2ra-1026/23 — corectarea inscrierilor in registrul bunurilor imobile, recunoasterea nevalabile si anularea certificatelor, recurnoasterea testamentelor nevalabile
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- corectarea inscrierilor in registrul bunurilor imobile, recunoasterea nevalabile si anularea certificatelor, recurnoasterea testamentelor nevalabile
- Temei legal
- Instanta de apel urmează să raspunda la toate argumenetel relevante spetei
2ra-1026/23 — corectarea inscrierilor in registrul bunurilor imobile, recunoasterea nevalabile si anularea certificatelor, recurnoasterea testamentelor nevalabile (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Coceanji Varvara,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Coceanji Gheorghi, Coceanji Nadejda, Coceanji Marianna, Coceanji Irina,
Grigorieva Tatiana împotriva lui Coceanji Varvara, Întreprinderea de Stat
„Cadastru”, intervenienți accesorii notarul public Arnaut Alexandr,
Primăria satului Gaidar, r-nul Ceadîr-Lunga cu privire la corectarea
înscrierilor din Registrul bunurilor imobile, recunoașterea nevalabilității și
anularea certificatelor cu privire la dreptul de proprietate eliberate de notar
și cererea de chemare în judecată depusă de Coceanji Gheorghi împotriva
lui Coceanji Varvara cu privire la recunoașterea testamentelor nevalabile,
împotriva deciziei din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat
(Dosarul nr. 2ra-1026/23
NR. PIGD 2-17003975-01-2ra-20072023)
Instanța de apel urmează să dea răspuns la toate argumentele de fapt și
drept relevante invocate
Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești, jud. I. Botezatu,
Curtea de Apel Comrat, jud. G. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc,
06 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Coceanji
Varvara
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 septembrie 2017 Coceanji Gheorghi, Coceanji Nadejda,
Coceanji Marianna, Coceanji Irina, Grigorieva Tatiana s-au adresat cu
cerere de chemare în judecată împotriva lui Coceanji Varvara, ÎS
„Cadastru”, intervenienți accesorii notarul public Arnaut Alexandr,
Primăria satului Gaidar, r-nul Ceadîr-Lunga cu privire la corectarea
înscrierilor din Registrul bunurilor imobile, recunoașterea nevalabilității și
anularea certificatelor cu privire la dreptul de proprietate.
În motivarea acțiunii reclamantul Coceanji Gheorghi Dmitri a indicat
că este fiul lui Coceanji Dmitri Ivan și Coceanji Varvara Piotr și locuiește pe
această adresă de la naștere, adică din anul 1964. Reclamanta Coceanji
Nadejda este soția acestuia, adică nora lui Coceanji Dmitri și Coceanji
Varvara, care de asemenea locuiește pe această adresă din anul 1984.
Reclamanții Coceanji Tatiana, Coceanji Mariana și Coceanji Irina sunt copiii
lor cu Coceanji Nadejda, și nepoții lui Coceanji Dmitri Ivan și Coceanji
Varvara Piotr, care locuiesc în această casă din copilărie, adică din anii 1985,
1989 și 2000.
Au relatat reclamanții că, împreună cu Coceanji Dmitri și Coceanji
Varvara, au fost membrii unei gospodării colhoznice și duceau o gospodărie
comună, fapt care se confirmă prin extrasele din registrul de evidență a
gospodăriilor ale Primăriei pentru anii 1983-2017, anexate la cererile de
chemare în judecată, copiile de pe conturile personale din aceste registre de
evidență a gospodăriilor pentru aceleași ani și copiile de pe carnetele de
muncă ale lui Coceanji Grigori și Coceanji Nadejda.
În timpul gospodăriei comune, reclamanții împreună cu părinții au
construit în această curte din 1987 până în 1989 o casă mare cu două nivele,
în care locuiesc, totodată, întrețin și mențin într-o stare normală casa de
locuit. La 10 noiembrie 2014, în satul Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga, a
decedat șeful fostei gospodării de colhoz, Coceanji Dmitri Ivan, născut la 28
octombrie 1928, care a locuit până la deces împreună cu aceștia pe adresa:
XXXX.
1
Peste două-trei luni după decesul acestuia, fiica lui, Patarașcu Fedora,
care locuiește prin apropiere, pe strXXXX, la insistența altei fiice, Coceanji
Varvara Dmitri, care locuiește în mun. Chișinău, au luat-o pe mama sa, adică
pe Coceanji Varvara Piotr la dânsa, comunicîndu-le că le va lua bunul imobil,
însă reclamanții nu au dat însemnătate acestui fapt, deoarece erau convinși
de faptul că, dreptul lor de proprietate asupra bunului imobil, ca foști membri
ai colhozului, este incontestabil. Astfel, reclamantul Coceanji Gheorghi,
intrând de facto în posesiunea moștenirii, care a rămas după tată, nu s-a
adresat pentru a legaliza această moștenire la notar.
Au susținut că, în anul 2016 relațiile dintre Coceanji G.D. și surorile
acestuia s-au înrăutățit, iar în luna mai 2016 s-au adresat la notar, unde au
aflat că, la cererea lui Coceanji Varvara Piotr din 08 mai 2015 a fost intentat
un dosar succesoral, și ea este unicul moștenitor, care a depus o astfel de
cerere, or, ea fiind soția decedatului, i-au fost eliberate 2 certificate cu privire
la dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor defunctului, adică casa de
locuit, terenurile și depozitul bancar.
