2ra-806/23 — cu privire la încasarea sumei, cu titlu de îmbogătire nejustificată, precum si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-806/23 — cu privire la încasarea sumei, cu titlu de îmbogătire nejustificată, precum si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Viorica Guriuc,

reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Guriuc

împotriva Ludmilei Covalenco cu privire la încasarea sumei, cu titlu de

îmbogățire nejustificată, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a admis cererea de apel declarată de Ludmila Covalenco, reprezentată

de avocatul Mihail Balaban, s-a casat integral hotărârea din 12 aprilie 2022 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Central, și emisă o nouă hotărâre, prin care s-a

respins acțiunea depusă de Viorica Guriuc,

(Dosarul nr. 2ra-806/23

PIGD Nr.2-20113744-01-2ra-07062023)

Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432 alin.(2)-

(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (Emil Bulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, Ru. Pulbere, A. Malîi)

06 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de

Viorica Guriuc, reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni

Mariana Ursachi, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Gangan, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei

Covalenco cu privire la încasarea sumei de 3 000,00 de euro, ca urmare a

îmbogățirii fără justă cauză și compensarea cheltuielilor de judecată compuse

din taxa de stat în mărime de 1764,00 de lei și de asistență juridică în mărime

de 3 000,00 de lei.

minori XXX XXX și XXX XXX, a.n. XXX, însă, reieșind din situația

economică în țară, lipsa unui loc de muncă oficial/neoficial, inclusiv lipsa

unor surse de venit suficiente pentru a crea copiilor minori condiții de trai

adecvate, precum și suportul necesar din punct de vedere financiar, economic,

dânsa a fost nevoită să plece la muncă peste hotarele Republicii Moldova, și

anume, în Republica Italiană.

XXX XXX, peste hotare, iar în localitate nu avea rude apropiate, soțul fiind

plecat peste hotarele țării, care după divorț nu se mai interesează de soarta

copiilor, achitând doar pensia de întreținere a copiilor minori, inclusiv

neavând încredere în alte persoane străine/necunoscute la acea perioadă și

fiind într-o situație dificilă de a pleca peste hotarele țării, iar în același timp

de a lăsa copiii în grija și seama unei persoane responsabile, a convenit cu о

rudă apropiată a părinților săi, și anume, cu Ludmila Covalenco care pe

perioada lipsei sale din țară, să fie tutorele copiilor minori XXX XXX și XXX

XXX.

r-nul Hîncești înregistrată cu nr. XX din XX septembrie XXX cu privire la

stabilirea tutelei asupra copiilor minori XX X XXX și XX X XX X, a.n.XXX,

a fost numită tutore Ludmila Covalenco, fără plata îndemnizației lunare. Iar,

potrivit pct. 2, Ludmila Covalenco a fost prevenită asupra responsabilităților

ce le poartă în legătură cu exercitarea funcției de tutore.

Ludmila Covalenco, ca ultima să aibă grijă de copii și să le acorde tot

necesarul în perioada lipsei mamei din țară, inclusiv să apere drepturile și

interesele minorilor puși sub tutelă, iar mama minorilor asupra cărora a fost

instituită tutela, și anume, Victoria Guriuc la rândul său, și-a asumat

1

angajamentul să contribuie lunar tutorelui doar cu surse financiare pentru

asigurarea copiilor minori XXX XXX și XXX XXX a unui trai decent,

inclusiv cu cele necesare pentru alimentație corespunzătoare vârstei, pentru

frecventarea instituției școlare, asigurarea cu îmbrăcăminte, încălțăminte, și

altele în dependență de sezon.

Covalenco suma totală de 1 000,00 de euro, fapt confirmat prin recipisele

semnate de ultima la 07 octombrie 2018 unde a confirmat că, a recepționat

suma expusă pentru întreținerea copiilor.

i fie transmisă, cu titlu de avans, suma de bani în mărime de 2 000,00 de euro,

sumă care urma a fi investită în interesul copiilor, la 16 noiembrie 2018, a

realizat transferul din Republica Italiană pe contul pârâtei Ludmila

Covalenco, în mărime de 2 000,00 de euro, sumă ajunsă la destinație la 20

noiembrie 2018, iar beneficiarul sumei fiind Ludmila Covalenco.

sumei bănești cu titlu de avans, pentru întreținerea copiilor, la 27 februarie

2019, a mai fost realizat un transfer bănesc pe contul beneficiarului Ludmila

Covalenco în mărime de 1 750,00 de euro.

