,

astfel încât acestea pot fi contestate în ordinea stabilită de lege, iar până la

anularea acestora se instituie prezumția legalității și veridicității facturilor.

Deci, atât timp cât există facturi de plată necontestate, valabile până la

momentul de față, nefiind revocate de nimeni, ceea nu duce la anularea ex

officio a acestor acte juridice, condiții de valabilitate ale cărora generează și

efectele juridice, pe care le produce un act juridic perfect legal, pârâții

Gheorghe Migherea, Raisa Migherea, Mircea Migherea și Olga Migherea nu

sunt degrevați de obligația de plată a contravalorii serviciilor prestate.

civil, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia instanței de fond

privind admiterea pretențiilor privind încasarea în mod solidar din contul

pârâților Gheorghe Migherea, Raisa Migherea, Mircea Migherea și Olga

5

Migherea în beneficiul reclamantului Î.M.G.F.L. „Nr. 20” din Chișinău, în

procedura falimentului, suma de 3 264,17 lei cu titlu de datorie pentru

consumul energiei termice, acumulate în perioada 01 noiembrie 2016-01

decembrie 2021. Or, odată ce pârâții având calitatea de consumatori ai

serviciilor locativ-comunale, le-au acceptat fără obiecții și le-au utilizat în

interesul propriu, corespunzător și-au asumat și obligația de a le achita,

deoarece se prezumă acordul tacit atât cu volumul și calitatea prestată, cât și

cu sumele indicate în facturi.

inclusiv cota-parte, la caz s-a constatat, că la situația din 01 decembrie 2021

datoria pârâților pentru serviciul apă potabilă constituie suma de 889,54 lei,

citând în context prevederile art.26, art.27 alin.(2) din Legea privind serviciul

public de alimentare cu apă și de canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013.

Referitor la volumul adăugător, instanța de fond în mod corect a apreciat ca

fiind convingător argumentul, expus în poziția scrisă a reprezentantului

reclamantului, Sergiu Coptu din 12 iulie 2022, conform căreia cota-parte a

fost calculată o anumită perioadă de timp de către Î.M. ,,INFOCOM” în

temeiul unei prevederi legale, iar la moment această cotă-parte nu se mai

include în plată copârâților pentru acest loc de consum. Totodată, instanța a

citat art.. 29 alin. (2) din Legea nr. 303/2013 (în redacția inițială), care

ulterior a fost modificată.

lei cu titlu de datorie pentru deservirea echipamentului tehnic, instanța de

judecată de asemenea în mod absolut corect și întemeiat a concluzionat că

este întemeiată și urmează această sumă a fi încasată în beneficiul

reclamantului, or, pârâtul/apelant nu a motivat nici într-un mod dezacordul

cu această sumă, indicând pur declarativ că nu are obligația de a o achita.

sumele datorate de consumatori, aplicând întemeiat termenul de prescripție,

iar argumentul apelantului cum că acțiunea urma a fi respinsă ca fiind

prescrisă, la fel, este unul declarativ, or, cadrul legal la care s-a făcut anterior

referire, clar indică modalitatea și termenul de prescriere a acțiunii civile,

instanța de fond identificând corect starea de fapt și circumstanțele pricinii

în acest sens, cum și corect a aplicat cadrul legal pertinent situației deduse

judecății.

instanței de fond privind modul și mărimea compensării cheltuielilor de

judecată este corectă, aceasta fiind conformă prevederilor art. 94 din Codul

de procedarea civilă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 15 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea integrală a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel,

6

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii și încasarea

cheltuielilor de judecată.

corespunde exigențelor enumerate la 432 din Codul de procedură civilă, la

examinarea cauzei și emiterea deciziei au fost încălcate normele materiale,

procedurale și au fost apreciate arbitrar probele de către instanța de apel.