Totodată reclamanții au aflat că în Registrul bunurilor imobile din
30.07.2015, toate obiectele bunului imobil, amplasate pe adresa sus indicată,
au fost înregistrate după Coceanji D.I. și Coceanji V.P. în cotă-parte a câte
½ părți în temeiul titlului de teren, eliberat la 29.05.2003 și certificatului cu
privire la dreptul de proprietate, eliberat la 16.07.2015 de notarul Arnaut
Alexandr lui Coceanji Varvara Piotr, ca soția decedatului, Coceanji Dmitri.
Drept urmare, primind în luna septembrie 2016 de la OCT Ceadîr-
Lunga copiile de pe certificatele asupra bunul imobil sus indicat cu
înscrierile anterior stinse, au aflat că în Registrul bunurilor imobile, la
efectuarea înregistrării inițiale a dreptului de proprietate asupra obiectelor
bunului imobil, amplasate pe adresa la care locuiesc aceștia, adică în satul
Gaidar, str. XXXX, toate obiecte au fost înregistrate la 26 iunie 2003 doar
după șeful fostei gospodării de colhoz, Coceanji Dmitri Ivan și soția lui
Coceanji Varvara Piotr, ca bun comun al soților, dobândit în timpul
căsătoriei.
Astfel, se constată că aceste înscrieri au fost făcute în temeiul titlurilor
de teren, eliberate lui Coceanji Dmitri Ivan, ca șef al gospodăriei de colhoz,
și în temeiul extrasului din registru de evidență a gospodăriilor, eliberate de
Primăria satului Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga nr. 1001 din 10.04.2003
pentru prezentare la OCT, iar înscrierile ulterioare au fost făcute și în temeiul
certificatelor cu privire la dreptul de proprietate a soției decedatului, eliberate
de notar Arnaut Alexandr.
2
Au relatat că, acest bun a fost procurat în perioada existenței
gospodăriei colhoznice și este proprietate comună în devălmășie a tuturor
membrilor fostei gospodării colhoznice, care au locuit în această casă la
momentul lichidării colhozului, și anume, aparține nu doar lui Coceanji D.I.
și Coceanji V.P., dar și celorlalți membri fostului lor colhoz, adică și familiei
fiului lor, Coceanji G.D., care constă din cinci persoane: el însuși, soția și
trei fiice, care s-au născut în perioada existenței gospodăriei colhoznice, care
până-n prezent locuiesc în această casă.
A mai reținut că din certificatul Primăriei satului Gaidar nr. 468 din
15 noiembrie 2016, colhozul în numele lui Suvorov al satului Gaidar a fost
redenumit în PPSC ”Suvorov” la 30.04.1998 și a fost lichidat la 10.12.2001.
Apoi, la 05.03.2001 a fost înregistrat SPPC ”Aidar-Agro”, iar la 27.05.2004
acest SPPC a fost reînregistrat în SPC ”Aidar-Agro”.
Au remarcat faptul că toți reclamanții, intimata Coceanji V.P., precum
și Coceanji D.I. decedat în anul 2014 erau membrii fostei gospodării
colhoznice, au locuit în această curte și duceau o gospodărie comună, atât la
momentul existenței colhozului, cât și la momentul lichidării colhozului,
adică la data de 10 decembrie 2001, se confirmă prin extrasele din registrul
de evidență a gospodăriilor al Primăriei satului Gaidar raionul Ceadîr-Lunga
pentru anii 1983-2017, anexate la cererea de chemare în judecată, prin
copiile de pe conturile personale pe gospodăria lor de colhoznic din acest
registru de evidență a gospodăriilor pentru aceiași ani, precum și prin copiile
de pe carnetele de muncă ale colhoznicului Coceanji Gheorghi și Coceanji
Nadejda.
Astfel, din motivul că raporturile juridice ale membrilor gospodăriei
colhoznice au apărut înaintea intrării în vigoare a noului CC RM și continuau
să existe în privința bunurilor gospodăriei, ca drept de proprietate comună în
devălmășie, atât la momentul lichidării colhozului, cât și la momentul intrării
în vigoare a noului CC RM, aceste bunuri nu au încetat să fie proprietate
comună în devălmășie și la momentul efectuării înregistrării inițiale în masă
a bunurilor imobile de către organele OCT, inclusiv și la momentul
înregistrării factologice în OCT al bunului imobil, care aparține acestei
gospodării de colhoznic, adică la 26 iunie 2003.
Au mai indicat că, la înregistrarea primară a dreptului de proprietate
comună în devălmășie asupra bunurilor imobile care aparțin fie membrilor
fostei gospodării colhoznice, fie membrilor fostei gospodării țărănești (de
fermier), în registrul bunurilor imobile se indică datele tuturor membrilor
gospodăriei, inclusiv ale minorilor și celor inapți pentru muncă, conform
extrasului din registrul de evidentă a gospodăriilor sau certificatului eliberat
3
de autoritatea administrației publice locale. Bunurile imobile procurate sau
create în urma activității în comun a membrilor gospodăriei țărănești (de
fermier) se înregistrează cu drept de proprietate comună în devălmășie a
membrilor acestei gospodării, enumerați în extrasul din Registrul
gospodăriilor țărănești (de fermier), eliberat de autoritatea administrației
publice locale, dacă contractul încheiat între membrii gospodăriei țărănești
(de fermier) sau hotărârea instanței de judecată nu prevede proprietatea
comună în devălmășie. Astfel, în Registrul bunurilor imobile trebuie să fie
indicate datele tuturor membrilor fostei lor gospodării colhoznice, care a
existat la momentul lichidării colhozului, adică la 05.03.2001, inclusiv ale
minorilor și celor inapți pentru muncă, în baza extrasului din registrul de
evidență a gospodăriilor sau a certificatului eliberat de autoritatea
administrației publice locale.
Au menționat că, la 10 aprilie 2003 Primăria satului Gaidar raionul
Ceadîr-Lunga eronat a eliberat extrasul nr. 1001, care nu corespunde
realității, din registru de evidență a gospodăriilor al satului, în care se indică
faptul că, potrivit registrului de evidență a gospodăriilor nr. 1 pagina 199,
contul personal 80, bunul imobil în componență: casă de locuit, șopron,
bucătărie de vară, garaj și alte anexe auxiliare, care aparține proprietarului
Coceanji Dmitri Ivan, născut la 25.10.1928, adică s-a indicat în extras doar
un membru al gospodăriei colhoznice nu ca un proprietar unic.
Totodată, în temeiul acestui extras, la 26.06.2003 OCT Ceadîr-Lunga
eronat a înregistrat toate anexele și terenul de pe lângă casă, care se află pe
adresa satul Gaidar, str. XXXX, precum și toate celelalte terenuri doar după
Coceanji Dmitri Ivan și soția lui Coceanji Varvara Piotr cu dreptul de
proprietate comună în devălmășie, ca fiind a soților.
În același timp, a fost eliberat extrasul din registrul de evidență a
gospodăriilor din 2002 până în 2006, însă și asta fără a se indica faptul că
acesta a fost eliberat anume pentru acești ani și fără a fi reflectate datele cu
privire la membrii fostei gospodării colhoznice înregistrați în registrul de
evidență a gospodăriilor.
După ce la 10 noiembrie 2014 Coceanji Dmitri Ivan a decedat, soția
lui Coceanji Varvara Piotr a primit de la notar 2 certificate cu privire la
dreptul de proprietate pe ½ cotă-parte al întregului bun imobil, ca soția
decedatului, iar OCT Ceadîr-Lunga, în baza acestor certificate cu privire la
dreptul de proprietate a șters înscrierile precedente și a efectuat înscrieri noi
în Registrul bunurilor imobile, înregistrând acest bun după Coceanji D.I. și
soția lui Coceanji V.I. cu dreptul de proprietate comună în devălmășie, a câte
½ cotă-parte pentru fiecare.
4
Au notat reclamanții că, înregistrarea terenurilor și a casei doar după
doi foști membri al gospodăriei de colhoz, le încalcă considerabil dreptul la
proprietate, deoarece din 30.07.2015 toate obiectele bunului imobil
amplasate pe adresa sus indicată, sunt înregistrate după Coceanji D.I. și
Coceanji V.P. deja sub forma unei cote, a câte ½, iar ei au fost privați de
dreptul de proprietate asupra a aceluiași bun.
Prin urmare, certificatele, eliberate lui Coceanji Varvara Piotr, sunt
nevalabile, deoarece i-au fost eliberate ca soție a decedatului cu încălcarea
normelor de drept, în timp ce aceasta a fost membrul fostei gospodării de
colhoz.
Reclamanții au încercat să soluționeze această chestiune prin negocieri
cu Coceanji Varvara Piotr, însă, din motivul că dânsa fiind o persoană de o
vârstă înaintată și fiind sub influența fiicelor sale Patarașcu Fedora și
Coceanji Varvara, nu au putut să obțină consimțământul ei la corectarea
înscrierilor sus indicate în OCT Ceadîr-Lunga prin negocieri verbale.
La 21.12.2016 au primit copia de pe decizia OCT Ceadîr-Lunga din
13 decembrie 2016, prin care li s-a refuzat în admiterea cererilor în temeiul
art. 38 alin. (1) lit. f) Legea RM nr. 1543 din 25.02.1998, în legătură cu lipsa
consimțământului la această corectare a înscrierii din Registru de la
persoana, după care este înregistrat bunul imobil, de asemenea, li s-a explicat
că, pot să se adreseze în instanța de judecată cu cererea de chemare în
judecată cu privire la consemnarea corectărilor solicitate.
În continuare reclamanții au susținut că, la 17 iulie 2017 Coceanji
Varvara Piotr a decedat, iar la 07 august 2017 reclamantul Coceanji G.D. s-
a adresat la notar cu declarația de acceptare a succesiunii după decesul
acesteia, care a fost admisă. În aceeași zi, notarul a dat răspuns la cererea
avocatului lui, din care a aflat că, notarul la 08 august 2017 a intentat un
dosar succesoral după decesul lui Coceanji Varvara Piotr la cererea lui
Coceanji Varvara Dmitri, fiica celui ce a lăsat moștenire și moștenitor pe
două testamente.