Viorica Guriuc, cu o rugăminte privind acordarea unui împrumut bănesc în

mărime de 2 000,00 de euro, care la fel, urma a fi considerat ca avans pentru

întreținerea copiilor, fapt pentru ce, pe numele acesteia la 27 martie 2019 a

mai fost realizat un transfer bănesc în mărime de 2 000,00 de euro, sumă de

bani care a ajuns la destinație la 29 martie 2019.

inclusiv la cererea Ludmilei Covalenco, a mai fost transferată suma de 500 de

euro, pentru a face unele achiziții personale, sumă ajunsă conform destinației

la 06 iunie 2019.

la Victoria Guriuc, cu titlu de avans pentru întreținerea copiilor, la 21 iunie

2019, o sumă impunătoare de bani, ca urmare a fost realizat transferul de către

expeditor - beneficiarului la 19 iunie 2019 suma de 2 000,00 de euro. Iar, la

05 februarie 2020, Viorica Guriuc, la cererea Ludmilei Covalenco, sub

pretextul cu titlu de avans pentru întreținerea copiilor, a mai transferat suma

de 1 650,00 de euro, sumă ajunsă la destinație și ridicată de beneficiar la 07

februarie 2020.

transferate de către pe numele tutorelui copiilor minori, și anume,

beneficiarului/pârâtei Ludmila Covalenco cu titlu de avans pentru întreținerea

copiilor minori XXXX XXX și XXXX XXXX, în perioada lipsei mamei, din

țară, pârâta pe parcursul a 17 luni de zile, și anume, pe perioada cuprinsă între

07 octombrie 2018 – 13 iulie 2019, și respectiv 13 octombrie 2019 – 13 iunie

2

2020 a obținut o sumă impunătoare și exorbitant de mare pentru întreținerea

copiilor minori XXXX XXXX și XXXX XXXXX, în mărime totală de

10 900,00 de euro.

la suma de 10 900,00 de euro, în numerar, sume bănești în mărime de 1 000,00

de euro, care la fel au fost destinate pentru întreținerea copiilor minori, sau

prin transferul bănesc, realizat inclusiv de către tatăl copiilor minori Sergiu

Guzun, care la fel a mai realizat un transfer bănesc în mărime de 400,00 de

euro pentru întreținerea copiilor.

Covalenco, în partea ce ține de restituirea sumei de 3 000,00 de euro, ce

constituie o îmbogățire nejustificată. Or, sumele recepționate de Ludmila

Covalenco prin transferurile internaționale efectuate și recipisele perfectate în

mărime totală de 10 900,00 de euro, pentru întreținerea copiilor pe o perioadă

de 17 luni, sunt nejustificate, deoarece pentru perioada expusă, suma este

exagerat de mare.

sau în baza unui contract, a realizat în alt mod o economie din contul părții

reclamante, astfel a dobândit, sub pretextul transmiterii, cu titlu de avans, a

sumelor bănești ce depășesc cu mult limita admisibilă pentru întreținerea unui

copil minor, astfel ultima beneficiind în scopuri personale, în mod vădit și

nejustificat de o sumă excesivă și anume 3 000,00 de euro, ceia ce constituie

o îmbogățire nejustificată.

copil minor în dependență de vârstă și perioada anilor, raportând suma de

10 900,00 de euro la 17 luni, perioada în care copii s-au aflat sub tutela

Ludmilei Covalenco se prezumă că ultima, lunar, suporta cheltuieli pentru

întreținerea a doi copii minori în vârstă de 8-10 ani (perioada 07 octombrie

2018 – 13 iulie 2019 și 13 octombrie 2019 – 13 iunie 2020) suma de 641,00

de euro/lunar, ceia ce este echivalentul a sumei de peste 12 000,00 de lei lunar.

eliberate de Direcția Statistică, cât și de informația Biroului Național de

Statistică, publicată pe pagina web, este relatat coșul minim de existență a

unui copil în vârstă de 7-17 ani din mediul rural, pentru perioada anului 2018

perfectată – acesta constituia, pentru un copil minor, suma de 1 946,90 de lei.

vederea asigurării unui minim de existență copiilor săi, urma să aloce tutorelui

Ludmila Covalenco pentru întreținerea a 2 copii suma lunară de 3 893,80 de

lei.

existență pentru anul 2019 pentru un copil minor, Biroul Național de Statistică

a raportat că, minimul de existență pentru un copil în vârstă de 7-17 ani –

constituie suma lunară de 2 115,60 de lei.

