2ra-806/23 — cu privire la încasarea sumei, cu titlu de îmbogătire nejustificată, precum si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea sumei, cu titlu de îmbogătire nejustificată, precum si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-806/23 — cu privire la încasarea sumei, cu titlu de îmbogătire nejustificată, precum si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Viorica Guriuc,
reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Guriuc
împotriva Ludmilei Covalenco cu privire la încasarea sumei, cu titlu de
îmbogățire nejustificată, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a admis cererea de apel declarată de Ludmila Covalenco, reprezentată
de avocatul Mihail Balaban, s-a casat integral hotărârea din 12 aprilie 2022 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Central, și emisă o nouă hotărâre, prin care s-a
respins acțiunea depusă de Viorica Guriuc,
(Dosarul nr. 2ra-806/23
PIGD Nr.2-20113744-01-2ra-07062023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432 alin.(2)-
(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (Emil Bulat)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, Ru. Pulbere, A. Malîi)
06 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
Viorica Guriuc, reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 septembrie 2020, Viorica Guriuc, reprezentată de avocatul Vasile
Gangan, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei
Covalenco cu privire la încasarea sumei de 3 000,00 de euro, ca urmare a
îmbogățirii fără justă cauză și compensarea cheltuielilor de judecată compuse
din taxa de stat în mărime de 1764,00 de lei și de asistență juridică în mărime
de 3 000,00 de lei.
În motivarea acțiunii a indicat că reclamanta este mama a doi copii
minori XXX XXX și XXX XXX, a.n. XXX, însă, reieșind din situația
economică în țară, lipsa unui loc de muncă oficial/neoficial, inclusiv lipsa
unor surse de venit suficiente pentru a crea copiilor minori condiții de trai
adecvate, precum și suportul necesar din punct de vedere financiar, economic,
dânsa a fost nevoită să plece la muncă peste hotarele Republicii Moldova, și
anume, în Republica Italiană.
A susținut că, fiind în imposibilitate de a lua și copiii săi, XXX XXX și
XXX XXX, peste hotare, iar în localitate nu avea rude apropiate, soțul fiind
plecat peste hotarele țării, care după divorț nu se mai interesează de soarta
copiilor, achitând doar pensia de întreținere a copiilor minori, inclusiv
neavând încredere în alte persoane străine/necunoscute la acea perioadă și
fiind într-o situație dificilă de a pleca peste hotarele țării, iar în același timp
de a lăsa copiii în grija și seama unei persoane responsabile, a convenit cu о
rudă apropiată a părinților săi, și anume, cu Ludmila Covalenco care pe
perioada lipsei sale din țară, să fie tutorele copiilor minori XXX XXX și XXX
XXX.
În acest context a menționat că prin dispoziția Primarului com. Bozieni,
r-nul Hîncești înregistrată cu nr. XX din XX septembrie XXX cu privire la
stabilirea tutelei asupra copiilor minori XX X XXX și XX X XX X, a.n.XXX,
a fost numită tutore Ludmila Covalenco, fără plata îndemnizației lunare. Iar,
potrivit pct. 2, Ludmila Covalenco a fost prevenită asupra responsabilităților
ce le poartă în legătură cu exercitarea funcției de tutore.
Totodată, a menționat că până a fi instituită tutela, s-a convenit cu
Ludmila Covalenco, ca ultima să aibă grijă de copii și să le acorde tot
necesarul în perioada lipsei mamei din țară, inclusiv să apere drepturile și
interesele minorilor puși sub tutelă, iar mama minorilor asupra cărora a fost
instituită tutela, și anume, Victoria Guriuc la rândul său, și-a asumat
1
angajamentul să contribuie lunar tutorelui doar cu surse financiare pentru
asigurarea copiilor minori XXX XXX și XXX XXX a unui trai decent,
inclusiv cu cele necesare pentru alimentație corespunzătoare vârstei, pentru
frecventarea instituției școlare, asigurarea cu îmbrăcăminte, încălțăminte, și
altele în dependență de sezon.
Ca urmare, a susținut că la 07 octombrie 2018 a transmis Ludmilei
Covalenco suma totală de 1 000,00 de euro, fapt confirmat prin recipisele
semnate de ultima la 07 octombrie 2018 unde a confirmat că, a recepționat
suma expusă pentru întreținerea copiilor.
Ulterior, la cererea și insistența Ludmilei Covalenco, sub pretextul ca să-
i fie transmisă, cu titlu de avans, suma de bani în mărime de 2 000,00 de euro,
sumă care urma a fi investită în interesul copiilor, la 16 noiembrie 2018, a
realizat transferul din Republica Italiană pe contul pârâtei Ludmila
Covalenco, în mărime de 2 000,00 de euro, sumă ajunsă la destinație la 20
noiembrie 2018, iar beneficiarul sumei fiind Ludmila Covalenco.
La fel, a menționat că la cererea Ludmilei Covalenco, privind acordarea
sumei bănești cu titlu de avans, pentru întreținerea copiilor, la 27 februarie
2019, a mai fost realizat un transfer bănesc pe contul beneficiarului Ludmila
Covalenco în mărime de 1 750,00 de euro.