Au decis să se adreseze instanței de judecată, deoarece, toate bunurile
sus indicate din Registrul bunurilor imobile sunt înregistrate în cote-părți
egale după Coceanji Varvara Piotr și Coceanji Dmitri Ivan, care au decedat,
însă moștenirea asupra acestor bunuri după nimeni nu a fost legalizată,
deoarece, deși Coceanji V.P. a și depus la notar declarația de acceptare a
succesiunii, însă la Judecătoria Ceadîr-Lunga a fost examinat litigiul la
cererea de chemare în judecată către Coceanji V.P. cu privire la constatarea
faptului acceptării succesiunii de către Coceanji Gheorghi Dmitri după
5
decesul tatălui, care încă nu este permis, iar după decesul lui Coceanji V.P.
s-a intentat doar dosarul succesoral.
La 28 martie 2018, reclamantul Coceanji Gheorghi Dmitri s-a adresat
la Judecătoria Comrat cu cerere de chemare în judecată către Coceanji
Varvara Dmitri cu privire la recunoașterea testamentelor nevalabile.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, de la naștere locuiește
în satul Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga, pe XXXX, împreună cu familia sa,
soția și trei copii deja mari. Ei toți locuiau într-o gospodărie și duceau o
gospodărie comună, care anterior, până la lichidarea colhozului local, avea
statut de gospodărie colhoznice, și, de aceea, în perioada inventarierii în
masă a bunurilor imobile, trebuia să fie înregistrat după toți foștii membri ai
gospodăriei de colhoznic.
Peste două-trei luni după decesul tatălui, Coceanji D.I., surorile lui au
luat-o pe mama la ele, iar peste doi ani, în anul 2016, el a aflat că, toate
bunurile imobile a fostei gospodării colhoznice în perioada inventarierii în
masă au fost legalizate doar după mamă și tată, și că după decesul tatălui
surorile lui au legalizat toate aceste bunuri după mama lor, Coceanji Varvara
Piotr.
În decembrie 2016, s-a adresat la Judecătoria Comrat sediul Ceadîr-
Lunga, cu cererea către mama lui cu privire la constatarea faptului acceptării
succesiunii după decesul tatălui, iar în luna martie 2017, în legătură cu faptul
că la inițiativa surorilor a fost declanșat litigiul, el s-a adresat în instanța de
judecată cu cererea de chemare în judecată către mamă cu privire la stabilirea
faptului acceptării succesiunii după decesul tatălui. Procesul în această cauză
în prezent a fost suspendat, în legătură cu decesul mamei până la stabilirea
succesorului.
A mai indicat că, la finele anului 2016, s-a adresat cu cerere către
mama Coceanji Varvara și OCT Ceadîr-Lunga cu privire la corectarea
înscrierilor din Registrul bunurilor imobile și recunoașterea nevalabilă a
certificatelor cu privire la dreptul de proprietate, eliberate acesteia de notar
după decesul soțului, adică tatălui lui. Însă, mama nu a răspuns la cererile
lui, și înseamnă că, consimțământul la o astfel de corectare a înscrierile din
Registru – nu a dat, de aceea, OCT i-a refuzat în prezentarea informației.
După decesul mamei sale a depus cerere la notar cu privire la
eliberarea informației privind faptul dacă s-a intentat un dosar succesoral și
cine a depus declarație de acceptare a succesiunii după aceasta, iar la 17
august 2017 s-a adresat la notar cu declarația de acceptare a succesiunii după
decesul mamei. Notarul a admis cererea și în aceeași zi, la 17 august 2017, a
formulat răspuns, din care a aflat că încă din iulie 2015 din numele mamei
6
sale au fost legalizate două testamente, din 02 iulie 2015 cu numărul din
registru 5934 și testamentul din 22 iulie 2015 cu numărul din registru 7418,
prin care a lăsat moștenire toate bunurile fiicei sale, adică surorii dânsului,
Coceanji Varvara Dmitri, care locuiește în orașul Chișinău, or, la cererea lui
Coceanji V.D. deja era intentat un dosar succesoral.
A susținut reclamantul că, anume această soră, Coceanji Varvara
Dmitri, după decesul tatălui a fost inițiatorul mutării mamei din casa lor la o
altă soră, care locuiește într-o casă vecină și împreună cu celelalte surori nu-
i dădea să comunice cu aceasta, într-una îi înainta pretenții din motivul cotei-
părți a terenului de pe lângă casă și o jumătate din casa locativă, construită
de familia acestuia în această curte, în care el cu familia sa locuiește până-n
prezent.
După ce a aflat despre existența testamentelor sus indicate, la 20
septembrie 2017 el și membrii lui de familie s-au adresat în instanța de
judecată cu cererea de chemare în judecată către sora lui, Coceanji V.D., ca
o persoană, căruia i s-a lăsat moștenire toate bunurile mamei decedate,
Coceanji V.P., cu privire la corectarea înscrierilor din Registrul bunurilor
imobile și înregistrarea acestui bun după toți membrii fostei gospodării
colhoznice, de asemenea, cu privire la recunoașterea nevalabile și anularea
certificatelor cu privire la dreptul de proprietate, eliberate de notar pe numele
mamei lor după decesul tatălui.
A remarcat că, din eroarea Primăriei, care a eliberat extrasul eronat din
registrul de evidență a gospodăriilor în contradicție cu normele legale,
bunurile au fost înregistrate doar după părinți. Anume, de aceea la cererea de
chemare în judecată a acestuia și a familiei lui, din septembrie 2017 există
litigiul în privința acestei chestiuni la Judecătoria Comrat sediul Ceadîr-
Lunga.