3

vederea asigurării unui minim de existență a copiilor săi urma să aloce

tutorelui Ludmilei Covalenco pentru întreținerea a 2 copii minori suma lunară

de 4 231,20 de lei.

semestrul I a anului 2020, se observă că, acesta la moment nu a fost stabilit,

însă raportând minimul de existență a anilor 2018-2019, se poate deduce că

acesta va admite o creștere cu 1-2 % mai mult, comparativ cu anul precedent,

iar pentru asigurarea întreținerii a 2 copii minori în vârstă de 7-17 ani,

minimul de existență constituia nu mai mult de suma de 4 350,00 de lei.

pentru întreținerea copiilor minori în vederea asigurări acestora cu toate cele

necesare, inclusiv un trai decent (confortabil) în perioada cuprinsă între 07

octombrie 2018 – 13 iulie 2019 și respectiv 13 octombrie 2019 – 13 iunie

2020, în interiorul a 17 luni, pentru fiecare copil minor suma de 4 000,00 de

lei/lunar, ceia ce pentru ambii copii ultima fiind de acord să fie reținute lunar

sumele de 8 000,00 de lei, în rest, diferența sumei totale ce constituie suma de

68 000,00 de lei (echivalentul sumei de peste 3 000,00 de euro) urmează a fi

restituită de către Ludmila Covalenco ca fiind o îmbogățire nejustificată.

solicitate de partea pârâtă, având în vedere că a optat pentru o conlucrare în

continuare cu aceasta, care urma să asigure și în continuare întreținerea

copiilor minori, însă din cauza abuzului excesiv a tutorelui, prin solicitări

insistente, în termeni restrânși, a unor sume bănești, destul de impunătoare,

precum și folosindu-se de imposibilitatea reclamantei Viorica Guriuc de a lăsa

în seama altei persoane copii minori, având cunoștință că nu are posibilitatea

să rezolve faptul dat de la distanță, pârâta în mod nejustificat, s-a folosit de

situația în care se afla reclamanta, și a recurs la solicitarea, în mod abuziv, a

sumelor bănești, sub pretextul ca fiind cu titlu de avans pentru întreținerea

copiilor minori.

aplicația „WhatsApp”, pârâta având cunoștință că Viorica Guriuc nu v-a

admite lăsarea copiilor în primejdie și singuri, a recurs la amenințarea că v-a

lăsa copii în stradă în cazul în care ultima nu se v-a conforma condițiilor

impuse de aceasta.

s-a îmbogățit nejustificat cu suma de 3 000,00 de euro pe seama Vioricăi

Guriuc, care a fost o persoană dezavantajată, fapt pentru care ultima este

obligată față de persoana dezavantajată să restituie îmbogățirea nejustificată

în mărimea expusă supra.

aflării copiilor în seama tutorelui, și anume, 17 luni, care se confirmă prin

copia pașaportului din care rezultă intrările și ieșirile din țară a Vioricăi

4

Guriuc în perioada anilor octombrie 2018-2020, perioadă în care copiii se

aflau cu mama, în timpul când ultima se afla în țară, astfel încât, potrivit

informației din pașaportul Românesc, eliberat pe numele Vioricăi Guriuc cu

termenul de valabilitate până la data de 28 octombrie 2021, se confirmă că: la

08 octombrie 2018 a părăsit hotarele Republicii Moldova; la 12 august 2019

a revenit în țară unde s-a aflat până la data de 14 octombrie 2019; ulterior la

23 noiembrie 2019 a revenit în țară și a părăsit hotarele Republicii Moldova;

la 26 noiembrie 2019 și urmare a ameliorării situației în țară, privind

instituirea stării de urgență pe întreg teritoriu al Republicii Moldova, pe

perioada 17 martie 2020 – 15 mai 2020, în legătură cu situația epidemiologică

prin infecția cu COVID-19, precum și situației pandemice în Italia, etc., a

revenit în țară la 09 august 2020.

perfectată de sora sa, Svetlana Coroli din 14 septembrie 2020, potrivit căreia,

ultima confirmă că o lună de zile și anume începând cu 13 iulie 2019 până la

12 august 2019, copii minori a Vioricăi Guriuc s-au aflat cu aceasta, la

domiciliul ultimei, precum și la declarația perfectată de Elena Guriuc,

începând cu 13 iunie 2020 copii minori XXXX XXXX și XXXX XXX nu au

mai locuit la Ludmila Covalenco, fapt pentru ce pârâta nu mai avea careva

obligați față de copii sau să beneficieze în continuare de sume bănești pentru

întreținerea minorilor.

atât o parte din produsele alimentare cât și cele de igienă, pentru copii, au fost

procurate, suplimentar celor transferate de mama copiilor, achitând în total

suma de 400,00 de euro, produse care au fost expediate prin curier Ludmilei

Covalenco în vederea întrebuințării celor necesare și recepționate în interesul

copiilor minori.

