3ra-227/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-227/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Sofroni Nicoale,
reprezentat de avocatul Popil Angela,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Sofroni Nicolae împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii
actului administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 7 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-227/24 )
NR. PIGD 2-22063041-01-3ra-05032024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: C.Guzun,
Instanța de apel : G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Sofroni Nicoale, reprezentat de avocatul Popil Angela,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 05 mai 2022, Sofroni Nicolae a depus o acțiune în contencios
administrativ împotriva Casa Națională de Asigurări Sociale solicitând
anularea deciziei despre respingerea cererii în stabilirea pensiei și obligarea
emiterii deciziei privind stabilirea pensiei.
În motivare, invocat că la 28 ianuarie 2022 a depus cerere la Casa
Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, cu privire la stabilirea pensiei după
acumularea vechimii în serviciu conform calculului de la locul de muncă,
DR Nord a IGPF, cu o vechime în serviciu de douăzeci și șase ani și
douăsprezece zile, ce permite dreptul la pensie în temeiul art. 13 lit. a) al
Legii nr. 1544 din 23.06.1993.
La 11 martie 2022, a recepționat Decizia Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Rîșcani privind respingerea cererii de stabilire a pensiei cu
nr.20/2022/1140.
Din informația primită, vechimea în muncă din data de 25 martie 2005
până la 31 octombrie 2008 în Serviciul Vamal, care a fost inclusă de
angajator în calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei cu
coeficientul 1:1, nu a fost acceptată de CTAS Rîșcani, calculându-se în
raport de 1:0,5.
Reclamantul a indicat că, a depus cerere la IGPF, solicitând să justifice
includerea în vechimea în serviciu în raport de 1:1 a perioadei de activitate
în cadrul Serviciului Vamal de la 25 martie 2005 până la 31octombrie 2008.
La 29 martie 2022 a fost emis un răspuns, unde a fost prezentat cadrul
legal în baza căruia perioada de activitate în Serviciul Vamal sus numită, a
fost inclusă în calculul vechimii în serviciu în raport de 1:1.
La 30 martie 2022, a depus cerere prealabilă pe numele directorului
general al CNAS, în care a solicitat anularea Deciziei CTAS Rîșcani
nr.20/2022/1140, fiind indicat cadrul normativ, conform căruia perioada de
activitate de la 25 martie 2005 până la 31 octombrie 2008 în Serviciul Vamal
a fost inclusă legal cu coeficientul 1:1 de către angajator în vechimea în
serviciu pentru stabilirea pensiei, referindu-se la: 1) art. VIII a Legii nr.11
din 17.02.2005 ”pentru modificarea și completarea unor acte legislative”,
care a intrat în vigoare la data de 25.03.2005, prin care a fost modificată
1
Legea nr.619-XlII din 31 octombrie 1995 privind organele securității statului
prin includerea Serviciului Vamal în organele securității statului. 2) Conform
art.7 lit. b) a Hotărârii de Guvern nr.78 din 21.02.1994, la calcularea vechimii
în muncă la stabilirea pensiei conform Legii asigurării cu pensii a militarilor
și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele afacerilor interne se
include serviciul în organele securității statului.
La cerere a fost anexată confirmarea angajatorului IGPF, care justifică
includerea perioadei de activitate în Serviciul Vamal sus numită în calculul
vechimii în serviciu în raport de 1:1.
Prin răspunsul recepționat de la CNAS la 14 aprilie 2022, la cererea
prealabilă cu nr.S663/22, în care a solicitat anularea Deciziei
nr.20/2022/1140 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei, a primit
refuz.
La solicitarea de a i se explica de ce CNAS ignoră prevederile
hotărârii de Guvern nr.78 din 21.02.1994 și anume art.7 lit. b), în care este
clar stipulat includerea serviciului în organele securității statului în vechimea
în serviciu pentru stabilirea pensiei, precum și să prezinte în baza cărui act
normativ calculează stagiul acumulat în organele securității statului în raport
de 1:0,5, CNAS a făcut referința la prevederile art. 18 lit. e) din Legea nr.
1544/1993 și pct. 8 lit. j) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, care
reglementează vechimea in muncă în ramurile civile și nicidecum serviciul
în organele securității statului.
Prevederile lit. k) din hotărârea Guvernului nr. 78/1994 la care de
asemenea s-a făcut referință, se atribuie colaboratorilor Centrului Național
Anticorupție cu care reclamantul nu are nici o tangență.
Casa Națională de Asigurări Sociale a ignorat prevederile legislației
în vigoare, fapt prin ce a încălcat drepturile cu privire la stabilirea pensiei
după acumularea vechimii necesare în serviciu.
Reclamantul a solicitat anularea Deciziei nr.20/2022/1140 privind
respingerea cererii în stabilirea pensiei, obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale de a emite decizia privind acceptarea cererii în stabilirea
pensiei.
Prin hotărârea din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, acțiunea înaintată de Sofroni Nicolae, a fost admisă.
S-a anulat Decizia privind respingerea cererii în stabilirea pensiei a
Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Rîșcani nr. 20/2022/1140 din 25
februarie 2022, ca fiind ilegală.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită decizia de
stabilire a pensiei lui Sofroni Nicolae, conform cererii acestuia.
La 29 decembrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a
declarat apel împotriva hotărârii din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și
emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie respinsă.
