2ac-417/24 — anularea ordinului de aplicarea sa sanctiunii disciplinare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de aplicarea sa sanctiunii disciplinare
- Temei legal
- Conflictul de competentă între două judecătorii
2ac-417/24 — anularea ordinului de aplicarea sa sanctiunii disciplinare (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la conflictul de competență negativ dintre Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani și Judecătoria Bălți, sediul Central,
în cauza civilă, depusă de Russu Oleg împotriva Direcției Regională
„Nord” a Inspectoratului General de Carabinieri privind anularea ordinului
de aplicare sancțiunii disciplinare
(Dosarul nr. 2ac-417/24
NR. PIGD 2-24117227-01-2cc-05112024)
Conflictul de competență între două judecătorii din jurisdicția diferitelor curți
de apel privind anularea ordinului de sancționare disciplinară
20 noiembrie 2024
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V. Negurița
Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. E. Puiu,
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență dintre
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Judecătoria Bălți, sediul
Central
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 octombrie 2024, Russu Oleg a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Direcției Regională „Nord” a Inspectoratului General de
Carabinieri privind anularea încheierii privind rezultatul examinării
anchetei de serviciu nr.3690 din 14.08.2024 și ordinul cu privire la
sancționarea disciplinară nr.83ef din 14.08.2024, Judecătoria Bălți, sediul
Central.
Prin încheierea din 20 octombrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central s-a strămutat cauza în favoarea judecătorului specializat în materie
de contencios administrativ din cadrul Judecătoriei Chișinău, (sediul
Râșcani) invocând lipsa de competență teritorială întrucât Inspectoratul
General de Carabinieri îți are sediul în mun. Chișinău.
Prin încheierea din 29 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a constatat lipsa competenței judecătorului specializat în materie
de contencios administrativ al Judecătoriei Chișinău la examinarea cererii
de chemare în judecată depusă de Russu Oleg către Direcția Generală
„Nord” privind anularea ordinului de sancționare disciplinară.
S-a constatat existența unui conflict negativ de competență între
judecătorul specializat în materie de contencios administrativ al
Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) și judecătorul specializat în materie
de contencios administrativ al Judecătoriei Bălți.
S-a expediat dosarul la Curtea Supremă de Justiție RM în vederea
soluționării conflictului negativ de competență
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 20 din Codul administrativ, prevede:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o
libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 44 alin. (1), (3) și (9) din Codul de procedură civilă, statuează:
„Instanța judecătorească în fața căreia s-a ivit conflictul de competență
jurisdicțională suspendă din oficiu procesul și înaintează dosarul către instanța în drept
să soluționeze conflictul de competență. (3) Conflictul de competență dintre două sau
mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o
curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Curtea Supremă de Justiție. (9)
Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea
participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune
nici unei căi de atac.”
Art. 37 din Codul administrativ:
„La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative,
instanțele de judecată competente și judecătorii competenți sânt independenți și se
supun numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage
răspunderea prevăzută de lege.”
Art.58 alin. (1), (2) din Codul administrativ, statuează:
”Autoritatea publică în fața căreia s-a ivit conflictul de competență suspendă din
oficiu procedura administrativă și o înaintează către autoritatea publică în drept să
soluționeze 3 conflictul apărut. (2) Conflictele de competență pot fi: a) pozitive – când
două sau mai multe autorități publice se declară competente să desfășoare o anumită
activitate administrativă; b) negative – când nicio autoritate publică nu se declară
competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă”
Art. 196 alin.(1) din Codul administrativ reglementează că:
”Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei
rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea
administrativă contestată, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a
cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 199 din Codul administrativ, statuează că:
„Dacă s-a constatat că judecătorului sau completului competent pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competența
aceleiași instanțe de judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, își
declină competența și remite președintelui de instanță dosarul spre redistribuire
aleatorie. (2) Dacă s-a constatat că judecătorului sau completului competent pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de
competența altei instanțe de judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs,
o transmite instanței competente. (3) Prevederile alin.(1) și (2) se aplică corespunzător și
în cazul în care judecătorului sau completului de judecată competent pentru examinarea
cauzelor civile i se repartizează o acțiune de contencios administrativ.”
Art. 200 alin. (3), (4) din Codul administrativ, prevede:
„Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de
apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează
de către Curtea Supremă de Justiție. (4) Conflictul de competență se soluționează fără
citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs”
Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 219 din 08 noiembrie 2018 cu privire la
Inspectoratul General de Carabinieri reglementează că:
”Inspectoratul General de Carabinieri este o autoritate specializată a statului, cu
statut militar, aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de
a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin executarea atribuțiilor de
menținere, asigurare și restabilire a ordinii publice, de prevenire și descoperire a
infracțiunilor și contravențiilor, de protecție a obiectivelor de importanță deosebită, de
prevenire și combatere a terorismului, de asigurare a regimului stării de urg ență, de
asediu sau de război.”