La 09 martie 2019, Ludmila Covalenco a intervenit în adresa reclamantei
Viorica Guriuc, cu o rugăminte privind acordarea unui împrumut bănesc în
mărime de 2 000,00 de euro, care la fel, urma a fi considerat ca avans pentru
întreținerea copiilor, fapt pentru ce, pe numele acesteia la 27 martie 2019 a
mai fost realizat un transfer bănesc în mărime de 2 000,00 de euro, sumă de
bani care a ajuns la destinație la 29 martie 2019.
La fel, la 03 iunie 2019, cu titlu de avans pentru întreținerea copiilor,
inclusiv la cererea Ludmilei Covalenco, a mai fost transferată suma de 500 de
euro, pentru a face unele achiziții personale, sumă ajunsă conform destinației
la 06 iunie 2019.
De asemenea, a susținut că la cererea pârâtei a mai fost recepționată de
la Victoria Guriuc, cu titlu de avans pentru întreținerea copiilor, la 21 iunie
2019, o sumă impunătoare de bani, ca urmare a fost realizat transferul de către
expeditor - beneficiarului la 19 iunie 2019 suma de 2 000,00 de euro. Iar, la
05 februarie 2020, Viorica Guriuc, la cererea Ludmilei Covalenco, sub
pretextul cu titlu de avans pentru întreținerea copiilor, a mai transferat suma
de 1 650,00 de euro, sumă ajunsă la destinație și ridicată de beneficiar la 07
februarie 2020.
Astfel, a menționat că în urma efectuării unui simplu calcul a sumelor
transferate de către pe numele tutorelui copiilor minori, și anume,
beneficiarului/pârâtei Ludmila Covalenco cu titlu de avans pentru întreținerea
copiilor minori XXXX XXX și XXXX XXXX, în perioada lipsei mamei, din
țară, pârâta pe parcursul a 17 luni de zile, și anume, pe perioada cuprinsă între
07 octombrie 2018 – 13 iulie 2019, și respectiv 13 octombrie 2019 – 13 iunie
2
2020 a obținut o sumă impunătoare și exorbitant de mare pentru întreținerea
copiilor minori XXXX XXXX și XXXX XXXXX, în mărime totală de
10 900,00 de euro.
A mai menționat că Ludmilei Covalenco, i-au fost alocate suplimentar
la suma de 10 900,00 de euro, în numerar, sume bănești în mărime de 1 000,00
de euro, care la fel au fost destinate pentru întreținerea copiilor minori, sau
prin transferul bănesc, realizat inclusiv de către tatăl copiilor minori Sergiu
Guzun, care la fel a mai realizat un transfer bănesc în mărime de 400,00 de
euro pentru întreținerea copiilor.
În contextul celor enunțate, a susținut că are pretenții față Ludmila
Covalenco, în partea ce ține de restituirea sumei de 3 000,00 de euro, ce
constituie o îmbogățire nejustificată. Or, sumele recepționate de Ludmila
Covalenco prin transferurile internaționale efectuate și recipisele perfectate în
mărime totală de 10 900,00 de euro, pentru întreținerea copiilor pe o perioadă
de 17 luni, sunt nejustificate, deoarece pentru perioada expusă, suma este
exagerat de mare.
Prin urmare, Guriuc Viorica a considerat că pârâta fără un temei legal
sau în baza unui contract, a realizat în alt mod o economie din contul părții
reclamante, astfel a dobândit, sub pretextul transmiterii, cu titlu de avans, a
sumelor bănești ce depășesc cu mult limita admisibilă pentru întreținerea unui
copil minor, astfel ultima beneficiind în scopuri personale, în mod vădit și
nejustificat de o sumă excesivă și anume 3 000,00 de euro, ceia ce constituie
o îmbogățire nejustificată.
A susținut că efectuând un calcul privind minimul de existență a unui
copil minor în dependență de vârstă și perioada anilor, raportând suma de
10 900,00 de euro la 17 luni, perioada în care copii s-au aflat sub tutela
Ludmilei Covalenco se prezumă că ultima, lunar, suporta cheltuieli pentru
întreținerea a doi copii minori în vârstă de 8-10 ani (perioada 07 octombrie
2018 – 13 iulie 2019 și 13 octombrie 2019 – 13 iunie 2020) suma de 641,00
de euro/lunar, ceia ce este echivalentul a sumei de peste 12 000,00 de lei lunar.
În aceeași ordine de idei, a relatat că luând în considerare informațiile
eliberate de Direcția Statistică, cât și de informația Biroului Național de
Statistică, publicată pe pagina web, este relatat coșul minim de existență a
unui copil în vârstă de 7-17 ani din mediul rural, pentru perioada anului 2018
perfectată – acesta constituia, pentru un copil minor, suma de 1 946,90 de lei.
Astfel, a susținut că pentru perioada anului 2018, Viorica Guriuc în
vederea asigurării unui minim de existență copiilor săi, urma să aloce tutorelui
Ludmila Covalenco pentru întreținerea a 2 copii suma lunară de 3 893,80 de
lei.
A mai menționat că efectuând un calcul privind coșul minim de
existență pentru anul 2019 pentru un copil minor, Biroul Național de Statistică
a raportat că, minimul de existență pentru un copil în vârstă de 7-17 ani –
constituie suma lunară de 2 115,60 de lei.