Covalenco s-a produs în rezultatul acțiunilor acesteia de executare a unei

obligații (inexistente, supraplata, achitarea repetată a prețului contractului,

achitarea unei sume din greșeală, prestarea unui serviciu nedatorat, etc) care

sunt urmate fie de transmiterea dreptului de proprietate, fie a posesiei și/sau

folosinței asupra unui bun, fie transmiterea altui drept patrimonial. Sau,

majorarea patrimoniului părții pârâte s-a produs în rezultatul economiei

realizate de aceasta nejustificat. Or, la caz, pentru a fi în prezența unui raport

juridic de îmbogățire nejustificată, este important ca îmbogățirea să se

producă în lipsa unui temei legal sau contractual.

cerere de micșorare a cuantumului pretențiilor, astfel încât a solicitat încasarea

de la Ludmila Covalenco în beneficiul Vioricăi Guriuc a sumei de 2 400,00

de euro ca urmare a îmbogățirii nejustificate, precum și a cheltuielilor legate

de plata taxei de stat și a cheltuielilor de acordare a asistenței juridice, în rest

susținând acțiunea înaintată pe motivele de fapt și de drept invocate în cererea

de chemare în judecată inițială (f.d. 32, vol.II).

5

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

central, s-a admis integral cererea depusă de Viorica Guriuc. S-a încasat de la

Ludmila Covalenco în beneficiul Vioricăi Guriuc suma de 2 400,00 de euro,

transferați în lei, conform cursului oficial al BNM, la data executării hotărârii,

cu titlu de îmbogățire fără justă cauză. S-a încasat de la Ludmila Covalenco

în beneficiul Vioricăi Guriuc suma de 1 418,40 de lei, cu titlu de taxă de stat

proporțional părții admise din acțiune, achitată la depunerea acțiunii și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000,00 de lei (f.d. 68, 79/90,

vol.II).

s-a respins cererea avocatului Mihail Balaban depusă în interesele Ludmilei

Covalenco privind emiterea unei hotărâri suplimentare (f.d. 91/93, vol.II).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Ludmila Covalenco, reprezentată de avocatul Mihail Balaban a depus cerere

de apel nemotivată, iar la 17 octombrie 2022, prin intermediul Direcției de

evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, a depus

motivarea apelului împotriva hotărârii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei

Hîncești, sediul central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a pretențiilor, ca

fiind neîntemeiate (f.d. 72/76, vol.II).

Mihail a expediat în adresa Judecătoriei Hîncești, sediul central, prin

intermediul poștei electronice (f.d.102, vol.II), cererea de recurs formulată

împotriva încheierii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul

centra(f.d. 103, vol.II), iar, potrivit scrisorii de expediere Nr.10-731-C din 01

august 2022, cererea de recurs a fost remisă în adresa Curții de Apel Chișinău,

care a fost recepționată de ultima la data de 02 august 2022 și înregistrară sub

nr.S-7495 (f.d. 101, vol.II).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

prin încheierea din 10 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.159/160,

vol.II), s-a admis cererea de apel depusă de Ludmila Covalenco, reprezentată

de avocatul Balaban Mihail. S-a casat integral hotărârea din 12 aprilie 2022 a

Judecătoriei Hîncești, sediul central și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Guriuc, ca fiind

neîntemeiată. S-a încasat de la Viorica Guriuc în beneficiul Ludmilei

Covalenco suma de 2000,00 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată s-a respins

ca fiind neîntemeiate. S-a încasat de la Viorica Guriuc în beneficiul Ludmilei

Covalenco suma de 1064,00 de lei, cu titlu de cheltuielile de judecată, sub

6

forma taxei de stat achitată la depunerea cererii de apel (f.d.141; 142/157,

vol.II).

temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticele

formulate în cererea de apel și materialul probator, a conchis că hotărârea

primei instanțe urmează a fi casată integral, cu adoptarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

temeiul art. 1389 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

persoana care, fără temei legal sau contractual, a dobândit ceva (acceptant) ca

urmare a executării unei prestații de către o altă persoană (prestator) sau a

realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată să restituie

acestei alte persoane ceea ce a primit sau a economisit.

faptul dacă îmbogățirea fără justă cauză a avut loc ca rezultat al

comportamentului uneia dintre părți, a unui terț sau ca urmare a unei cauze

independente de voința lor. Or, din interpretarea corectă a normei de drept

enunțate, este de înțeles că îmbogățirea fără justă cauză presupune de fiecare

dată o majorare a patrimoniului dobânditorului din contul patrimoniului

prestatorului. Adică, majorarea se poate produce în rezultatul acțiunilor

prestatorului, care sunt urmate fie de transmiterea dreptului de proprietate, fie

a posesiei și/sau folosinței asupra unui bun, fie transmiterea altui drept

patrimonial, iar, pentru a fi în prezența unui raport juridic de îmbogățire fără

justă cauză este important ca îmbogățirea să se producă în lipsa unui temei

legal sau contractual.

enunțate la materialul probator administrat în speță, a constatat lipsa

temeiurilor de restituire a prestației pretinsă de către Guriuc Viorica prin

prezenta acțiune ca îmbogățire fără justă cauză.