Nu s-au luat în considerare probele și argumentele sale și nu li s-a dat nicio

apreciere. Toate acestea au dus la soluționarea greșită a cauzei.

civilă, decizia instanței de apel este nemotivată, iar concluziile sunt expuse

într-o forma evazivă, incertă, neavând putere de convingere, fără a fi dată

o apreciere cuvenita pretențiilor formulate. Analiza pe care judecătorul o

face în legătura cu motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea

în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clara și simplă, precisă, conchisă

și fermă, să aibă putere de convingere. În context a citat prevederile art. 373

alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă. Din interpretarea art. 6 CEDO,

pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile a dreptului fundamental la un proces

echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se

expune în hotărârile contestate asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și

argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea

acestora. Argumentele instanțelor ierarhic inferioare întru justificarea

soluțiilor au la bază doar argumentele reclamantului/intimatului, care nu

sunt probațe prin dovezi suficiente, concluziile instanțelor vin în

contradicție cu circumstanțele cauzei. La fel, nu a fost dată nicio apreciere

argumentelor și înscrisurilor prezentate de către pârâți în susținerea si

probării poziției lor.

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau a normelor de drept procedural. Drept temei a declarării

prezentului recurs servesc prevederile art. 432 din Codul de procedură

civilă.

apel) care denotă că cererea de chemare în judecată este în prim plan tardivă

și după neîntemeiată, cu referire la prevederile art. 118 alin.(1), art.122

alin.(1) din Codul de procedură civilă, recurentul a afirmat că reclamantul

nu a prezentat nicio dovadă din care să rezulte că datoriile invocate sunt

curente. Dimpotrivă informația despre achitarea serviciilor locativ-

comunale pentru perioada ianuarie 2011-octombrie 2019 și factura

Î.M.G.F.L. „Nr. 20” din Chișinău, în procedura falimentului, pentru 02

octombrie 2019 vin în susținerea poziției sale. Dacă de analizat perioada

octombrie 2014 - prezent sumele coincid (cele prezentate în informație

7

octombrie 2014 și factura din 2019), sunt solicitate tardiv, deoarece nu le

achita, fiind excluse mereu din facturi cu mențiuni de refuz până în prezent.

Cu referire la prevederile art. 586 alin.(1) din Codul civil (legea veche),

după cum reiese din materialele cauzei, reclamantul își bazează acțiunea și

pe lista calcului și achitării pentru energia termică pentru perioada 01,artie

2017-01 noiembrie 2019 și factura pentru energie termică din luna aprilie

2019/ octombrie 2019, fiind omis intenționat prezentarea istoricului acestei

datorii. La 01 martie 2017 deja este indicată suma datoriei de 12 728,73 de

lei, datorie încă din anul 2007, când de fapt părțile au participat în același

litigiu, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri, fiind anexată

hotărârea la materialele cauzei. Instanța a refuzat încasarea pretinsei datorii.

Deci suma este atribuită nelegitim în contextul principiului puterii lucrului

judecat sau elucidat. Nu în ultimul rând ordinul de încasare a numerarului

din octombrie 2019 pentru apă potabilă/apă menajeră/cota-parte care nu are

suport probatoriu, nu cunoaște despre apariția și soarta acestuia, deoarece a

achitat conform datelor contorului și datorii nu are.

tardivă, depusă cu omiterea termenului general de prescripție în interiorul

căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță

de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani, conform art. 267 alin. (2) din

Codul civil, care este omis sub orice formă. În temeiul art. 1861 din Codul

de procedură civilă, cererea urmează să fie respinsă ca tardivă, fapt ignorat

de prima instanță și instanța de apel. Din conținutul hotărârilor contestate

rezultă că probele nu a fost supuse cercetării, însă instanța contrar

materialelor cauzei, la fel, menționează că nu a prezentat probe în sensul

apărării. Ca rezultat al aprecierii probelor, în temeiul art. 130 alin.(4) din

Codul de procedură civilă, instanța judecătorească era obligată să reflecte

în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea probelor prezentate

de intimat, cât și respingerea probelor prezentate de către el, precum și

argumentarea preferinței unor probe față de altele, ceea ce nu s-a făcut.