Articolul 9 alin. (1) din Legea nr. 219 din 08 noiembrie 2018 cu
privire la Inspectoratul General de Carabinieri, prevede:
”Inspectoratul General de Carabinieri are următoarea structură: a)
Comandamentul General; b) direcții regionale; c) unități militare; d) subdiviziuni cu
destinație specială; e) subdiviziuni de suport operațional.”
Art. 9 alin. (5) din Legea nr. 219 din 08 noiembrie 2018 cu privire la
Inspectoratul General de Carabinieri, stabilește:
”Unitățile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sunt persoane juridice și dispun de
conturi trezoreriale”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
La examinarea conflictului negativ de competență dintre Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani și Judecătoria Bălți, sediul Central, Curtea reține
următoarele aspecte esențiale:
Obiectul acțiunii îl constituie anularea ordinului nr.83CF din 14
august 2024 cu privire la sancționarea disciplinară a soldatului clasa I, Oleg
Russu, inspector al plutonului 1 al Companiei 1 a UM1003 a ICG, EMIS
DE Direcția regională RD A Inspectoratului General de Carabinieri.
Respectiv, solicitările formulate de Oleg Russu în cererea de
chemare în judecată, rezultate din raporturile de serviciu, sunt înaintate față
de Direcția regională „Nord” a Inspectoratului General de Carabinieri.
Completul de judecată specializat consideră că acestea se încadrează
în dispoziția articolului 20 din Codul administrativ. La caz, procedura
administrativă a fost executată de către Direcția Regională „Nord”, care
este o subdiviziune structurală a Inspectoratului General de Carabinieri ce
asigură coordonarea generală a activității aferente domeniilor ce vizează
măsuri de organizare, coordonare, prevenire, asigurare și restabilire a
ordinii publice, pază și protecția instituțională în zona de nord a țării.
În speță, șeful Direcției Regionale „Nord” a acționat în regim de
autoritate publică, în baza Legii nr. 52 din 02 martie 2007 cu privire la
aprobarea Regulamentului disciplinei militare, respectiv, la caz, sunt
opozabile prevederile art. 196 alin. (1) din Codul administrativ.
În atare circumstanțe se constată competența Judecătoriei Bălți,
sediul Central, de a examina cauza de contencios administrativ la acțiunea
formulată și înaintată de către Russu Oleg împotriva Inspectoratului
General de Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative.
Potrivit pct. 18 din Regulamentul cu privire la organizarea și
funcționarea Inspectoratului General de Carabinieri, aprobat prin HG nr.
332 din 18 iulie 2019 cu privire la organizarea și funcționarea
Inspectoratului General de Carabinieri, Direcțiile regionale sunt structuri
teritoriale destinate planificării, organizării, conducerii și executării
misiunilor specifice și îndeplinirii atribuțiilor ce revin carabinierilor, în
zona de responsabilitate corespunzătoare.
Potrivit art. 2 alin. (2) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat
prin Legea nr. 52 din 02 martie 2007, prevederile prezentului regulament se
aplică următoarelor categorii de militari: militari prin contract, militari în
termen, militari cu termen redus, studenți ai instituțiilor de învățămînt în
domeniul milităriei, rezerviști concentrați sau mobilizați.
Astfel, Completul de judecată specializat al Curții Supreme de
Justiție relevă că din actele cauzei rezultă că Oleg Russu are statut de soldat
clasa I.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Regulamentul disciplinei militare,
aprobat prin Legea nr. 52 din 02 martie 2007, stimulările și sancțiunile
disciplinare se aplică doar de șeful direct și de șefii specificați la capitolul 8
din prezentul regulament.
Totodată, din actele cauzei reiese că, anume prin prisma acestui
Regulament a acționat șeful Direcției Regionale „Nord”, locotinent-colonel
Vitalie Pascari la emiterea ordinului nr. 83cf din 14 august 2024 „Cu
privire la sancționarea disciplinară a soldatului clasa I Russu Oleg,
inspector al Plutonului 1 al Companiei 1 a UM 1003 a IGC”.
Respectiv, Completul de judecată specializat al Curții Supreme de
Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea
competenței Judecătoriei Bălți, sediul Central, la examinarea prezentei
cauze de contencios administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central la examinarea
cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Russu Oleg împotriva Inspectoratului General de
Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative.
Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Russu Oleg împotriva Inspectoratului General de
Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative, se remite spre
examinare la Judecătoria Bălți, sediul Central.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc