2ac-15/24 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 2ac-15/24

2-23168923-01-2cc-18012024

Î N C H E I E R E

14 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

soluționând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Bălți,

sediul central și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios

administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Russu

împotriva Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la anularea actelor

administrative,

c o n s t a t ă:

La 27 noiembrie 2023 Oleg Russu, reprezentat de avocata Rodica Cojocar, a

depus la Judecătoria Bălți, sediul central acțiune împotriva Inspectoratului General

de Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative.

Prin încheierea din 30 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

dispus transmiterea acțiunii în contencios administrativ înaintate de de Russu Oleg

împotriva Inspectoratul General de Carabinieri cu privire la anularea actelor

administrative, instanței de judecată competente – Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani.

Prin încheierea din 14 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

, s-a declarat conflict negativ de competență la judecarea cauzei în procedura

contenciosului administrativ la acțiunea depusă de Oleg Russu împotriva

Inspectoratul General de Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative; s-

a suspendat procedura în cauza de contencios administrativ și s-a transmis dosarul

la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că este competentă să judece acțiunea Judecătoria Bălți, sediul

central, din următoarele considerente.

Conform art. 58 alin. (2) din Codul administrativ, conflictele de competență pot

fi: a) pozitive – când două sau mai multe autorități publice se declară competente să

desfășoare o anumită activitate administrativă; b) negative – când nicio autoritate

publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă.

Articolul 200 din Codul administrative prevede că instanța de judecată în fața

căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art. 58 alin. (2)

1

suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze

conflictul de competență. Conflictul de competență dintre două judecătorii din

jurisdicția aceleiași curți de apel se soluționează de către curtea de apel respectivă.

Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,

dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează

de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără

citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Potrivit actelor cauzei, prezenta acțiune a fost depusă la 27 noiembrie 2023, la

Judecătoria Bălți, sediul central, reclamantul solicitând anularea încheierii privind

rezultatul examinării anchetei de serviciu nr. 4086 din 21 septembrie 2023, emis de

către șeful SSII al DR „Nord” a IGC, locotenent-colonel Mihail Șotropa și

răspunsului IGC nr. 1/17-R-33/23 din 21 octombrie 2023, precum și anularea

ordinului nr. 87ef din 21 septembrie 2023 cu privire la sancționarea disciplinară a

soldatului clasa I, Oleg Russu, inspector al Plutonului 1 al Companiei 1 a UM 1003

a IGC, emis de către șeful DR „Nord” a IGC, locotenent-colonel Vitalie Pascari.

Conform art. 196 alin. (1) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul

autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea

nu prevede altfel.

Conform art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes

public.

Conform 8 din Codul administrativ, regimul de putere publică reprezintă

ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor

autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică

obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 219 din 08 noiembrie 2018 cu privire la

Inspectoratul General de Carabinieri, Inspectoratul General de Carabinieri este o

autoritate specializată a statului, cu statut militar, aflată în subordinea Ministerului

Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile și libertățile fundamentale

ale persoanei prin executarea atribuțiilor de menținere, asigurare și restabilire a

ordinii publice, de prevenire și descoperire a infracțiunilor și contravențiilor, de

protecție a obiectivelor de importanță deosebită, de prevenire și combatere a

terorismului, de asigurare a regimului stării de urgență, de asediu sau de război.

Articolul 9 alin. (1) din Legea nr. 219 din 08 noiembrie 2018 cu privire la

Inspectoratul General de Carabinieri, prevede că Inspectoratul General de

Carabinieri are următoarea structură: a) Comandamentul General; b) direcții

regionale; c) unități militare; d) subdiviziuni cu destinație specială; e) subdiviziuni

de suport operațional.

Iar, potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 219 din 08 noiembrie 2018 cu privire

la Inspectoratul General de Carabinieri, unitățile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sânt

persoane juridice și dispun de conturi trezoreriale.