3
Astfel, a susținut că pentru perioada anului 2019, Viorica Guriuc în
vederea asigurării unui minim de existență a copiilor săi urma să aloce
tutorelui Ludmilei Covalenco pentru întreținerea a 2 copii minori suma lunară
de 4 231,20 de lei.
La fel, a invocat că fiind verificat coșul minim de existență pentru
semestrul I a anului 2020, se observă că, acesta la moment nu a fost stabilit,
însă raportând minimul de existență a anilor 2018-2019, se poate deduce că
acesta va admite o creștere cu 1-2 % mai mult, comparativ cu anul precedent,
iar pentru asigurarea întreținerii a 2 copii minori în vârstă de 7-17 ani,
minimul de existență constituia nu mai mult de suma de 4 350,00 de lei.
La acest capitol a menționat că admite faptul contribuirii sau alocării
pentru întreținerea copiilor minori în vederea asigurări acestora cu toate cele
necesare, inclusiv un trai decent (confortabil) în perioada cuprinsă între 07
octombrie 2018 – 13 iulie 2019 și respectiv 13 octombrie 2019 – 13 iunie
2020, în interiorul a 17 luni, pentru fiecare copil minor suma de 4 000,00 de
lei/lunar, ceia ce pentru ambii copii ultima fiind de acord să fie reținute lunar
sumele de 8 000,00 de lei, în rest, diferența sumei totale ce constituie suma de
68 000,00 de lei (echivalentul sumei de peste 3 000,00 de euro) urmează a fi
restituită de către Ludmila Covalenco ca fiind o îmbogățire nejustificată.
Suplimentar a relatat că au fost alocate cu titlu de avans sumele
solicitate de partea pârâtă, având în vedere că a optat pentru o conlucrare în
continuare cu aceasta, care urma să asigure și în continuare întreținerea
copiilor minori, însă din cauza abuzului excesiv a tutorelui, prin solicitări
insistente, în termeni restrânși, a unor sume bănești, destul de impunătoare,
precum și folosindu-se de imposibilitatea reclamantei Viorica Guriuc de a lăsa
în seama altei persoane copii minori, având cunoștință că nu are posibilitatea
să rezolve faptul dat de la distanță, pârâta în mod nejustificat, s-a folosit de
situația în care se afla reclamanta, și a recurs la solicitarea, în mod abuziv, a
sumelor bănești, sub pretextul ca fiind cu titlu de avans pentru întreținerea
copiilor minori.
La acest segment a precizat că din conversația celor două, realizată pe
aplicația „WhatsApp”, pârâta având cunoștință că Viorica Guriuc nu v-a
admite lăsarea copiilor în primejdie și singuri, a recurs la amenințarea că v-a
lăsa copii în stradă în cazul în care ultima nu se v-a conforma condițiilor
impuse de aceasta.
Astfel, a concluzionat reclamanta că pârâta prin sumele bănești obținute
s-a îmbogățit nejustificat cu suma de 3 000,00 de euro pe seama Vioricăi
Guriuc, care a fost o persoană dezavantajată, fapt pentru care ultima este
obligată față de persoana dezavantajată să restituie îmbogățirea nejustificată
în mărimea expusă supra.
Mai mult, reclamanta a notat că urmează a fi luat în calcul perioada
aflării copiilor în seama tutorelui, și anume, 17 luni, care se confirmă prin
copia pașaportului din care rezultă intrările și ieșirile din țară a Vioricăi
4
Guriuc în perioada anilor octombrie 2018-2020, perioadă în care copiii se
aflau cu mama, în timpul când ultima se afla în țară, astfel încât, potrivit
informației din pașaportul Românesc, eliberat pe numele Vioricăi Guriuc cu
termenul de valabilitate până la data de 28 octombrie 2021, se confirmă că: la
08 octombrie 2018 a părăsit hotarele Republicii Moldova; la 12 august 2019
a revenit în țară unde s-a aflat până la data de 14 octombrie 2019; ulterior la
23 noiembrie 2019 a revenit în țară și a părăsit hotarele Republicii Moldova;
la 26 noiembrie 2019 și urmare a ameliorării situației în țară, privind
instituirea stării de urgență pe întreg teritoriu al Republicii Moldova, pe
perioada 17 martie 2020 – 15 mai 2020, în legătură cu situația epidemiologică
prin infecția cu COVID-19, precum și situației pandemice în Italia, etc., a
revenit în țară la 09 august 2020.
La fel, în susținerea poziției sale, reclamanta s-a referit și la explicația
perfectată de sora sa, Svetlana Coroli din 14 septembrie 2020, potrivit căreia,
ultima confirmă că o lună de zile și anume începând cu 13 iulie 2019 până la
12 august 2019, copii minori a Vioricăi Guriuc s-au aflat cu aceasta, la
domiciliul ultimei, precum și la declarația perfectată de Elena Guriuc,
începând cu 13 iunie 2020 copii minori XXXX XXXX și XXXX XXX nu au
mai locuit la Ludmila Covalenco, fapt pentru ce pârâta nu mai avea careva
obligați față de copii sau să beneficieze în continuare de sume bănești pentru
întreținerea minorilor.