2
Prin decizia din 7 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
S-a casat integral hotărârea din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins ca
neîntemeiată acțiunea înaintată de Sofroni Nicolae.
În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că, la materialele
cauzei nu se atestă acte care ar servi drept dovada excepției, pentru
includerea în calculul vechimii în muncă la stabilirea pensiei în condiții
speciale, a activității desfășurate de către reclamantul/intimat Sofroni
Nicolae în cadrul Serviciului Vamal, ca perioadă cu înlesniri de 1:1.
Respectiv, instanța a notat că, în lipsa documentului confirmativ prin
care se justifică calcularea perioadelor aferente cu înlesniri (1:1), autoritatea
publică pârâtă întemeiat a concluzionat asupra diminuării vechimii în
serviciu militar, calculându-se pentru perioada nominalizată, că urma a fi
calculată cu coeficientul 1:0,5, iar ca urmare organul de asigurări sociale just
a concluzionat că conform documentelor prezentate de Sofroni Nicolae,
vechimea în munca a acestuia constituie 24 ani 3 luni 1 zile, nefiind întrunite
condițiile pentru admiterea cererii de stabilire a pensiei în temeiul vechimii
în muncă speciale.
Instanța a constatat că, prin prisma art. 18 alin. (7) și (8) al Legii nr.
619 din 31.10.1995 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră nu avea
temei legal să calculeze perioada de activitate în serviciul vamal a
reclamantului de la 25 martie 2005 până la 31 octombrie 2008, cu
coeficientul 1:1., dat fiind faptul că, competența de a decide asupra acestei
chestiuni aparține conducătorului organului securității statului, și nicidecum
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
La 01 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, Sofroni
Nicoale, reprezentat de avocatul Popil Angela, a depus recurs motivat
împotriva deciziei din 7 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea a hotărârii instanței
de fond.
Ca temei de drept recurentul a invocat prevederile art. 2451 alin.(1) lit.
b) și d) Cod administrativ.
În motivarea recursului a susținut că, instanța de apel a aplicat în speță
jurisprudență proprie anterioară, potrivit căreia vechimea în serviciu în
cadrul Serviciului Vamal nu poate fi calculată în condițiile art. 18 lit. e) din
Legea nr.1544/1993, jurisprudență menținută prin încheieri de
inadmisibilitate pronunțate de Curtea Suprem ă de Justiție în cauze similare.
Astfel, recurentul a susținut că, se formează o jurisprudență vicioasă,
care trebuie și poate fi modificată prin formarea unei alte jurisprudențe de
către Curtea Supremă de Justiție prin examinarea în fond a problemelor
evidențiate în recurs.
Instanța de apel a aplicat și interpretat eronat a normele de drept
material aplicabile speței.
3
Recurentul a susținut că, restrângerea dreptului de proprietate prin
desconsiderarea cadrului legal și reducerea voluntară și unilaterală de către
Casa Națională de Asigurări Sociale a vechimii care dă dreptul la pensie în
condițiile legii speciale și cadrului normativ aferent acesteia, este o ingerință
inadmisibilă contrară Convenției.
Examinând cauza, instanța de apel a reținut ca fiind suficiente
argumentele autorității publice invocate în cererea de apel și respingerea
cererii recurentului. La caz, instanța de apel a acceptat afirmațiile autorității
publice potrivit cărora recurentul nu ar avea dreptul la calcularea pensiei
pornind de la vechimea în serviciu determinată conform calculului vechimii
în serviciu efectuat de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și
anexat la scrisoarea acestei autorități nr. 35/8-1-1866 din 29.03.2022 în
corespundere cu care la data de 10 ianuarie 2022 recurentul are înregistrată
o vechime în serviciu de 26 ani 8 luni și 26 zile.
Concluzia instanței de apel este vădit eronată și arbitrară, atât timp cât
prevederea de la pct. 8 lit. j) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 nu se
referă la caz, acesta din urmă în perioada în discuție nu a avut calitatea
statutul de militar înrolat benevol în serviciu în organele securității statului.
Instanța de apel a eșuat să lămurească din care considerente
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră nu este în drept să includă
perioada de activitate a recurentului în cadrul Serviciului Vamal în vechimea
în serviciu în cadrul organelor securității statului cu aplicarea coeficientului
de 1:1, deși acest drept al autorității respective este expres prevăzut la art. 18
alin. (8) din Legea nr. 619/1995.
În opinia recurentului, instanța de apel a pronunțat o hotărâre arbitrară
care nu răspunde exigențelor instituite față de calitatea actului judecătoresc.
Instanța de judecată a reținut doar faptele și probele invocate de către intimat
în susținerea poziției sale.
Recurentul consideră că, la examinarea în ordine de apel a cauzei
instanța a pronunțat o hotărâre arbitrară bazată pe aprecierea nerezonabilă a
probelor, motiv pentru care consideră că decizia Curții de Apel Chișinău din
7 noiembrie 2023 este pasibilă casării.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
4
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la data de 9 ianuarie 2024, prin intermediul poștei
electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la
dosar (f.d.84).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 01 martie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
5
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Sofroni Nicoale, reprezentat de avocatul Popil Angela, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă
la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Sofroni Nicoale, reprezentat de avocatul Popil Angela,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
6
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Sofroni Nicolae, reprezentat de
avocatul Popil Angela.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
7