Având în vedere că revendicările formulate de Oleg Russu în cererea de

chemare în judecată, rezultate din raporturile de serviciu, sunt înaintate față de

Direcția regională „Nord” a Inspectoratului General de Carabinieri, Completul de

2

judecată specializat consideră că acestea se încadrează în dispoziția articolului 20

din Codul administrativ, care stipulează că dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Potrivit art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a

libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

La caz, se constată că procedura administrativă a fost executată și emise actele

administrative contestate de către Direcția Regională „Nord”, care este o

subdiviziune structurală a Inspectoratului General de Carabinieri ce asigură

coordonarea generală a activității aferente domeniilor ce vizează măsuri de

organizare, coordonare, prevenire, asigurare și restabilire a ordinii publice, pază și

protecția instituțională în zona de nord a țării.

Completul de judecată specializat al Curții Supreme de Justiție menționează că

din speță rezultă cert că, șeful Direcției Regionale „Nord” a acționat în regim de

autoritate publică în baza Legii nr. 52 din 02 martie 2007 cu privire la aprobarea

Regulamentului disciplinei militare.

Prin urmare, la caz, sunt opozabile prevederile art. 196 alin. (1) din Codul

administrativ, care prevăd că, acțiunea în contencios administrativ se depune la

instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a

desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel.

În atare circumstanțe se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central,

de a examina cauza de contencios administrativ la acțiunea formulată și înaintată de

către Russu Oleg împotriva Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la

anularea actelor administrative. Or, chiar și în condițiile când, în cererea de chemare

în judecată a fost indicat ca pârât Inspectoratul General de Carabinieri, toate actele

administrative contestate au fost emise de Direcția Regională „Nord”, fapt ce

confirmă că aceasta activează în regim de autoritate publică.

Potrivit pct. 18 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

Inspectoratului General de Carabinieri, aprobat prin HG nr. 332 din 18 iulie 2019 cu

privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului General de Carabinieri,

Direcțiile regionale sunt structuri teritoriale destinate planificării, organizării,

conducerii și executării misiunilor specifice și îndeplinirii atribuțiilor ce revin

carabinierilor, în zona de responsabilitate corespunzătoare.

Conform art. 2 lit. c) din Legea nr. 52 din 02 martie 2007 cu privire la aprobarea

Regulamentului disciplinei militare, sub incidența Regulamentului disciplinei

militare cad militarii din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

3

Potrivit art. 2 alin. (2) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea

nr. 52 din 02 martie 2007, prevederile prezentului regulament se aplică următoarelor

categorii de militari: militari prin contract, militari în termen, militari cu termen

redus, studenți ai instituțiilor de învățămînt în domeniul milităriei, rezerviști

concentrați sau mobilizați.

Astfel, Completul de judecată specializat al Curții Supreme de Justiție relevă că

din actele cauzei rezultă că Oleg Russu are statut de soldat clasa I.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin

Legea nr. 52 din 02 martie 2007, stimulările și sancțiunile disciplinare se aplică doar

de șeful direct și de șefii specificați la capitolul 8 din prezentul regulament.

Totodată, din actele cauzei reiese că, anume prin prisma acestui Regulament a

acționat șeful Direcției Regionale „Nord”, locotinent-colonel Vitalie Pascari la

emiterea ordinului nr. 87ef din 21 septembrie 2023 „Cu privire la sancționarea

disciplinară a soldatului clasa I Rusuu Oleg, inspector al Plutonului 1 al Companiei

1 a UM 1003 a IGC”.

Respectiv, Completul de judecată specializat al Curții Supreme de Justiție va

soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei

Bălți, sediul central, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,

cu excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu prevederile art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul

administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul central la judecarea cauzei de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Russu Oleg împotriva Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la anularea

actelor administrative.

Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Russu Oleg împotriva Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la

anularea actelor administrative, se remite spre examinare la Judecătoria Bălți, sediul

central.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

4