A mai remarcat suplimentar că urmează să fie luat în calcul și faptul că
atât o parte din produsele alimentare cât și cele de igienă, pentru copii, au fost
procurate, suplimentar celor transferate de mama copiilor, achitând în total
suma de 400,00 de euro, produse care au fost expediate prin curier Ludmilei
Covalenco în vederea întrebuințării celor necesare și recepționate în interesul
copiilor minori.
Drept urmare, a considerat că majorarea patrimoniului Ludmilei
Covalenco s-a produs în rezultatul acțiunilor acesteia de executare a unei
obligații (inexistente, supraplata, achitarea repetată a prețului contractului,
achitarea unei sume din greșeală, prestarea unui serviciu nedatorat, etc) care
sunt urmate fie de transmiterea dreptului de proprietate, fie a posesiei și/sau
folosinței asupra unui bun, fie transmiterea altui drept patrimonial. Sau,
majorarea patrimoniului părții pârâte s-a produs în rezultatul economiei
realizate de aceasta nejustificat. Or, la caz, pentru a fi în prezența unui raport
juridic de îmbogățire nejustificată, este important ca îmbogățirea să se
producă în lipsa unui temei legal sau contractual.
Ulterior, în ședința de judecată reprezentantul reclamantei a înaintat
cerere de micșorare a cuantumului pretențiilor, astfel încât a solicitat încasarea
de la Ludmila Covalenco în beneficiul Vioricăi Guriuc a sumei de 2 400,00
de euro ca urmare a îmbogățirii nejustificate, precum și a cheltuielilor legate
de plata taxei de stat și a cheltuielilor de acordare a asistenței juridice, în rest
susținând acțiunea înaintată pe motivele de fapt și de drept invocate în cererea
de chemare în judecată inițială (f.d. 32, vol.II).
5
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul
central, s-a admis integral cererea depusă de Viorica Guriuc. S-a încasat de la
Ludmila Covalenco în beneficiul Vioricăi Guriuc suma de 2 400,00 de euro,
transferați în lei, conform cursului oficial al BNM, la data executării hotărârii,
cu titlu de îmbogățire fără justă cauză. S-a încasat de la Ludmila Covalenco
în beneficiul Vioricăi Guriuc suma de 1 418,40 de lei, cu titlu de taxă de stat
proporțional părții admise din acțiune, achitată la depunerea acțiunii și
cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000,00 de lei (f.d. 68, 79/90,
vol.II).
Prin încheierea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul central,
s-a respins cererea avocatului Mihail Balaban depusă în interesele Ludmilei
Covalenco privind emiterea unei hotărâri suplimentare (f.d. 91/93, vol.II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 06 mai 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.77/78, vol.II),
Ludmila Covalenco, reprezentată de avocatul Mihail Balaban a depus cerere
de apel nemotivată, iar la 17 octombrie 2022, prin intermediul Direcției de
evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, a depus
motivarea apelului împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei
Hîncești, sediul central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a pretențiilor, ca
fiind neîntemeiate (f.d. 72/76, vol.II).
La 29 iulie 2022, Ludmila Covalenco, reprezentată de avocatul Balaban
Mihail a expediat în adresa Judecătoriei Hîncești, sediul central, prin
intermediul poștei electronice (f.d.102, vol.II), cererea de recurs formulată
împotriva încheierii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul
centra(f.d. 103, vol.II), iar, potrivit scrisorii de expediere Nr.10-731-C din 01
august 2022, cererea de recurs a fost remisă în adresa Curții de Apel Chișinău,
care a fost recepționată de ultima la data de 02 august 2022 și înregistrară sub
nr.S-7495 (f.d. 101, vol.II).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, corectată
prin încheierea din 10 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.159/160,
vol.II), s-a admis cererea de apel depusă de Ludmila Covalenco, reprezentată
de avocatul Balaban Mihail. S-a casat integral hotărârea din 12 aprilie 2022 a
Judecătoriei Hîncești, sediul central și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Guriuc, ca fiind
neîntemeiată. S-a încasat de la Viorica Guriuc în beneficiul Ludmilei
Covalenco suma de 2000,00 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
În rest, pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată s-a respins
ca fiind neîntemeiate. S-a încasat de la Viorica Guriuc în beneficiul Ludmilei
Covalenco suma de 1064,00 de lei, cu titlu de cheltuielile de judecată, sub
6
forma taxei de stat achitată la depunerea cererii de apel (f.d.141; 142/157,
vol.II).
Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și
temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticele
formulate în cererea de apel și materialul probator, a conchis că hotărârea
primei instanțe urmează a fi casată integral, cu adoptarea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
În contextul pretențiilor deduse judecării instanța de apel a reținut că în
temeiul art. 1389 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019),
persoana care, fără temei legal sau contractual, a dobândit ceva (acceptant) ca
urmare a executării unei prestații de către o altă persoană (prestator) sau a
realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată să restituie
acestei alte persoane ceea ce a primit sau a economisit.
