3r-231/24 — obligarea examinării cererilor

La 14 octombrie 2024, Arseni Vladimir a depus la Curtea de Apel Chișinău o contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, solicitând obligarea examinării cererilor depuse la 19 septembrie 2024 și la 11 octombrie 2024.

Prin încheierea din 15 octombrie 2024 a curții de Apel Chișinău, reclamantului s-a stabilit un termen până la 16 octombrie 2024, ora 12:00, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite și anume, pentru: indicarea circumstanțelor de drept, pe care reclamantul își întemeiază pretențiile; concretizarea pretențiilor și felul acțiunii, ținând cont de prevederile art. 206 din Cod administrativ; prezentarea dovezii de achitare a taxei de timbru în mărime de 200 (două sute) lei.

S-a explicat reclamantului Arseni Vladimir că, în cazul în care în termenul indicat nu vor fi înlăturate neajunsurile menționate, instanța va examina din oficiu admisibilitatea acțiunii, fără ședință de judecată.

La 16 octombrie 2024, ora 11:29, reclamantul Arseni Vladimir a depus o cerere întitulată „Anexă la Contestație nr. 2”, cu următorul conținut: „Pretențiile: prin neeliberarea actelor în termenul stabilit de CEC am fost discriminat.

Circumstanțele de fapt: la CEC am depus cerere la data de 19 septembrie 2024, dar am primit informații la data de 11 octombrie 2024, dar nu hotărâre.

În drept: Cod electoral al RM care prevede examinarea cererilor și contestațiilor de CEC și emiterea la ele hotărârii în 3 zile, în timpul acesta.”

Cât ține de necesitatea achitării taxei de timbru, reclamantul Arseni Vladimir a solicitat scutirea de la plata acesteia, invocând ca motiv situația financiară precară.

Prin încheierea din 16 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantului Arseni Vladimir, privind scutirea de la plata taxei de timbru. 1

S-a acordat reclamantului Arseni Vladimir un termen până la 17 octombrie 2024, ora 09:30, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite și anume, pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de timbru.

La 17 octombrie 2024, ora 09:23, Arseni Vladimir a prezentat dovada achitării taxei de timbru în mărime de 200 lei.

Prin încheierea din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Arseni Vladimir, din motiv că cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) lit. e) și f) din Codul administrativ și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

S-a explicat reclamantului că, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (4) Cod administrativ, declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f) – h), nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Prin încheierea din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declară inadmisibilă acțiunea depusă de Vladimir Arseni către Comisia Electorală Centrală privind obligarea examinării cererilor, din motiv că cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) din Codul administrativ și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată. S-a explicat reclamantului că declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin. (2) lit. f) – h), nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

La 19 octombrie 2024, Vladimir Arseni a depus recurs împotriva încheierii din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii recurate și pronunțarea unei noi soluții. Totodată, a solicitat acordarea dreptului la apărare cu ajutorul unui avocat fără plată.

De asemenea, la 19 octombrie 2024, Arseni Vladimir a depus cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor care impun achitarea taxei de timbru la depunerea contestațiilor în perioada electorală.

Prin referința depusă la 19 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a pledat pentru respingerea recursului.

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ: „Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 211 alin. (1) –(3) din Codul administrativ: „În cererea de chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege. (2) Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. (3) Cererea de chemare în judecată poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei, precum și demersurile reclamantului.”

Art. 212 alin. (1) –(2) din Codul administrativ:: 3 „La cererea de chemare în judecată se anexează: a) copia actului administrativ contestat și copia deciziei cu privire la cererea prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură; b ) copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică; c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit; d ) copii de pe cererea de chemare în judecată și de pe toate înscrisurile anexate, într-un număr egal cu numărul de participanți la proces; e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023. (2) Reclamantul poate anexa și alte înscrisuri la cererea de chemare în judecată.

Art. 19 alin.(1) lit. e) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007 (în vigoare 01.07.2008) prevede că: ”Au dreptul la asistență juridică calificată persoanele specificate la art.6, care au nevoie de asistență juridică în cauze contravenționale, civile și de contencios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual”

Art. 26 alin.(4) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007 (în vigoare 01.07.2008) prevede că: ”În cazul prevăzut la art.19 alin.(1) lit.e), solicitantul asistenței juridice calificate prezintă oficiului teritorial o cerere cu respectarea prevederilor art.25. Decizia privind acordarea asistenței juridice calificate se adoptă de către coordonatorul oficiului teritorial și se comunică solicitantului în decursul a 3 zile lucrătoare, iar în formă scrisă i se comunică doar la solicitarea acestuia”

Completul de judecată evidențiază importanța efectuării unei verificări a cererii de chemare în judecată din oficiu pentru a asigura că toate condițiile legale sunt îndeplinite înainte de a lua o decizie asupra fondului acțiunii. Aceasta acțiune asigură menținerea integrității procesului judiciar și evită acceptarea acțiunilor care nu respectă cerințele legale. 4

Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în judecată este esențială pentru a evita respingerea ca inadmisibilă. Respectiv, deficiențele procedurale identificate trebuie corectate de către reclamant prompt pentru a evita întâmpinarea problemelor în viitor.

