2rh-49/24 — constatarea faptului încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului mataerial și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului mataerial şi moral
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2rh-49/24 — constatarea faptului încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului mataerial și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire
depusă de Nicolae Daniliuc,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Nicolae Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen
rezonabil a cauzei penale, încasarea prejudiciului material și moral, a
penalității și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție
(Dosarul nr. 2rh-49/24
NR. PIGD-2-19147398-01-2rh-20092024)
Revizuirea actului judecătoresc în conformitate cu prevederile art. 449 lit. b)
și g) din Codul de procedură civilă
Curtea Supremă de Justiție, jud. Sv. Filincova, G. Stratulat, D. Mardari,
V. Burduh, Iu. Bejenaru,
06 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de revizuire depusă de Nicolae
Daniliuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 septembrie 2019, Nicolae Daniliuc a depus cerere de chemare
în judecată împotriva Republicii Moldova în persoană Ministerul Justiției
privind constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen
rezonabil a cauzei penale, încasarea din contul bugetului de stat prin
intermediul Ministerul Justiției a sumei de 850 000 lei cu titlu de prejudiciul
moral, compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 6000 lei pentru
asistența juridică.
În motivarea cererii a indicat că, la 21 ianuarie 2011 în procedura
Judecătoriei sectorului Centru a parvenit spre examinare cauza penală de
învinuirea inculpatei Coronciuc Olga și altor inculpați de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (5) Cod penal. La expirare a 8 ani și 8
luni cauza penală nu este examinată și se află spre examinare în continuare
la instanța de fond, nu este clar când va fi pronunțată sentința.
A menționat, că în cauza penală respectivă, este partea vătămată și a
înaintat o acțiune civilă în procesul penal. Consideră că, procurorii și
judecătorii fac tot posibilul pentru tergiversarea examinării cauzei penale și
acțiunii civile a reclamantului înaintate în procesul penal.
A relatat că, a fost încălcat termenul rezonabil de examinare a cauzei
penale, prin ce i s-a cauzat un prejudiciu moral, pe care l-a estimat în sumă
de 850 000 de lei.
La 23 iunie 2020 Nicolae Daniliuc a modificat cererea de chemare în
judecată și a suplinit pretențiile formulate anterior cu alte pretenții noi și
anume a solicitat încasarea sumei de 2000 EURO cu titlu de prejudiciul
material direct cauzat prin încălcarea dreptului la judecare a cauzei penale pe
parcursul a mai mult de 9 ani în prima instanța și fără expunere asupra
acțiunii civile depuse în procesul penal, încasare a sumei de 2 293 650 EURO
cu titlu de penalitatea de 10% din valoarea prejudiciul material (serviciului
neprestat de inculpata) pentru fiecare zi de întârziere (06 iulie 2006 –
23.06.2020).
1
În ședința de judecată în instanța de fond, reclamantul Nicolae
Daniliuc și-a extins pretenția de încasare de la pârâta a penalității de
întârziere în mărime de 10% din valoarea prejudiciul material de 2000 euro
(serviciul neprestat de inculpata) pentru fiecare zi de întârziere pe o perioadă
06 iulie 2006 – 02 octombrie 2020 și în acest context reclamantul a solicitat
încasarea de la pârâta a sumei de 2 340 450 EURO cu titlu de penalitate.
Prin hotărârea din 05 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins apelul declarat de Nicolae Daniliuc și s-a menținut hotărârea din 05
octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 31 mai 2021 Nicolae Daniliuc a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de
apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii.
Prin decizia din 15 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a
respins recursul declarat de Nicolae Daniliuc și s-a menținut decizia din 16
februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de
chemare în judecată depusă de Nicolae Daniliuc împotriva Ministerului
Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării
dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, încasarea
prejudiciului material și moral, a penalității și a cheltuielilor de judecată.
La 20 septembrie 2024, Nicolae Daniliuc, a depus cerere de revizuire
împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin
care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de
recurs suspuse revizuirii, cu rejudecarea în fond a recursului din 31 mai 2021.
În susținerea cererii de revizuire, a invocat că decizia din data de 15
septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție este în contradicție cu
prevederile art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din
Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art.1, art.6,
art.13 din CEDO, art. 1, art. 116 din Constituția Republicii Moldova, din
motiv că nu a fost adoptată de către o instanță de judecată independentă și
imparțială, or, judecătorii care au emis decizia contestată, începând cu 08
iunie 2019 nu mai au dreptul de a deține funcții de judecători și de a înfăptui
justiția.
În acest sens a indicat că, în data de 08 iunie 2019, Parlamentul
Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 39, prin care a fost adoptată
Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului
2
Republica Moldova, prin care, poporul Republicii Moldova prin vot
majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat, corupt și
incompetent.
Totodată, a indicat că la 02 decembrie 2023 Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă în
cauza pendinte nr. 55148/2021 împotriva Republicii Moldova, în temeiul
cererii sale adresată Curții Europene la 28 septembrie 2021, cu privire la
contestarea faptului încălcării dreptului la examinare în termen legal a cauzei
penale, repararea prejudiciului material și moral, cauzat prin încălcarea
dreptului la examinare în termen legal a cauzei penale.