În sensul normei enunțate, instanța de apel a reținut că nu este relevant
faptul dacă îmbogățirea fără justă cauză a avut loc ca rezultat al
comportamentului uneia dintre părți, a unui terț sau ca urmare a unei cauze
independente de voința lor. Or, din interpretarea corectă a normei de drept
enunțate, este de înțeles că îmbogățirea fără justă cauză presupune de fiecare
dată o majorare a patrimoniului dobânditorului din contul patrimoniului
prestatorului. Adică, majorarea se poate produce în rezultatul acțiunilor
prestatorului, care sunt urmate fie de transmiterea dreptului de proprietate, fie
a posesiei și/sau folosinței asupra unui bun, fie transmiterea altui drept
patrimonial, iar, pentru a fi în prezența unui raport juridic de îmbogățire fără
justă cauză este important ca îmbogățirea să se producă în lipsa unui temei
legal sau contractual.
În aceste circumstanțe, instanța de apel coroborând prevederile
enunțate la materialul probator administrat în speță, a constatat lipsa
temeiurilor de restituire a prestației pretinsă de către Guriuc Viorica prin
prezenta acțiune ca îmbogățire fără justă cauză.
La fel, instanța de apel a stabilit că potrivit dispoziției Primarului com.
Bozieni, r-nul Hîncești, Vasile Popescu, nr. XX din XX septembrie XXX ,,Cu
privire la stabilirea tutelei asupra copiilor minori XXX XXX și XXX XXX,
a.n. XXX”, a fost numită tutore asupra copiilor minori nominalizați mai sus,
Ludmila Covalenco, fără plata îndemnizației lunare, iar potrivit pct. 1, și
respectiv pct. 2, Ludmila Covalenco a fost prevenită asupra responsabilităților
ce le poartă în legătură cu exercitarea funcției de tutore (f.d. 36, vol. I).
Subsecvent, instanța de apel a constatat că până a fi instituită tutela,
Viorica Guriuc prin înțelegere cu Ludmila Covalenco au convenit că, ultima
să aibă grijă de copii și să le acorde tot necesarul acestora în perioada lipsei
mamei din țară, inclusiv să apere drepturile și interesele minorilor puși sub
tutela, iar mama minorilor asupra cărora a fost instituită tutela, și anume,
Guriuc Viorica la rândul său, și-a asumat angajamentul să contribuie lunar
tutorelui cu surse financiare pentru asigurarea copiilor minori XXXX XXXX
7
și XXX XXX a unui trai decent, inclusiv să asigure acesta cu cele necesare
pentru alimentație corespunzătoare vârstei, perioadei de frecventare a
instituției școlare, cum ar fi îmbrăcăminte, încălțăminte, și altele în
dependență de sezon, precum și să-i întrețină și să locuiască în casa sa, precum
și să procure cele necesare copiilor, contra sumei de 500 de euro/lunar, fapt
confirmat prin declarațiile martorului Elena Guriuc (f.d. 59, vol.II), dar și prin
corespondența dintre părți purtată prin intermediul aplicației ,,WhatsApp” și
cererea de chemare în judecată depusă de Guriuc Viorica.
În această ordine de idei, instanța de apel a concluzionat că este cert
faptul că, prin dispoziția com. Bozieni nr. XX din XX.XX.XX a fost instituită
tutela asupra copiilor minori, fără plata indemnizației lunare, respectiv se
deduce că cheltuielile ce ține de întreținerea, educarea și celor necesare
(studii, sănătate, îmbrăcăminte/încălțăminte etc) urmează să le suporte părinții
copiilor minori, lăsați în grija Ludmilei Covalenco, pe timpul în care se vor
afla peste hotarele Republicii Moldova.
La fel, instanța de apel a notat faptul că într-adevăr pentru întreținerea
copiilor minori, XXX XXXX și XXX XXX, a.n. XX, Vioric Guriuc a
transmis fizic dar și prin transferuri bancare, mijloace financiare pentru
întreținerea copiilor minori, fapt confirmat prin recipise datate cu 07
octombrie 2018 și 13 iunie 2019, care anume indică destinația sumelor (f.d.14,
15, 26, vol.I), certificatele bancare și Raportul privind transferurile
internaționale primite de Ludmila Covalenco în perioada 01 ianuarie 2018 –
06 august 2020 (f.d. 17/18, vol.I), înscrisuri eliberate de Republica Italiană,
care atestă transferuri pe numele Ludmilei Covalenco la 16 noiembrie 2018
în mărime de 2 000,00 de euro, la 27 februarie 2019 în mărime de 1 750,00
de euro, la 03 iunie 2019 în mărime de 500,00 de euro, la 19 iunie 2019 în
mărime de 2 000,00 de euro, la 27 martie 2019 în mărime de 2 000,00 de euro
și la 05 februarie 2020 în mărime de 1 650,00 de euro (f.d. 20/25, vol.I).
La acest segment, instanța de apel a remarcat Viorica că Guriuc inițial
prin cererea prealabilă din 25 august 2020 a solicitat restituirea sumei de 1
000,00 de euro, cu titlu de datorie (f.d. 28, vol.I), iar prin somația din 04
septembrie 2020 a solicitat restituirea sumei de 3 000,00 de euro (f.d. 29,
vol.I), iar în ședința de judecată a fost solicitată restituirea sumei de 2 400,00
de euro, ca urmare a îmbogățirii fără justă cauză (f.d. 32, vol. II).