Bozieni, r-nul Hîncești, Vasile Popescu, nr. XX din XX septembrie XXX ,,Cu

privire la stabilirea tutelei asupra copiilor minori XXX XXX și XXX XXX,

a.n. XXX”, a fost numită tutore asupra copiilor minori nominalizați mai sus,

Ludmila Covalenco, fără plata îndemnizației lunare, iar potrivit pct. 1, și

respectiv pct. 2, Ludmila Covalenco a fost prevenită asupra responsabilităților

ce le poartă în legătură cu exercitarea funcției de tutore (f.d. 36, vol. I).

Viorica Guriuc prin înțelegere cu Ludmila Covalenco au convenit că, ultima

să aibă grijă de copii și să le acorde tot necesarul acestora în perioada lipsei

mamei din țară, inclusiv să apere drepturile și interesele minorilor puși sub

tutela, iar mama minorilor asupra cărora a fost instituită tutela, și anume,

Guriuc Viorica la rândul său, și-a asumat angajamentul să contribuie lunar

tutorelui cu surse financiare pentru asigurarea copiilor minori XXXX XXXX

7

și XXX XXX a unui trai decent, inclusiv să asigure acesta cu cele necesare

pentru alimentație corespunzătoare vârstei, perioadei de frecventare a

instituției școlare, cum ar fi îmbrăcăminte, încălțăminte, și altele în

dependență de sezon, precum și să-i întrețină și să locuiască în casa sa, precum

și să procure cele necesare copiilor, contra sumei de 500 de euro/lunar, fapt

confirmat prin declarațiile martorului Elena Guriuc (f.d. 59, vol.II), dar și prin

corespondența dintre părți purtată prin intermediul aplicației ,,WhatsApp” și

cererea de chemare în judecată depusă de Guriuc Viorica.

faptul că, prin dispoziția com. Bozieni nr. XX din XX.XX.XX a fost instituită

tutela asupra copiilor minori, fără plata indemnizației lunare, respectiv se

deduce că cheltuielile ce ține de întreținerea, educarea și celor necesare

(studii, sănătate, îmbrăcăminte/încălțăminte etc) urmează să le suporte părinții

copiilor minori, lăsați în grija Ludmilei Covalenco, pe timpul în care se vor

afla peste hotarele Republicii Moldova.

copiilor minori, XXX XXXX și XXX XXX, a.n. XX, Vioric Guriuc a

transmis fizic dar și prin transferuri bancare, mijloace financiare pentru

întreținerea copiilor minori, fapt confirmat prin recipise datate cu 07

octombrie 2018 și 13 iunie 2019, care anume indică destinația sumelor (f.d.14,

15, 26, vol.I), certificatele bancare și Raportul privind transferurile

internaționale primite de Ludmila Covalenco în perioada 01 ianuarie 2018 –

06 august 2020 (f.d. 17/18, vol.I), înscrisuri eliberate de Republica Italiană,

care atestă transferuri pe numele Ludmilei Covalenco la 16 noiembrie 2018

în mărime de 2 000,00 de euro, la 27 februarie 2019 în mărime de 1 750,00

de euro, la 03 iunie 2019 în mărime de 500,00 de euro, la 19 iunie 2019 în

mărime de 2 000,00 de euro, la 27 martie 2019 în mărime de 2 000,00 de euro

și la 05 februarie 2020 în mărime de 1 650,00 de euro (f.d. 20/25, vol.I).

prin cererea prealabilă din 25 august 2020 a solicitat restituirea sumei de 1

000,00 de euro, cu titlu de datorie (f.d. 28, vol.I), iar prin somația din 04

septembrie 2020 a solicitat restituirea sumei de 3 000,00 de euro (f.d. 29,

vol.I), iar în ședința de judecată a fost solicitată restituirea sumei de 2 400,00

de euro, ca urmare a îmbogățirii fără justă cauză (f.d. 32, vol. II).