Totodată a mai reținut că, mama lui, născută la 1927, care la momentul
întocmiri și semnării testamentului avea 88 de ani, nu era în stare să înțeleagă
însemnătatea acțiunilor sale, deoarece era analfabetă, nu știa să citească și să
scrie, doar știa să-și pună semnătura, greu înțelegea limba rusă, iar pe lângă
aceasta, avea tulburări de vorbire și nu întotdeauna conștientiza ceea ce se
întâmplă.
A solicitat reclamantul recunoașterea nevalabilității testamentului din
02 iulie 2015 cu numărul din registru 5934 și testamentul din 22 iulie 2015
cu numărul din registru 7418, legalizate din numele lui Coceanji Varvara
Piotr, născută la 10 decembrie 1927, cu viza de reședință în satul Gaidar
raionul Ceadîr-Lunga, pe XXXX, prin care a lăsat moștenire bunurile care-i
aparțineau fiicei sale, Coceanji Varvara Dmitri, născută la 01 mai 1959, și
7
revendicarea de la notarul public Arnaut Alexandr copiile autentificate în
modul corespunzător de pe testamentul din 02 iulie 2015 cu numărul din
registru 5934 și testamentul din 22 iulie 2015 cu numărul din registru 7418,
legalizate din numele lui Coceanji Varvara Piotr, născută la 10 decembrie
1927, cu viza de reședință în satul Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga, pe str.
XXXX.
Prin încheierea din 22 septembrie 2022 a Judecătoriei Vulcănești,
sediul Central, cauzele civile au fost conexate într-o singură procedură.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul
Vulcănești s-a admis acțiunea.
S-au recunoscut nevalabile și s-au anulat certificatele cu privire la
dreptul de proprietate, eliberate de notarul Arnaut Alexandr: certificatul nr.
6988 din 16 iulie 2015 cu privire la dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă-
parte a terenului cu suprafața 0,25 ha, numărul cadastral XXXX, casa de
locuit cu suprafața 157,1 m.p. cu numărul cadastral XXXX și trei anexe cu
suprafața 15,9 m.p., 29,4 m.p., și 32,5 m.p. cu numerele cadastrale XXXX,
amplasate în satul XXXX și Certificatul nr. 6989 din 16 iulie 2015 în partea
dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-parte a terenului cu suprafața 0,23
ha, cu numărul cadastral 9632108.010, care se află pe teritoriul terenurilor
agrare ale satului Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga RM.
S-a obligat Agenția Servicii Publice (OCT Ceadîr-Lunga, filiala ÎS
„Cadastru”) să consemneze următoarele corectări în capitolul II „Dreptul de
proprietate asupra bunurilor imobile” din Registrul bunurilor imobile:
1) Să radieze din capitolul II „Dreptul de proprietate asupra bunurilor
imobile” din Registrul bunurilor imobile XXXX înscrierea:
- nr. 2.1, efectuată la 26 iunie 2003 cu privire la înregistrarea după
Coceanji Varvara Piotr și Coceanji Dmitri Ivan în baza extrasului nr. 444 din
03 iulie 2015 (9602/14/6883) și a titlului de autentificare a dreptului de
proprietate asupra terenului nr. XXXX din 29 mai 2003 (12862-1/03), lotul
de pe lângă casă cu suprafața 0,25 ha cu numărul cadastral XXXX și patru
anexe cu numerele cadastrale XXXX;
- nr. 2.2, efectuată la 26 iunie 2003 cu privire la înregistrarea după
Coceanji Dmitri Ivan a anexei cu numărul cadastral XXXX în baza
extrasului nr. 1001 din 10 aprilie 2003 (12862-2/03) și radiată din Registru
la 14 iulie 2015 în temeiul actului de demolare nr. 960/15/6075 din
06.07.2015,
- nr. 2.3, efectuată la 30 iulie 2015, cu privire la înregistrarea a ½ din
cotă-parte a terenului cu numărul cadastral XXXX și acelorași patru anexe,
cu numerele cadastrale XXXX, după Coceanji Dmitri Ivan în baza
certificatului cu privire la dreptul de proprietate nr. 6988 din 16 iulie 2015
(9602/15/7412), a extrasului nr. 444 din 03 iulie 2015 (9602/14/6883) și a
8
titlului de dreptul de proprietate asupra terenului nr. XXXX din 29 mai 2003
(12862-1/03);
- nr. 2.4, efectuată la 30 iulie 2015, cu privire la înregistrarea a 1/2 din
cotă-parte a terenului sub numărul cadastral XXXXși acelorași patru anexe
XXXX după Coceanji Varvara Piotr în baza certificatului cu privire la
dreptul de proprietate nr. 6988 din 16 iulie 2015 (9602/15/7412);
- nr. 2.5, efectuată la 30 iulie 2015, cu privire la înregistrarea după
Coceanji Varvara Piotr a acelorași obiecte ale imobilului, însă exclusă la 06
august 2015 ca eronată.
2) Să radieze din capitolul II „Dreptul de proprietate asupra bunurilor
imobile” din Registru al bunului imobil XXXX:
- înscrierea nr. 2.1 efectuată la 26 iunie 2003, cu privire la înregistrarea
după Coceanji Dmitri Ivan a dreptului de proprietate, în baza titlului de
autentificare a dreptului de proprietate nr. XXXX din 29 mai 2003
(13092/03) în privința lotului de pe lângă casă cu suprafața 0,0206 ha sub
numărul cadastral XXXX.