Ca temei de drept, revizuentul a invocat prevederile art. 449 lit. b) și
g) din Codul de procedură Civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că:
„pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile
ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol”
Art. 449 lit. b) și g) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„ Revizuirea se declară în cazul în care:
b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au
fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a
cauzei;
g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii
Moldova cu privire la depunerea unei cereri din care se deduce existența unui viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente, care ridică dubii temeinice privind
corectitudinea soluției din hotărârea atacată;”
Articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, stipulează
că:
„ după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a
cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Ca circumstanță de revizuire revizuentul a învederat scrisoarea Curții
Europene a Drepturilor Omului din 01 decembrie 2023 prin care s-a informat
Nicolae Daniliuc că Guvernul a depus obiecții la cerere și totodată i s-a
3
comunicat că în cazul în care are careva comentarii să le prezinte ca răspuns
înainte de 12 ianuarie 2024.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că nu
pot fi reținute în prezenta cauză afirmațiile revizuentului precum că
scrisoarea Curții Europene a Drepturilor Omului din 01 decembrie 2023 este
un act ce poate determina revizuirea deciziei din 15 septembrie 2021 în
temeiul art. 449 lit. b) și g) din Codul de procedură civilă.
Revizuirea este o cale de atac care urmărește înlăturarea unor erori
judiciare și poate fi promovată exclusiv în situațiile în care s-au descoperit
fapte sau împrejurări noi și necunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Din analiza acestor condiții de admisibilitate rezultă că, sfera de aplicare a
revizuirii pentru înscrisuri noi este foarte limitată.
Scrisoarea Curții Europene a Drepturilor Omului din 01 decembrie
2023 prin care s-a informat Nicolae Daniliuc că Guvernul a depus obiecții la
cerere și totodată i s-a comunicat că în cazul în care are careva comentarii să
le prezinte ca răspuns înainte de 12 ianuarie 2024, nu este o circumstanță
care nu a putut fi descoperită în timpul judecării cauzei, aceasta fiind emisă
ulterior judecării prezentei cauzei civile. Cu atât mai mult nu este un act prin
care Curtea Europeană a Drepturilor Omului să fi constatat careva erori
procesuale sau existența unui viciu fundamental în cadrul judecării cauzei,
care ar ridica dubii privind corectitudinea soluției dată de instanța de recurs.
În speță, nu sunt întrunite cumulativ celelalte condiții de
admisibilitate a revizuirii impuse de art. 449 din Codul de procedură civilă,
dar și de jurisprudența CEDO, care impune ca desființarea unei hotărâri
judecătorești intrate în puterea lucrului judecat să nu poată interveni decât
pentru „defecte fundamentale” ale hotărârii, care au devenit cunoscute
instanței numai după terminarea procesului.
CEDO a apreciat că, reprezintă defect fundamental, care justifică
revizuirea unei hotărâri intrate în puterea lucrului judecat, numai
„circumstanțele nou descoperite”, iar nu „circumstanțele noi”.
Astfel, Scrisoarea Curții Europene a Drepturilor Omului din 01
decembrie 2023, nu reprezentă un asemenea defect fundamental și nu
justifică desființarea unei hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului
judecat și nici circumstanțele nou descoperite, dar circumstanțele noi care au
luat naștere după finalizarea procesului de judecată.
Competența Curții Supreme este de a corecta lacunele în drept și
omisiunile justiției și nici într-un caz de a efectua o reexaminare.
4
De fapt, argumentele din cererea de revizuire se referă la dezacordul
cu soluția pronunțată de către instanța de recurs, și nicidecum nu relevă prin
prisma art. 449 Codul de procedură civilă temeiuri legale ce ar justifica
retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.
Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o
reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate
avea loc decât în cazurile și condițiile prevăzute în mod expres de lege,
respectiv art.449 din Codul de procedură civilă.
Respectiv, în speță, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat,
ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o
violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului
și a Libertăților Fundamentale.
În raport de cele arătate mai sus, Completul de judecată constată că
raportat la motivul de revizuire invocat, respectiv cel întemeiat pe art. 449
alin. (1) din Codul de procedură civilă, prin informarea lui Nicolae Daniliuc
că Guvernul a depus obiecții la cerere și totodată comunicarea că în cazul în
care are careva comentarii să le prezinte ca răspuns înainte de 12 ianuarie
2024, de către CtEDO, nu este incident cazul de revizuire reglementat de
respectivul text de lege.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, doar
erorile de fapt ce nu au devenit vizibile decât la finalul unei proceduri
judiciare, pot justifica o derogare de la principiul securității juridice pe
motivul că ele nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de
atac (Pchenitchny c. Rusiei, hotărârea nr. 30422/03, paragraf 26, din
14.02.2008.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o cale
extraordinară de atac nu poate fi admisă pentru simplul motiv că instanța a
cărei hotărâre este atacată a apreciat greșit probele sau a aplicat greșit legea,
în absența unui „defect fundamental”; care poate conduce la arbitrariu.
Faptul că instanța care soluționează contestația și instanța a cărei hotărâre
este contestată au două puncte de vedere diferite cu privire la admisibilitatea
și relevanța probatoriului este un caz tipic în care nu se justifică desființarea
unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabilă.
În consecință, căile extraordinare de atac nu pot fi admise decât în
cazul existenței unor „defecte fundamentale”; ale hotărârii, iar raportat la
speța de față, revizuirea deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții Supreme
de Justiție, Completul de judecată nu a identificat nici o circumstanță
substanțială și imperativă de natură să justifice redeschiderea procesului.
5
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 270 și art. 453 alin. (1)
lit. a) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae
Daniliuc împotriva deciziei din 15 septembrie 2021 a Curții Supreme de
Justiție.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6