Bozieni, r-nul Hîncești, Vasile Popescu, nr. XX din XX septembrie XXX ,,Cu

privire la încetarea tutelei asupra copiilor minori XXX XXXX și XXX

XXXX, a.n. XXX”, s-a încetat tutela asupra copiilor minori, dispusă prin

dispoziției Primarului com. Bozieni, r-nul Hîncești, Vasile Popescu, nr.XX

din 24 septembrie 2018 ,,Cu privire la stabilirea tutelei asupra copiilor minori

XXXX XXXX și XXXX XXXX, a.n. XXX”, în temeiul cererii mamei

copiilor minori (f.d. 37, 46, vol. I).

executorul judecătoresc Plamadeala Adrian, conține schimbul de mesaje prin

8

intermediul aplicației ,,WhatsApp” între Guriuc Viorica și Ludmila

Covalenco, care confirmă cu certitudine că, Covalenco Elena a primit și

ridicat mijloace financiare de la Viorica Guriuc, exclusiv pentru întreținerea

copiilor minori, pentru asigurarea unui trai decent, pentru procurare de

îmbrăcăminte, încălțăminte, plata pentru studii, pentru produse alimentare,

dar și pentru consumabile energie electrică, gaze naturale, lemne,

medicamente, inclusiv să transmită sume de bani 2 000 și 1750 lui Istrati,

pentru judecată (f.d. 73, vol.I), precum și medicamente procurate pentru

Guriuc Viorica (f.d. 80, vol.I) și alte plăți (f.d. 86, vol.I). Iar din conținutul

mesajelor reiese că, într-adevăr Guriuc Viorica achita și în avans, Ludmilei

Covalenco plata pentru întreținerea copiilor săi minori, atunci când ultima

avea nevoie de mijloace financiare. (f.d. 56-152, vol.I)

(2), (3) art.53, art.142, art.145, art.146 și art.147 ale Codului familiei,

prevederile art. 33 și 34 ale Codului civil, precum și prevederile art. 3 alin. (1)

din Convenția cu privire la drepturile copilului, prevederile art. 18 alin. (1) al

Convenției internaționale din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile

copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, a

constatat imposibilitatea acceptării restituirii mijloacelor financiare în mărime

de 2 400,00 de euro, ca urmare a îmbogățirii ilicite, or, în speță distinct de

opinia primei instanțe, nu s-a confirmat că mijloacele financiare transferate

au fost cu titlu de împrumut, situație ce respinge invocarea

reclamantei/intimate precum că acțiunea urmează a fi admisă deoarece a

împrumutat sume bănești care urmau a fi restituite, or, Ludmila Covalenco nu

s-a obligat să întrețină doi copii minori din surse proprii, cu titlu gratuit.

menționa că contrapunând sumele de bani transferate și cheltuielile pentru

întreținerea a doi copii minori începând cu 24 septembrie 2018 și până la 15

septembrie 2020, este evident că, Ludmila Covalenco a suportat cheltuieli

pentru educație, medicamente, îmbrăcăminte/încălțăminte, distracții și alte

cheltuieli zilnice de întreținere, inclusiv servicii comunale.

primarului localității, s-a menționat că instituirea tutelei se va face fără

achitarea îndemnizației, ceea ce denotă că, pentru grija și întreținerea copiilor

se va ocupa Ludmila Covalenco, cu mijloacele financiare transmise de către

mama copiilor minori, Viorica Guriuc, care și a achitat pentru serviciile

prestate de către Ludmila Covalenco, fapt ce rezultă și din conținutul

mesajelor că, ultima împrumută mijloacele financiare, în contul plății pentru

întreținerea și grija copiilor minori.

Guriuc se atestă că, copii minori până la 13 iulie 2020 s-au aflat la Ludmila

Covalenco și că, a avut o înțelegere cu Viorica Guriuc să întrețină și să aibă

grijă de copii minori, în schimbul sumei de 500,00 de euro (f.d. 59, vol.II),

iar, din declarațiile martorului Angela Dimitrașces reiese că, copii erau bine

9

îngrijiți de Ludmila Covalenco, nu duceau lipsă de nimic, aceasta oferindu-le

educație bună, cu pregătire de ore și participa regulat la lecțiile online (f.d. 60,

vol.I).

conchis că Victoria Guriuc nu a făcut dovada îmbogățirii fără justă cauză prin

prisma dispozițiilor art.1389 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01

martie 2019). Or, îmbogățirea fără justă cauză reprezintă faptul juridic prin

care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei

persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic.