La fel, instanța de apel a stabilit că prin dispoziția Primarului com.
Bozieni, r-nul Hîncești, Vasile Popescu, nr. XX din XX septembrie XXX ,,Cu
privire la încetarea tutelei asupra copiilor minori XXX XXXX și XXX
XXXX, a.n. XXX”, s-a încetat tutela asupra copiilor minori, dispusă prin
dispoziției Primarului com. Bozieni, r-nul Hîncești, Vasile Popescu, nr.XX
din 24 septembrie 2018 ,,Cu privire la stabilirea tutelei asupra copiilor minori
XXXX XXXX și XXXX XXXX, a.n. XXX”, în temeiul cererii mamei
copiilor minori (f.d. 37, 46, vol. I).
Procesul-verbal de constatare a faptului din 21.09.2020, întocmit de
executorul judecătoresc Plamadeala Adrian, conține schimbul de mesaje prin
8
intermediul aplicației ,,WhatsApp” între Guriuc Viorica și Ludmila
Covalenco, care confirmă cu certitudine că, Covalenco Elena a primit și
ridicat mijloace financiare de la Viorica Guriuc, exclusiv pentru întreținerea
copiilor minori, pentru asigurarea unui trai decent, pentru procurare de
îmbrăcăminte, încălțăminte, plata pentru studii, pentru produse alimentare,
dar și pentru consumabile energie electrică, gaze naturale, lemne,
medicamente, inclusiv să transmită sume de bani 2 000 și 1750 lui Istrati,
pentru judecată (f.d. 73, vol.I), precum și medicamente procurate pentru
Guriuc Viorica (f.d. 80, vol.I) și alte plăți (f.d. 86, vol.I). Iar din conținutul
mesajelor reiese că, într-adevăr Guriuc Viorica achita și în avans, Ludmilei
Covalenco plata pentru întreținerea copiilor săi minori, atunci când ultima
avea nevoie de mijloace financiare. (f.d. 56-152, vol.I)
În continuare, instanța de apel analizând dispozițiile art. 51 alin. (1),
(2), (3) art.53, art.142, art.145, art.146 și art.147 ale Codului familiei,
prevederile art. 33 și 34 ale Codului civil, precum și prevederile art. 3 alin. (1)
din Convenția cu privire la drepturile copilului, prevederile art. 18 alin. (1) al
Convenției internaționale din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile
copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, a
constatat imposibilitatea acceptării restituirii mijloacelor financiare în mărime
de 2 400,00 de euro, ca urmare a îmbogățirii ilicite, or, în speță distinct de
opinia primei instanțe, nu s-a confirmat că mijloacele financiare transferate
au fost cu titlu de împrumut, situație ce respinge invocarea
reclamantei/intimate precum că acțiunea urmează a fi admisă deoarece a
împrumutat sume bănești care urmau a fi restituite, or, Ludmila Covalenco nu
s-a obligat să întrețină doi copii minori din surse proprii, cu titlu gratuit.
În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a
menționa că contrapunând sumele de bani transferate și cheltuielile pentru
întreținerea a doi copii minori începând cu 24 septembrie 2018 și până la 15
septembrie 2020, este evident că, Ludmila Covalenco a suportat cheltuieli
pentru educație, medicamente, îmbrăcăminte/încălțăminte, distracții și alte
cheltuieli zilnice de întreținere, inclusiv servicii comunale.
La acest segment, instanța de apel a constatat că prin dispoziția
primarului localității, s-a menționat că instituirea tutelei se va face fără
achitarea îndemnizației, ceea ce denotă că, pentru grija și întreținerea copiilor
se va ocupa Ludmila Covalenco, cu mijloacele financiare transmise de către
mama copiilor minori, Viorica Guriuc, care și a achitat pentru serviciile
prestate de către Ludmila Covalenco, fapt ce rezultă și din conținutul
mesajelor că, ultima împrumută mijloacele financiare, în contul plății pentru
întreținerea și grija copiilor minori.
La fel, instanța de apel a reținut că din declarațiile martorilor, Elena
Guriuc se atestă că, copii minori până la 13 iulie 2020 s-au aflat la Ludmila
Covalenco și că, a avut o înțelegere cu Viorica Guriuc să întrețină și să aibă
grijă de copii minori, în schimbul sumei de 500,00 de euro (f.d. 59, vol.II),
iar, din declarațiile martorului Angela Dimitrașces reiese că, copii erau bine
9
îngrijiți de Ludmila Covalenco, nu duceau lipsă de nimic, aceasta oferindu-le
educație bună, cu pregătire de ore și participa regulat la lecțiile online (f.d. 60,
vol.I).
Astfel, reieșind din cumulul circumstanțelor statuate, instanța de apel a
conchis că Victoria Guriuc nu a făcut dovada îmbogățirii fără justă cauză prin
prisma dispozițiilor art.1389 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01
martie 2019). Or, îmbogățirea fără justă cauză reprezintă faptul juridic prin
care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei
persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic.