3) Să radieze din capitolul II „Dreptul de proprietate asupra bunurilor
imobile” din Registru al bunului imobil XXXX:
- înscrierea nr. 2.1 din 12 decembrie 2003, precum și nr. 2.2 și nr. 2.3
efectuate la 30 iulie 2015 cu privire la înregistrarea după Coceanji Dmitri
Ivan și Coceanji Varvara Piotr a dreptului de proprietate în baza titlului de
dreptul de proprietate nrXXXXdin 03 decembrie 2003 (13355/03) și a
certificatului cu privire la dreptul de proprietate nr. 6989 din 16 iulie 2015
(9602/15/7411) în privința terenului cu suprafața 0,23 ha sub numărul
cadastral XXXX, care se află pe teritoriul terenurilor agricole în satul Gaidar,
raionul Ceadîr-Lunga.
4) Să înregistreze în Registrul bunurilor imobile, în capitolul II „Dreptul
de proprietate asupra bunurilor imobile”, în baza extrasului din registrul de
evidență a gospodăriilor al Primăriei satului Gaidar raionul Ceadîr-Lunga
pentru anii 1997-2001 cu numărul de ieșire 266 din 15 noiembrie 2016 și a
titlurilor sus indicate asupra terenurilor, dreptul de proprietate comună în
devălmășie, adică fără indicarea cotelor-părți, după toți membrii fostei
gospodării de colhoznic, care locuiesc în satul Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga,
pe str. Suvorov, nr. 9, și anume: Coceanji Dmitri Ivan, născut la XXXX,
Coceanji Varvara Piotr, născută la XXXX, Coceanji Gheorghi Dmitri, născut
la XXXX, Coceanji Nadejda Ilia, născută la XXXX, Coceanji Tatiana
Gheorghi, născută la XXXX, Coceanji Mariana Gheorghi, născută la XXXX
și Coceanji Irina Gheorghi, născută la XXXX, aupra bunurilor imobile, sub
formă de:
- lotul de pe lângă casă cu suprafața 0,25 ha, numărul cadastral XXXX,
care se află în satul Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga, pe XXXX
- bunul imobil, situat în satul Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga, pe str.
Suvorov, nr. 9: - casa de locuit cu suprafața 157,1 m.p., cu balcon cu
suprafața 8,9 m.p., numărul cadastral XXXX, - șopron cu suprafața 15,9
m.p., numărul cadastral XXXX, - bucătărie de vară cu suprafața 29,4 m.p.,
9
numărul cadastral XXXX, - șopron cu suprafața 32,5 m.p., numărul cadastral
XXXX;
- lotul de pe lângă casă cu suprafața 0,0206 ha, numărul cadastral
XXXX, care se află în satul Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga, XXXX, nr. 9;
- lotul de pe lângă casă suplimentar cu suprafața 0,23 ha, numărul
cadastral XXXX, care se află pe teritoriul terenurilor agricole în satul Gaidar,
raionul Ceadîr-Lunga RM;
S-au recunoscut ca nule testamentele nr. 5934 din 02 iulie 2015 și nr.
7418 din 22 iulie 2015, legalizate din numele lui Coceanji Varvara Piotr,
născută la 10 decembrie 1927, cu viza de reședință în satul XXXX, prin care
a lăsat moștenire bunurile care-i aparțineau acesteia fiicei sale, Coceanji
Varvara Dmitri, născută la 01 mai 1959.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 01 august 2022, împotriva hotărâri instanței de fond reprezentantul
lui Coceanji Varvara, avocatul Jecov N.P., a depus cerere de apel nemotivată
iar la 25 octombrie 2022, cerere de apel motivată, prin care a solicitat
anularea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la
respingerea pretențiilor.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a respins
apelul depus de Coceanji Varvara, reprezentată de avocatul Jecov N.P și s-a
menținut hotărârea din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul
Vulcănești.
În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că la înregistrarea
în Registrul bunurilor imobile trebuie să fie indicate datele tuturor membrilor
fostei gospodării de colhoz, care a existat la momentul lichidării colhozului,
adică la 05.03.2001, inclusiv ale minorilor și ale celor inapți pentru muncă,
în baza extrasului din registrul de evidența a gospodăriilor sau a certificatului
eliberat de autoritatea administrației publice locale.
Instanța de judecată a remarcat că, Primăria satului Gaidar raionul
Ceadîr-Lunga ilegal a eliberat extrasul nr. 1001, care nu corespunde
realității, din registru de evidență a gospodăriilor al satului, în care se indică
faptul că, potrivit registrului de evidență a gospodăriilor nr. 1 pagina 199,
contul personal 80, bunul imobil în componență: casă de locuit și alte anexe,
aparțin proprietarului Coceanji Dmitri Ivan, născut la 25.10.1928, adică s-a
indicat în extras doar un membru al gospodăriei colhoznice ca un proprietar
unic, prin care fapt s-a încălcat dreptul celorlalți proprietari.
10
A menționat că, înregistrarea terenurilor și a imobilului doar după doi
foști membri ai gospodăriei de colhoz încalcă considerabil dreptul de
proprietate a reclamanților, deoarece, din 30.07.2015 toate obiectele bunului
imobil, situate pe adresa sus indicată, sunt înregistrate după Coceanji D.I. și
Coceanji V.P. deja în raport de ½ cotă-parte, iar reclamanții sunt privați de
dreptul lor de proprietate asupra aceluiași bun.