prevederile art. 210 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie

2019), potrivit cărora trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre

persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre

persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1 000,00

de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. Iar,

art. 211 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

stipulează că nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă

părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru

dovedirea actului juridic. Nerespectarea formei scrise a actului juridic atrage

nulitatea lui numai în cazul în care acest efect este expres prevăzut de lege sau

prin acordul părților.

instanța de apel a conchis că, instanța de judecată ierarhic inferioară

neîntemeiat a constatat necesitatea restituirii sumei, ca urmare a îmbogățirii

nejustificate, or, în situația în care Guriuc Viorica a solicitat în acțiune

încasarea sumei de 2 400,00 de euro, ce ar constitui suma prestației executată

de ea și acceptată de pârâtă, aceasta a avut obligația de a întocmi un act juridic

în formă scrisă, care la caz însă este lipsă.

și afirmațiile invocate de către apelantă sunt întemeiate, apreciindu-le ca fiind

consistente și cu raționament juridic valabil circumstanțelor speței.

fond, este nejustificată și nu corespunde cadrului legislativ și normativ

pertinent, aplicabil speței, iar poziția apelantei expusă în cererea de apel

urmează a fi admisă, deoarece conține justificări legale și pertinente.

alin. (1), (3) și 96 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă și luând în

considerare că, acțiunea a fost respinsă, însă, apelanta a suportat cheltuieli de

judecată, și anume, a achitat taxa de stat, în mărime de 1 064,00 de lei, a

considerat necesar de a dispune încasarea de la Guriuc Viorica în beneficiul

Ludmilei Covalenco suma de 1 064,00 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată,

sub forma taxei de stat achitată la depunerea cererii de apel, fapt confirmat

10

prin ordinul de încasare a numerarului nr.03 din 19 septembrie 2022, anexat

la cererea de apel motivată.

reprezentat în ședința de judecată de către avocatul Balaban Mihail, fapt

confirmat prin mandatul avocațial seria MA nr. 1407920 din 14 octombrie

2020 (f.d.156, vol.I), iar prin cererea de apel apelanta a solicitat compensarea

cheltuielilor de judecată, cu încasarea sumei de 10 000,00 de lei, cu titlu de

asistență juridică, aceasta a prezentat bonul de plată seria DAA nr. 38963210

din 07 februarie 2023 în mărime de doar 5 000 de lei, pentru acordarea

asistenței juridice, în temeiul contractului de prestări servicii juridice nr. 43

din 14 octombrie 2020 pentru examinarea cauzei în ordine de apel.

dispozițiile normelor legale citate supra, instanța de apel a conchis că pretenția

referitor la compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10

000,00 de lei urmează a fi admisă în parte, și anume, cu încasarea de Viorica

la Guriuc a sumei de 2 000,00 de lei, care este una efectivă, reală, necesară,

rezonabilă și proporțională cu munca depusă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Guriuc, reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea, a declarat recurs împotriva

deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei

noi decizii prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe.

instanța de apel în decizia din 07 februarie 2023, a conchis că aceasta greșit a

interpretat și aplicat normele Codului civil, precum și neîntemeiat a reținut

alegațiile apelantei Ludmila Covalenco evitând să se expună asupra

probatoriului administrat și prezentat de Viorica Guriuc în susținerea acțiunii.

art.210 alin.(l) și 211 alin.(l) și (2) din Codul civil (în vigoare pînă la

modernizarea codului civil, 01 martie 2019). Însă, instanța de apel în sensul

dat nu a ținut cont că părțile litigante cu referire la instituirea tutelii și

întreținerea copiilor au convenit în luna septembrie-octombrie 2018 - pentru

care Viorica Guriuc conform înțelegerilor a achitat toate cele necesare pentru

asigurarea unui trai decent copiilor minori, de asemenea nu a ținut cont că

permanent cei doi discutau referitor la condițiile de trai precum efectuare

plății în acest sens, fapt ce se atestă că până la 01 martie 2019, prin urmare,

instanța de apel urma să rețină pretinsele dispozițiile art.210 alin.(l) și 211

alin.(l) și (2) din Codul civil, însă urma să invoce dispozițiile art.321, art.322

din Codul civil (în redacția Legii după 01 martie 2019), care la fel nu sunt

relevante cazului.