Sub alt aspect, instanța de apel a notat că la caz au relevanță și
prevederile art. 210 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie
2019), potrivit cărora trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre
persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre
persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1 000,00
de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. Iar,
art. 211 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019),
stipulează că nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă
părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru
dovedirea actului juridic. Nerespectarea formei scrise a actului juridic atrage
nulitatea lui numai în cazul în care acest efect este expres prevăzut de lege sau
prin acordul părților.
Astfel, corelând dispozițiile legale enunțate la circumstanțele speței,
instanța de apel a conchis că, instanța de judecată ierarhic inferioară
neîntemeiat a constatat necesitatea restituirii sumei, ca urmare a îmbogățirii
nejustificate, or, în situația în care Guriuc Viorica a solicitat în acțiune
încasarea sumei de 2 400,00 de euro, ce ar constitui suma prestației executată
de ea și acceptată de pârâtă, aceasta a avut obligația de a întocmi un act juridic
în formă scrisă, care la caz însă este lipsă.
În ordinea celor expuse, instanța de apel a conchis că, toate argumentele
și afirmațiile invocate de către apelantă sunt întemeiate, apreciindu-le ca fiind
consistente și cu raționament juridic valabil circumstanțelor speței.
Drept urmare, instanța de apel a sintetizat că soluția dată de instanța de
fond, este nejustificată și nu corespunde cadrului legislativ și normativ
pertinent, aplicabil speței, iar poziția apelantei expusă în cererea de apel
urmează a fi admisă, deoarece conține justificări legale și pertinente.
În continuare, instanța de apel analizând art.82, art. 90 lit. i), art. 94
alin. (1), (3) și 96 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă și luând în
considerare că, acțiunea a fost respinsă, însă, apelanta a suportat cheltuieli de
judecată, și anume, a achitat taxa de stat, în mărime de 1 064,00 de lei, a
considerat necesar de a dispune încasarea de la Guriuc Viorica în beneficiul
Ludmilei Covalenco suma de 1 064,00 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată,
sub forma taxei de stat achitată la depunerea cererii de apel, fapt confirmat
10
prin ordinul de încasare a numerarului nr.03 din 19 septembrie 2022, anexat
la cererea de apel motivată.
Totodată, instanța de apel a reținut că Ludmila Covalenco a fost
reprezentat în ședința de judecată de către avocatul Balaban Mihail, fapt
confirmat prin mandatul avocațial seria MA nr. 1407920 din 14 octombrie
2020 (f.d.156, vol.I), iar prin cererea de apel apelanta a solicitat compensarea
cheltuielilor de judecată, cu încasarea sumei de 10 000,00 de lei, cu titlu de
asistență juridică, aceasta a prezentat bonul de plată seria DAA nr. 38963210
din 07 februarie 2023 în mărime de doar 5 000 de lei, pentru acordarea
asistenței juridice, în temeiul contractului de prestări servicii juridice nr. 43
din 14 octombrie 2020 pentru examinarea cauzei în ordine de apel.
În această ordine de idei, instanța de apel raportând cele descrise la
dispozițiile normelor legale citate supra, instanța de apel a conchis că pretenția
referitor la compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10
000,00 de lei urmează a fi admisă în parte, și anume, cu încasarea de Viorica
la Guriuc a sumei de 2 000,00 de lei, care este una efectivă, reală, necesară,
rezonabilă și proporțională cu munca depusă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 04 mai 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.170, vol.II),Viorica
Guriuc, reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea, a declarat recurs împotriva
deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei
noi decizii prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe.
În motivarea recursului a indicat că revizuind concluziile reținute de
instanța de apel în decizia din 07 februarie 2023, a conchis că aceasta greșit a
interpretat și aplicat normele Codului civil, precum și neîntemeiat a reținut
alegațiile apelantei Ludmila Covalenco evitând să se expună asupra
probatoriului administrat și prezentat de Viorica Guriuc în susținerea acțiunii.
A invocat că, instanța de apel în decizia sa, a făcut referire la dispozițiile
art.210 alin.(l) și 211 alin.(l) și (2) din Codul civil (în vigoare pînă la
modernizarea codului civil, 01 martie 2019). Însă, instanța de apel în sensul
dat nu a ținut cont că părțile litigante cu referire la instituirea tutelii și
întreținerea copiilor au convenit în luna septembrie-octombrie 2018 - pentru
care Viorica Guriuc conform înțelegerilor a achitat toate cele necesare pentru
asigurarea unui trai decent copiilor minori, de asemenea nu a ținut cont că
permanent cei doi discutau referitor la condițiile de trai precum efectuare
plății în acest sens, fapt ce se atestă că până la 01 martie 2019, prin urmare,
instanța de apel urma să rețină pretinsele dispozițiile art.210 alin.(l) și 211
alin.(l) și (2) din Codul civil, însă urma să invoce dispozițiile art.321, art.322
din Codul civil (în redacția Legii după 01 martie 2019), care la fel nu sunt
relevante cazului.