122 alin.(1) din Codul de procedură civilă, recurentul a menționat că în

vederea susținerii poziției sale, a prezentat instanței suficiente probe

incontestabile și pertinente în susținerea celor relatate, care corespund

cerințelor legislației. La soluționarea acestei probleme, instanța de fond și

de apel urma să țină cont de principiul contradictorialității și egalității

părților în drepturile procedurale prevăzute de art. 26 din Codul de

procedură civilă, astfel încât nici una din părți să nu fie avantajată sau

defavorizată în raport cu cealaltă. În conformitate cu art. 9 din Codul de

procedură civilă, instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în

organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui limite și al cărui conținut

sunt stabilite de prezentul cod și de alte legi. În jurisprudența CtEDO

principiul egalității armelor semnifică tratarea egală a părților pe toată

durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una din ele să fie

8

avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Acest principiu impune

fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa

în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantajată în raport

cu „adversarul” ei. Astfel, instanțele judecătorești ierarhic inferioare,

pornind de la o situație de fapt ireală și-au întemeiat concluziile pe

circumstanțe de fapt ireale și au aplicat greșit normele de drept material

aplicabile litigiului.,

a solicitat să fie examinată cauza cu invitarea participanților în proces,

motivând că este obligatorie participarea sa, întrucât instanțele ierarhic

inferioare nu au intrat în esența problemei, au ignorat explicațiile și probele

prezentate. Respectiv pentru unificarea practicii judiciare și consolidarea

jurisprudenței, a menționat că urmează a se expune personal asupra

motivelor de fapt și de drept.

a expediat în adresa intimaților și intervenientului accesoriu copiile

recursului declarat și copia încheierii de numire spre examinare a

admisibilității acestuia, creând astfel participanților la proces condiții egale

de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat,

întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, avizul

de recepție, anexate la materialele dosarului (Vol.II, f.d.104-109).

procedural și nu au depus referințe.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în

vigoare de la 01 septembrie 2023.

9

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 15 iunie

octombrie 2023, inclusiv prin intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d.75).

Astfel, recursul declarat la 04 decembrie 2023 este în termen (02 decembrie

și 03 decembrie –sâmbătă și duminică).

Gheorghe Migherea cu privire la examinarea cauzei cu invitarea

participanților în proces, prin care a motivat că este obligatorie participarea,

întrucât instanțele ierarhic inferioare nu au intrat în esența problemei, au

10

ignorat explicațiile și probele prezentate și respectiv pentru unificarea

practicii judiciare și consolidarea jurisprudenței, urmează a se expune

personal asupra motivelor de fapt și de drept, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție învederează că în temeiul art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, În cazul în care se constată existența unuia dintre

temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere

irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Totodată,

în temeiul art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul considerat

admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces,

cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e).

Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil. Drept

urmare, la caz se impune respingerea cererii cu privire la examinarea cauzei

cu invitarea și prezența participanților la proces, deoarece argumentarea

recursului a fost formulată cu suficientă claritate li nu este necesară audierea

participanților la proces în ședință.

și (2) din Codul de procedură civilă.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de

la 01 septembrie 2023).

drept prevăzut de art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în redacția

în vigoare din 01 septembrie 2023, însă recurentul a menționat art. 432 din

Codul de procedură civilă cu redarea expresă a textului alineatului (1) al

acestuia în redacția până la 01 septembrie 2023 și a invocat dezacordul cu

decizia instanței de apel ca fiind emisă cu încălcarea normelor materiale,

procedurale și aprecierea arbitrară a probelor.

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor

invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel

s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

a situației (redată în cererea de apel), nu constituie temei de casare a deciziei

contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

11

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

civilă, în cazul invocării în recurs a temeiurilor menționate la alin.(1) lit.d)–

f), instanța de recurs verifică dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea

a avut loc în instanța de apel, ceea ce la caz nu s-a stabilit.

jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Justiție concluzionează că recursul declarat de Gheorghe Migherea, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433

alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat inadmisibil.

alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2), art. 444 din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea depusă de Gheorghe Migherea cu privire la examinarea

cauzei în ședință publică cu invitarea participanților în proces.

Consideră inadmisibil recursul depus de Gheorghe Migherea împotriva

deciziei din 15 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

12