Guriuc nu are pretenții față de toată suma transmisă prin intermediul

11

transferului bănesc către Ludmila Covalenco în mărime de 10 900,00 de euro,

doar față de diferența sumei pentru care nu i-a fost prestat

recurentei/reclamante serviciul convenit între cele două părți și anume

2400,00 de euro, sumă de bani care Ludmila Covalenco a obținut-o, fapt

recunoscut de aceasta, precum și probat prin transferurile bănești realizate de

Viorica Guriuc prin intermediul instituțiilor bancare, însă, Ludmila

Covalenco nu a realizat/executat integral serviciul convenit pentru toată

perioada care urma să justifice încasarea sumei integrale de 10 900,00 de

euro.

nu există un act juridic în scris ca urmare a depășirii sumei de 1000,00 de lei,

este una contrar legislației în vigoare, deoarece nu a ținut cont de dispoziția

art.210 alin.(2) din Codul civil (în vigoare până la modernizarea codului civil

01 martie 2019) și art.321 alin.(2) din Codul civil (în vigoare după

modificările operate din 01 martie 2019) în care legiuitorul a condiționat ca

„în cazul în care, conform legii sau învoielii între părți, actul juridic trebuie

încheiat în scris, el poate fi încheiat atît prin întocmirea unui singur înscris

semnat de părți, cât și printr-un schimb de scrisori, telegrame, telefonograme,

altele asemenea, semnate de partea care le-a expediat”.

mod eronat legea, în care a reținut că „constată imposibilitatea acceptării

restituirii mijloacelor financiare în mărime de 2 400,00 de euro, ca urmare a

îmbogățirii ilicite”, alegație care nu a fost invocată în acțiune de partea

reclamantă. Or, instanța de apel a preluat poziția apelantei Ludmila Covalenco

care face referire la art.1398 din Codul civil (în vigoare pînă la modernizare),

norma care nu este aplicabilă speței.

recurs este faptul că instanța de apel nu a aplicat dispoziția art. 39 alin.(2) din

Codul civil (în vigoare până la modernizare) care prevede că „obligațiile de

tutelă și curatelă se îndeplinesc gratuit”. Or, art. 58 alin.(2) din Codul civil (în

vigoare după modernizare din 01 martie 2019), indică că „obligațiile de tutelă

și curatelă se îndeplinesc gratuit”, norme care coroborează cu art. 147 alin.(2)

din Codul familiei, indică că „obligațiile de tutore (curator) sânt exercitate

gratuit”. Astfel, a notat că în decizia recurată se menționează că „reglementări

similare se regăsesc și la art. 33 și 34 ale Codului civil”, însă, instanța de apel

nu a făcut o delimitare în vederea înlăturării unor neclarități, norme (în

vigoare până la modernizare, or, în vigoare după modernizare din 01 martie

2019), lăsând chestiunea dată la latitudinea părții dezavantajate și anume

recurenta Viorica Guriuc.

apel este una neîntemeiată și neargumentată atât din punct de vedere legal, cât

și prin prisma suportului probatoriu, ceea ce, în temeiul art.432 alin.(2) din

Codul de procedură civilă, servește drept temei de declarare a recursului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

12

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 01 septembrie 2023.

iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Bătrîncea a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31

iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

depunerii recursului, reglementează că:

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța de judecată:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

depunerii recursului reglementează că:

,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

13

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

depunerii recursului, reglementează că:

,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.”

,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.

433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților. ”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în

ședință publică la 07 februarie 2023 (f.d.141, vol.II).

nr.3012, rezultă că, la 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, cât și prin

intermediul poștei electronice, copia deciziei integrale din 07 februarie 2023,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f.d.158, vol.II) și extrasul din

poșta electronică anexate la materialele dosarului (f.d.158/verso, vol.II).

recursul declarat de Viorica Guriuc, reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea,

la 06 mai 2023, prin intermediul oficiului poștal (f.d.170, vol.II), se consideră

depus în termenul stabilit de art.434 din Codul de procedură civilă (a se vedea

pct.71).

poștal, a expediat în adresa intimatei Ludmila Covalenco, copia recursului

declarat de Viorica Guriuc, reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea, împotriva

deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.174, vol.II).

notează că temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii în vigoare la

data depunerii cererii de recurs).

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

14

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea a invocat temei de admisibilitate

prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), b), c), d) și alin.(4) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data de 04 mai 2024.

recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2), lit.

a), b) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (a

se vedea pct.73), nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective,

ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor (a se vedea

pct.74), nu le-a stabilit.

reține că recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432

alin. (4) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.75).

circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și

anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui

temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a

apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

reține că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri.

menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care

deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere

corespunzătoare.

15

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

reține că argumentele invocate de Viorica Guriuc, reprezentată de avocatul

Ion Bătrîncea, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece

nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material

sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Viorica Guriuc,

reprezentată de avocatul Ion Bătrîncea, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), art.440

alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Viorica Guriuc, reprezentată de

avocatul Ion Bătrîncea, împotriva deciziei din 07 februarie a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

16