De asemenea, Curtea de Apel Comrat a mai indicat că nu poate lua în
considerare argumentele apelantului cu privire la faptul că reclamanții nu au
contestat documentele ce confirmă drepturile în baza cărora a fost efectuată
înregistrarea după Coceanji Dmitri și Coceanji Varvara în raport de cotă-
parte, deoarece, bunurile sus indicate sunt bunuri ale gospodăriei de colhoz
și aparțin tuturor membrilor gospodăriei de colhoz cu dreptul de proprietate
comună în devălmășie, iar Coceanji D. și Coceanji V., cu încălcarea
normelor imperative indicate au înregistrat toate bunurile gospodăriei
colhoznice după ei în cote-părți.
Prin urmare, a concluzionat instanța de apel că înregistrarea ilegală a
terenurilor sus indicate și a casei doar după doi foștii membrii ai gospodăriei
colhoznice, adică după Coceanji Dmitri Ivan și Coceanji Varvara Piotr a
încălcat considerabil dreptul de proprietate al reclamanților asupra bunurilor
și a adus la lezarea ulterioară a drepturilor de proprietate ale reclamanților,
de care au fost private.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 aprilie 2023, prin intermediul poștei, Coceanji Varvara Dmitri
a declarat recurs împotriva deciziei din 23 februarie 2023 a Curții de Apel
Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței
de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii noi de
respingere a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurenta a invocat că emitentul
documentelor este notarul public A. Arnaut, care în cadrul procedurii de
examinare a cererii de chemare în judecată avea calitatea de intervenient
accesoriu care nu formulează pretenții proprii asupra cererii de recurs. Iar,
intimații Coceanji V.D. și IP „Agenția Servicci Publice” nu sunt subiecții
care au emis certificatele cu privire la dreptul de proprietate.
Astfel, consideră că solicitarea cu privire la recunoașterea nulă și
anularea certificatelor privind dreptul la proprietate, sunt îndreptate către
persoane care greșit figurează în proces.
11
A menționat recurenta că reclamanții nu au contestat actele de
proprietate cu caracter constitutiv, în baza cărora au fost efectuate înscrierile
în registrul bunurilor imobile și au fost eliberate certificatele cu privire la
dreptul de proprietate. Or, reieșind din faptul că toate actele de proprietate,
în baza cărora au fost efectuate înscrierile în registrul bunurilor imobile, sunt
valabile și nu au fost contestate de către nimeni, temei pentru recunoașterea
nulă și anularea certificatelor cu drept de proprietate, nu există.
A mai relatat că, instanța nu a precizat temeiurile privind nulitatea
testamentelor, prevăzute de art. 220 CC, în redacția anterioară intrării în
vigoare a Legii privind modernizarea Codului civil, nici nu a argumentat și
nu a indicat temeiurile legale ale nulității testamentelor.
A remarcat că testamentele contestate de Coceanji G. se bazează pe
documente de proprietate cu caracter constitutiv, care după cum s-a
menționat anterior, nu au fost recunoscute ca ilegale, nevalabile sau anulate,
ceea ce presupune veridicitatea și legalitatea acestora și respectiv,
valabilitatea testamentelor.
Consideră că în hotărârile emise de către instanțele de judecată lipsesc
motive de admitere a cererii e chemare in judecată depusă de Coceanji G.
către Coceanji V.D., terți notarul public A. Arnaut privind recunoașterea
testamentelor nule.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților cererea de recurs,
informându-i despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs.
La data de 21 august 2023 și la data de 24 august 2023, Coceanji
Gheorghi, Coceanji Mariana, Coceanji Nadejda și Coceanji Irina, au depus
referință la cererea de recurs declarată de Coceanji Varvara, prin care au
solicitat declarare recursului inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31
iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-
16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost
introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel.
12
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor.”
Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus
de Coceanji Varvara împotriva deciziei din 23 februarie 2023 a Curții de
Apel Comrat, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția
art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie
2023.
Art. 432 alin. (2), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii
în vigoare la data depunerii cererii de recurs:
„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia
legii sau analogia dreptului. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)
constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus
sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în
cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
Art. 373 alin. (1), (2), (5) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța
de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,
precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,
13
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către
participanții la proces. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor
motivelor invocate în apel.”
Art. 240 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă:
„(1) La deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu
stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și
admisibilitatea acțiunii. (3) Instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele
pretențiilor înaintate de reclamant.”
Art. 118 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă:
„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept
temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. (3) Circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sânt determinate definitiv de instanța
judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile pârților și ale altor participanți la
proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.”
Art. 130 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe
cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. (2) Nici un fel de probe
nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.”
Conform art. 497 alin. (1) din Codul civil (în redacție până la 1 martie
2019):
„(1) Înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice și
complete pînă la proba contrară.”
Potrivit art.40 alin. (44) din Legea cadastrului bunurilor imobile:
„(1) Înregistrarea în registrul bunurilor imobile a caselor de locuit individuale și a
anexelor gospodărești înregistrate pînă la data intrării în vigoare a Legii nr.835-XIII din
17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului în registrele de
evidență a gospodăriilor, ținute de primării, poate fi efectuată în temeiul extrasului din
aceste registre.”
