2ac-15/24 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 2ac-15/24 2-23168923-01-2cc-18012024 Î N C H E I E R E 14 martie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă soluționând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Bălți, sediul central și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Russu împotriva Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative, c o n s t a t ă: La 27 noiembrie 2023 Oleg Russu, reprezentat de avocata Rodica Cojocar, a depus la Judecătoria Bălți, sediul central acțiune împotriva Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative.

Prin încheierea din 30 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a dispus transmiterea acțiunii în contencios administrativ înaintate de de Russu Oleg împotriva Inspectoratul General de Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative, instanței de judecată competente – Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Prin încheierea din 14 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani , s-a declarat conflict negativ de competență la judecarea cauzei în procedura contenciosului administrativ la acțiunea depusă de Oleg Russu împotriva Inspectoratul General de Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative; s- a suspendat procedura în cauza de contencios administrativ și s-a transmis dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că este competentă să judece acțiunea Judecătoria Bălți, sediul central, din următoarele considerente. Conform art. 58 alin. (2) din Codul administrativ, conflictele de competență pot fi: a) pozitive – când două sau mai multe autorități publice se declară competente să desfășoare o anumită activitate administrativă; b) negative – când nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă. Articolul 200 din Codul administrative prevede că instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art. 58 alin. (2) 1 suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență.

Conflictul de competență dintre două judecătorii din jurisdicția aceleiași curți de apel se soluționează de către curtea de apel respectivă. Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Potrivit actelor cauzei, prezenta acțiune a fost depusă la 27 noiembrie 2023, la Judecătoria Bălți, sediul central, reclamantul solicitând anularea încheierii privind rezultatul examinării anchetei de serviciu nr. 4086 din 21 septembrie 2023, emis de către șeful SSII al DR „Nord” a IGC, locotenent-colonel Mihail Șotropa și răspunsului IGC nr. 1/17-R-33/23 din 21 octombrie 2023, precum și anularea ordinului nr. 87ef din 21 septembrie 2023 cu privire la sancționarea disciplinară a soldatului clasa I, Oleg Russu, inspector al Plutonului 1 al Companiei 1 a UM 1003 a IGC, emis de către șeful DR „Nord” a IGC, locotenent-colonel Vitalie Pascari. Conform art. 196 alin. (1) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel.

Conform art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public. Conform 8 din Codul administrativ, regimul de putere publică reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 219 din 08 noiembrie 2018 cu privire la Inspectoratul General de Carabinieri, Inspectoratul General de Carabinieri este o autoritate specializată a statului, cu statut militar, aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin executarea atribuțiilor de menținere, asigurare și restabilire a ordinii publice, de prevenire și descoperire a infracțiunilor și contravențiilor, de protecție a obiectivelor de importanță deosebită, de prevenire și combatere a terorismului, de asigurare a regimului stării de urgență, de asediu sau de război.

Articolul 9 alin. (1) din Legea nr. 219 din 08 noiembrie 2018 cu privire la Inspectoratul General de Carabinieri, prevede că Inspectoratul General de Carabinieri are următoarea structură: a) Comandamentul General; b) direcții regionale; c) unități militare; d) subdiviziuni cu destinație specială; e) subdiviziuni de suport operațional. Iar, potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 219 din 08 noiembrie 2018 cu privire la Inspectoratul General de Carabinieri, unitățile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sânt persoane juridice și dispun de conturi trezoreriale.

Având în vedere că revendicările formulate de Oleg Russu în cererea de chemare în judecată, rezultate din raporturile de serviciu, sunt înaintate față de Direcția regională „Nord” a Inspectoratului General de Carabinieri, Completul de 2 judecată specializat consideră că acestea se încadrează în dispoziția articolului 20 din Codul administrativ, care stipulează că dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Potrivit art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept. Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

La caz, se constată că procedura administrativă a fost executată și emise actele administrative contestate de către Direcția Regională „Nord”, care este o subdiviziune structurală a Inspectoratului General de Carabinieri ce asigură coordonarea generală a activității aferente domeniilor ce vizează măsuri de organizare, coordonare, prevenire, asigurare și restabilire a ordinii publice, pază și protecția instituțională în zona de nord a țării. Completul de judecată specializat al Curții Supreme de Justiție menționează că din speță rezultă cert că, șeful Direcției Regionale „Nord” a acționat în regim de autoritate publică în baza Legii nr. 52 din 02 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare.

Prin urmare, la caz, sunt opozabile prevederile art. 196 alin. (1) din Codul administrativ, care prevăd că, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel. În atare circumstanțe se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central, de a examina cauza de contencios administrativ la acțiunea formulată și înaintată de către Russu Oleg împotriva Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative. Or, chiar și în condițiile când, în cererea de chemare în judecată a fost indicat ca pârât Inspectoratul General de Carabinieri, toate actele administrative contestate au fost emise de Direcția Regională „Nord”, fapt ce confirmă că aceasta activează în regim de autoritate publică.

Potrivit pct. 18 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului General de Carabinieri, aprobat prin HG nr. 332 din 18 iulie 2019 cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului General de Carabinieri, Direcțiile regionale sunt structuri teritoriale destinate planificării, organizării, conducerii și executării misiunilor specifice și îndeplinirii atribuțiilor ce revin carabinierilor, în zona de responsabilitate corespunzătoare. Conform art. 2 lit. c) din Legea nr. 52 din 02 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare, sub incidența Regulamentului disciplinei militare cad militarii din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

3 Potrivit art. 2 alin. (2) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea nr. 52 din 02 martie 2007, prevederile prezentului regulament se aplică următoarelor categorii de militari: militari prin contract, militari în termen, militari cu termen redus, studenți ai instituțiilor de învățămînt în domeniul milităriei, rezerviști concentrați sau mobilizați. Astfel, Completul de judecată specializat al Curții Supreme de Justiție relevă că din actele cauzei rezultă că Oleg Russu are statut de soldat clasa I. Potrivit art. 10 alin. (1) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea nr. 52 din 02 martie 2007, stimulările și sancțiunile disciplinare se aplică doar de șeful direct și de șefii specificați la capitolul 8 din prezentul regulament.

Totodată, din actele cauzei reiese că, anume prin prisma acestui Regulament a acționat șeful Direcției Regionale „Nord”, locotinent-colonel Vitalie Pascari la emiterea ordinului nr. 87ef din 21 septembrie 2023 „Cu privire la sancționarea disciplinară a soldatului clasa I Rusuu Oleg, inspector al Plutonului 1 al Companiei 1 a UM 1003 a IGC”. Respectiv, Completul de judecată specializat al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Bălți, sediul central, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu prevederile art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul central la judecarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Russu Oleg împotriva Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative. Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Russu Oleg împotriva Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la anularea actelor administrative, se remite spre examinare la Judecătoria Bălți, sediul central. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 4