Astfel, prin încheierea din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a stabilit reclamantului Arseni Vladimir, un termen de până la 16 octombrie 2024, ora 12:00, pentru: 1) indicarea pretențiilor înaintate împotriva pârâtului și circumstanțele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile; 2) prezentarea dovezii achitării taxei de timbru în mărime de 200 lei.

La 16 octombrie 2024, ora 11:29, Vladimir Arseni a depus cerere, prin care a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru.

Prin încheierea din 16 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantului Arseni Vladimir, privind scutirea de la plata taxei de timbru.

S-a acordat reclamantului Arseni Vladimir un termen până la 17 octombrie 2024, ora 09:30, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite și anume, pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de timbru.

La 17 octombrie 2024, ora 09:42 Vladimir Arseni a prezentat dovada de plată a taxei de timbru.

Din actele aflate la dosar rezultă, Arseni Vladimir nu s-a conformat în mod corespunzător și nu a înlăturat integral neajunsurile admise la depunerea cererii de chemare în judecată, or a omis să prezinte instanței de judecată în mod explicit pretențiile sale, specificând tipul acțiunii în temeiul căreia solicită admiterea pretențiilor potrivit art. 206 din Codul administrativ, precum și circumstanțele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile, contrar prevederilor art. 211 alin. (1) lit. e) și f) din Codul administrativ.

Completul de judecată a reținut că Vladimir Arseni a omis să prezinte instanței de judecată în mod explicit pretențiile sale, nespecificând tipul acțiunii prin prisma prevederilor art. 206 din Codul administrativ, la fel nefiind indicate circumstanțele de drept pe care își întemeiază pretențiile

Respectiv, în lipa circumstanțelor de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretențiile, instanța de judecată este în imposibilitate de a identificat felul acțiunii. În motivarea acțiunii nefiind făcute careva mențiuni în acest sens.

Normele legale interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului prin activitatea administrativă, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din 5 categoria acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor nominalizate.

Totodată, instanța de judecată a reiterat că normele legale ce se conțin în art. 211 și 212 din Codul administrativ, indică expres, pe de o parte, cerințele ce urmează a fi respectate la depunerea cererii de chemare în judecată de către reclamant, iar pe de altă parte apare obligația instanței de judecată de a soluționa cauza concretă, dacă persoana care se adresează în judecată respectă normele dreptului procesual pentru o bună și eficientă examinare a cauzei.

Suplimentar, Completul de judecată apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel că s-a conformat prevederilor art. 219 alin. (2) din Codul administrativ și a depus eforturi prin explicarea faptului că reclamantul urmează să indice în mod explicit pretențiile sale, specificând tipul acțiunii în temeiul căreia solicită admiterea pretențiilor potrivit art. 206 din Codul administrativ, precum și circumstanțele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile, fiindu-i explicate reclamantului și prevederile art. 211 din Codul administrativ. Însă, indicațiile instanței au fost ignorate de reclamant, or, chiar și în urma recepționării încheierii din 16 octombrie 2024, prin care s-a acordat un termen suplimentar reclamantului pentru a înlătura neajunsurile stabilite prin încheierea din 15 octombrie 2024 (inclusiv indicarea pretențiilor înaintate împotriva pârâtului și circumstanțele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile), reclamantul nu a invocat circumstanțele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile, precum și nu a specificat tipul acțiunii în temeiul căreia solicită admiterea pretențiilor.

În context, instanța de recurs a reținut că Arseni Vladimir nu a depus diligența necesară în vederea depunerii acțiunii în contencios administrativ și nu a prezentat circumstanțele de fapt și de drept care în opinia sa confirmă încălcarea unui drept propriu în sensul art. 189 alin. (1) și art. 17 din Codul administrativ, în termenul acordat de către instanță și nici până la data examinării admisibilității acțiunii.

Suplimentar, Completul de judecată reține că nerespectarea obligației impuse reclamantului de către instanța de fond a condus în mod justificat la sancționarea sa procesuală, confirmând astfel că responsabilitatea revine în întregime reclamantului.

Cu referire la solicitarea recurentului privind acordarea asistenței juridice garantată de stat, Completul de judecată menționează că, în temeiul art. 26 alin.(4) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat 6 nr.198-XVI din 26.07.2007 (în vigoare 01.07.2008), pentru asistență juridică primară, solicitantul trebuie să adreseze oficiului teritorial în raza domiciliului său o cerere privind acordarea asistenței juridice, garantate de stat.

Respectiv, în cazul Arseni Vladimir considera necesară acordarea serviciilor juridice, urma să depune o solicitare la Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, dar instanței de judecată.

Referitor la cererea lui Arseni Vladimir privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor care impun achitarea taxei de timbru la depunerea contestațiilor în perioada electorală, instanța de recurs menționează că aceasta este nemotivată și neclară, deoarece din conținutul acesteia nu reiese clar care normă este contestată și care sunt motivele invocate, astfel încât instanța nu poate să se pronunțe asupra ei. Deci, pornind de la prevederile art. 121 din Codul de procedura civilă cererea acestuia este neîntemeiată.

Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că încheierea din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău reflectă nu doar aplicarea corectă a legii, ci și consolidarea principiului accesului la justiție în condițiile respectării procedurii.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230, 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate. Respinge recursul depus de Arseni Vladimir împotriva încheierii din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7