Conform art. 216 din Codul civil (în redacție până la 1 martie 2019):
„(1) Actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate
absolută).
(2) Actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de prezentul cod, de
către instanța de judecată sau prin acordul părților (nulitate relativă).”
Potrivit art. 220 alin. (1) și (3) din Codul civil (în redacție până la 1
martie 2019):
”(1) Actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sînt nule dacă legea
nu prevede altfel.
14
(3) Nulitatea clauzei nu atrage nulitatea întregului act juridic dacă se poate
presupune că acesta ar fi fost încheiat și în lipsa clauzei declarate nulă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului. Completul de judecată
atestă că acesta a fost declarat în termen, or, decizia contestată a fost
expediată recurentei la data de 27 martie 2023, astfel, recursul depus de
Coceanji Varvara, prin intermediul oficiului poșta, a fost înregistrat la 19
aprilie 2023 (f.d 121, vol. 4).
Completul de judecată menționează că nu va formula un răspuns
detaliat pentru fiecare argument al recursului, ci va analiza doar motivele
decisive (a se vedea cauza García Ruiz vs. Spania (Marea Cameră), 21
ianuarie 1999, parag.26; Moreira Ferreira vs. Portugalia (nr.2) (Marea
Cameră); 11 iulie 2017, parag.84, 98).
În recursul declarat, Coceanji Varvara susține că decizia contestată
este viciată din mai multe motive care justifică admiterea recursului, casarea
deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare. Argumentele principale se
bazează pe interpretarea eronată a normelor legale, o evaluare defectuoasă a
probelor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, examinând
recursul declarat de Coceanji Varvara împotriva deciziei din 23 februarie
2023 a Curții de Apel Comrat, îl consideră întemeiat și constată următoarele.
După cum s-a reținut mai sus (punctul 39), instanța de apel a respins
apelul depus de Coceanji Varvara, reprezentată de avocatul N. Jecov și a
menținut hotărârea instanțe de fond, prin care au fost recunoscute nevalabile
și anulate certificatele cu privire la dreptul de proprietate, eliberate de notarul
Arnaut Alexandr, a fost obligat OTC Ceadîr-Lunga să consemneze corectări
la capitolul „dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile” și au fost
recunoscute nule testamentele.
În susținerea poziției sale, instanța de apel a remarcat că autoritatea
care a eliberat extrasele din registrele de evidență a gospodăriilor, le-a
eliberat în mod eronat. Iar, OTC Ceadîr-Lunga în baza înscrierilor
menționate, eronat a înregistrat construcțiile și terenurile în registrul
bunurilor imobile privind dreptul de proprietate pentru Coceanji D.I și
Coceanji V.P.
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, instanța de apel urma să verifice dacă au fost contestate
actele de proprietate în baza cărora au fost efectuate înscrierile în registrul
15
bunurilor imobile și în baza cărora sau eliberat certificatele privind dreptul
de proprietate al lui Coceanji D.I și Coceanji V.P.
De asemenea, instanța de apel nu a precizat și nu a argumentat
temeiurile legale privind nulitatea testamentelor, or, testamentele contestate
de către Coceanji Gheorghe se bazează pe documente de proprietate cu
caracter constitutiv, care nu au fost recunoscute ilegale sau au fost anulate.
La fel, instanța de apel nu s-a expus dacă prin testamente au fost testate mai
multe bunuri decât cele la care pretind reclamanții sau nu și în ce măsură
urmează a fi anulat integral un testament dacă în el se face referire și la alte
bunuri decât acelea care fac obiect al litigiului.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să depună eforturi
pentru a determina toate circumstanțele de fapt, probele și argumentele în
acest sens, pentru a adopta o hotărâre legală și bine motivată. De altfel,
părțile trebuie să aibă posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie
audiate de o instanță de apel, care va fi competentă de a examina toate
chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului.
În același context, instanța de recurs subliniază că deciziile instanțelor
inferioare, bazate pe o interpretare greșită a legii, afectează în mod direct
drepturile și interesele participanților la proces, ceea ce justifică necesitatea
rejudecării cauzei.
Totodată, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să
verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând
cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al
participanților la proces la un proces echitabil
Din aceste motive, având în vedere greșelile de interpretare comise de
instanța de apel, Completul de judecată consideră recursul declarat de
Coceanji Varvara ca fiind fondat, impunându-se admiterea acestuia, casarea
deciziei din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat și trimiterea cauzei
spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, pentru a asigura o aplicare corectă
a legii și o analiză completă și imparțială a probelor.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. c), alin.
(2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Coceanji Varvara.
Casează integral decizia din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat și
restituie cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Coceanji Gheorghi, Coceanji Nadejda, Coceanji Marianna, Coceanji Irina,
16
Grigorieva Tatiana împotriva lui Coceanji Varvara, ÎS „Cadastru”,
intervenienți accesorii notarul public Arnaut Alexandr, Primăria satului
Gaidar, r-nul Ceadîr-Lunga cu privire la corectarea înscrierilor din
Registrul bunurilor imobile, recunoașterea nevalabilității și anularea
certificatelor cu privire la dreptul de proprietate eliberate de notar și cererea
de chemare în judecată depusă de Coceanji Gheorghi împotriva lui Coceanji
Varvara cu privire la recunoașterea testamentelor nevalabile, la rejudecare
în Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
17