A mai susținut că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Viorica
Guriuc nu are pretenții față de toată suma transmisă prin intermediul
11
transferului bănesc către Ludmila Covalenco în mărime de 10 900,00 de euro,
doar față de diferența sumei pentru care nu i-a fost prestat
recurentei/reclamante serviciul convenit între cele două părți și anume
2400,00 de euro, sumă de bani care Ludmila Covalenco a obținut-o, fapt
recunoscut de aceasta, precum și probat prin transferurile bănești realizate de
Viorica Guriuc prin intermediul instituțiilor bancare, însă, Ludmila
Covalenco nu a realizat/executat integral serviciul convenit pentru toată
perioada care urma să justifice încasarea sumei integrale de 10 900,00 de
euro.
Totodată, a relevat că concluzia instanței de apel, precum că între părți
nu există un act juridic în scris ca urmare a depășirii sumei de 1000,00 de lei,
este una contrar legislației în vigoare, deoarece nu a ținut cont de dispoziția
art.210 alin.(2) din Codul civil (în vigoare până la modernizarea codului civil
01 martie 2019) și art.321 alin.(2) din Codul civil (în vigoare după
modificările operate din 01 martie 2019) în care legiuitorul a condiționat ca
„în cazul în care, conform legii sau învoielii între părți, actul juridic trebuie
încheiat în scris, el poate fi încheiat atît prin întocmirea unui singur înscris
semnat de părți, cât și printr-un schimb de scrisori, telegrame, telefonograme,
altele asemenea, semnate de partea care le-a expediat”.
În același context, a mai menționat că instanța de apel a interpretat în
mod eronat legea, în care a reținut că „constată imposibilitatea acceptării
restituirii mijloacelor financiare în mărime de 2 400,00 de euro, ca urmare a
îmbogățirii ilicite”, alegație care nu a fost invocată în acțiune de partea
reclamantă. Or, instanța de apel a preluat poziția apelantei Ludmila Covalenco
care face referire la art.1398 din Codul civil (în vigoare pînă la modernizare),
norma care nu este aplicabilă speței.
Un alt aspect, la care a ținut să atragă atenția recurenta instanței de
recurs este faptul că instanța de apel nu a aplicat dispoziția art. 39 alin.(2) din
Codul civil (în vigoare până la modernizare) care prevede că „obligațiile de
tutelă și curatelă se îndeplinesc gratuit”. Or, art. 58 alin.(2) din Codul civil (în
vigoare după modernizare din 01 martie 2019), indică că „obligațiile de tutelă
și curatelă se îndeplinesc gratuit”, norme care coroborează cu art. 147 alin.(2)
din Codul familiei, indică că „obligațiile de tutore (curator) sânt exercitate
gratuit”. Astfel, a notat că în decizia recurată se menționează că „reglementări
similare se regăsesc și la art. 33 și 34 ale Codului civil”, însă, instanța de apel
nu a făcut o delimitare în vederea înlăturării unor neclarități, norme (în
vigoare până la modernizare, or, în vigoare după modernizare din 01 martie
2019), lăsând chestiunea dată la latitudinea părții dezavantajate și anume
recurenta Viorica Guriuc.
Drept urmare, celor expuse a considerat că soluția dată de instanța de
apel este una neîntemeiată și neargumentată atât din punct de vedere legal, cât
și prin prisma suportului probatoriu, ceea ce, în temeiul art.432 alin.(2) din
Codul de procedură civilă, servește drept temei de declarare a recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
12
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Viorica Guriuc, reprezentată de avocatul Ion
Bătrîncea a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31
iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Art. 434 din Codul de procedură civilă, prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța de judecată:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
13
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților. ”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 07 februarie 2023 (f.d.141, vol.II).
Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc
nr.3012, rezultă că, la 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat în
adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, cât și prin
intermediul poștei electronice, copia deciziei integrale din 07 februarie 2023,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f.d.158, vol.II) și extrasul din
poșta electronică anexate la materialele dosarului (f.d.158/verso, vol.II).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de Viorica Guriuc, reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea,
la 06 mai 2023, prin intermediul oficiului poștal (f.d.170, vol.II), se consideră
depus în termenul stabilit de art.434 din Codul de procedură civilă (a se vedea
pct.71).
La 08 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului
poștal, a expediat în adresa intimatei Ludmila Covalenco, copia recursului
declarat de Viorica Guriuc, reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea, împotriva
deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă
prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.174, vol.II).
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii în vigoare la
data depunerii cererii de recurs).
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
14
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat rezultă că, recurenta Viorica Guriuc,
reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea a invocat temei de admisibilitate
prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), b), c), d) și alin.(4) din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data de 04 mai 2024.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2), lit.
a), b) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (a
se vedea pct.73), nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective,
ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor (a se vedea
pct.74), nu le-a stabilit.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
reține că recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432
alin. (4) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.75).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție verificând existența
circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și
anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui
temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau
ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a
apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv
numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct
starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care
deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere
corespunzătoare.
15
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de Viorica Guriuc, reprezentată de avocatul
Ion Bătrîncea, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece
nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material
sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Viorica Guriuc,
reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din
Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), art.440
alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Viorica Guriuc, reprezentată de
avocatul Ion Bătrîncea, împotriva deciziei din 07 februarie a Curții de Apel
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
16