2ac-382/24 — Înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral

La 01 septembrie 2023, Vasili Peioglo a depus cererea de chemare în judecată împotriva Mariei Peioglo și Grigori Peioglo, privind înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 27 mai 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, s-a respins ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Vasili Peioglo împotriva Mariei Peioglo și Grigori Peioglo, privind înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral.

La 24 iunie 2024, Vasili Peioglo a depus apel împotriva hotărârii din 27 mai 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga. Solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii contestate și remiterea cauzei la rejudecare.

La 16 septembrie 2024, cauza civilă a fost repartizată în mod automat- aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la Curtea de Apel Comrat, pentru examinarea în ordine de apel.

La 26 septembrie 2024, Vasili Peioglo a depus cerere de recuzare a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Grigori Colev, Ștefan Starciuc și Dmitrii Fujenco.

În susținerea cererii, s-a invocat imposibilitatea examinării cauzei civile la Curtea de Apel Comrat din cauza unor suspiciuni de imparțialitate a judecătorilor, generate de relația de rudenie a pârâților Peioglo Maria și Peioglo Grigori cu doamna Valentina Aladova, angajată a Curții de Apel Comrat în funcția de asistent judiciar.

Art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. 1 (2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.”

Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă: ”(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a remarca faptul că, potrivit informației privind judecătorii în funcție din cadrul sistemului judiciar al Republici Moldova, publicată pe portalul oficial al Consiliului Superior al Magistraturii, actualizată la 24 august 2024, în cadrul Curții de Apel Comrat activează 4 judecători: Dmitrii Fujenco, Grigori Colev, Andrei Mironov (președinte interimar) și Ștefan Starciuc, trei funcții fiind vacante.

Prin urmare, faptul că, în prezent, la Curtea de Apel Comrat activează doar 4 judecători, constituie un impediment pentru formarea unui complet de judecată în vederea examinării cererii depuse de Vasili Peioglo cu privire la recuzarea judecătorilor Curții de Apel Comrat, Grigori Colev, Ștefan Starciuc și Dmitrii Fujenco.

Corespunzător prezenta cerere de recuzare urmează a fi examinată de Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu art.53 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Toate cazurile de incompatibilitate ale judecătorilor la examinarea cauzelor penale sunt menționate exhaustiv în art. 50 Cod de procedură civilă. Cererea de recuzare se întemeiază pe art. 50 alin.(1) lit. e) Cod de procedură civilă, enunțat la pct. 9 din prezenta încheiere.

La caz, recuzarea se solicită pe motiv că o rudă a pîrîților activează în cadrul instanței care trebuie să examineze apelul, în funcția de asistent judiciar. Art. 50 alin.(1) Cod de procedură penală nu interzice expres judecătorului să participe la examinare cauzelor care vizează colegii cu care activează în aceeași instanță sau sediu.

În cererea de recuzare nu se invocă că pîrîți s-ar afla în relații apropiate de rudenie cu cei trei judecători. Motivul de recuzare este doar faptul că o rudă a pîrîților este asistent judiciar în curtea de apel care trebuie să soluționeze apelul. Nu au fost invocate încercări de influențare a judecătorilor din partea asistentului judiciar.

Curtea Supremă de Justiție subliniază că art. 18 din Legea cu privire la statutul judecătorului obligă judecătorul să respecte Codul de etică al judecătorului și să se abțină de la fapte care dăunează intereselor serviciului și 2 prestigiului justiției, care compromit cinstea și demnitatea de judecător, provoacă îndoieli față de obiectivitatea lor. Conform art. 3 alin. (6) al Codului de etică și de conduită profesională al judecătorului, judecătorul este obligat să nu admită influențe asupra activității sale. O asemenea influență din partea asistentului judiciar este contrară și obligațiilor de serviciu ale ultimului.

Completul de judecată reține că, simplele bănuieli nu pot motiva eventuala părtinire a judecătorilor Curții de Apel Comrat la examinarea cauzei, în situația în care judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii, iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens. În situația în care într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Vasili Peioglo cu privire la recuzare judecătorilor Curții de Apel Comrat, Grigori Colev, Ștefan Starciuc și Dmitrii Fujenco.

În conformitate cu art. 50, 53, 269-270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Vasili Peioglo cu privire la recuzare judecătorilor Curții de Apel Comrat, Grigori Colev, Ștefan Starciuc și Dmitrii Fujenco. Remite la Curtea de Apel Comrat, cauza civilă intentată la cererea depusă de Vasili Peioglo împotriva Mariei Peioglo și Grigori Peioglo, privind înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral, pentru examinare în ordine de apel. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 3