3r-231/24 — obligarea examinării cererilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea examinării cererilor
- Temei legal
- Conditie obligatorie pentru indicarea datelor importante in cererea de chemare in judecata
3r-231/24 — obligarea examinării cererilor (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Arseni Vladimir,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorală Centrală,
privind obligarea examinării cererilor,
împotriva încheierii din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-231/24
NR. PIGD 2-24115798-01-3r-19102024)
Consecințele neîndeplinirii cerințelor instanței de fond. Achitarea taxei de
timbru – condiție obligatorie pentru punerea pe rol a cererii de chemare în
judecată.
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici
19 octombrie 2024
Examinând în lipsa părților recursul depus de Arseni Vladimir,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 octombrie 2024, Arseni Vladimir a depus la Curtea de Apel
Chișinău o contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii
Moldova, solicitând obligarea examinării cererilor depuse la 19 septembrie
2024 și la 11 octombrie 2024.
Prin încheierea din 15 octombrie 2024 a curții de Apel Chișinău,
reclamantului s-a stabilit un termen până la 16 octombrie 2024, ora 12:00,
pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite și anume, pentru: indicarea
circumstanțelor de drept, pe care reclamantul își întemeiază pretențiile;
concretizarea pretențiilor și felul acțiunii, ținând cont de prevederile art. 206
din Cod administrativ; prezentarea dovezii de achitare a taxei de timbru în
mărime de 200 (două sute) lei.
S-a explicat reclamantului Arseni Vladimir că, în cazul în care în
termenul indicat nu vor fi înlăturate neajunsurile menționate, instanța va
examina din oficiu admisibilitatea acțiunii, fără ședință de judecată.
La 16 octombrie 2024, ora 11:29, reclamantul Arseni Vladimir a depus
o cerere întitulată „Anexă la Contestație nr. 2”, cu următorul conținut:
„Pretențiile: prin neeliberarea actelor în termenul stabilit de CEC am fost
discriminat.
Circumstanțele de fapt: la CEC am depus cerere la data de 19
septembrie 2024, dar am primit informații la data de 11 octombrie 2024, dar
nu hotărâre.
În drept: Cod electoral al RM care prevede examinarea cererilor și
contestațiilor de CEC și emiterea la ele hotărârii în 3 zile, în timpul acesta.”
Cât ține de necesitatea achitării taxei de timbru, reclamantul Arseni
Vladimir a solicitat scutirea de la plata acesteia, invocând ca motiv situația
financiară precară.
Prin încheierea din 16 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a
fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantului Arseni Vladimir, privind
scutirea de la plata taxei de timbru.
1
S-a acordat reclamantului Arseni Vladimir un termen până la 17
octombrie 2024, ora 09:30, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite și
anume, pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de timbru.
La 17 octombrie 2024, ora 09:23, Arseni Vladimir a prezentat dovada
achitării taxei de timbru în mărime de 200 lei.
Prin încheierea din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Arseni
Vladimir, din motiv că cererea de chemare în judecată nu corespunde
cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) lit. e) și f) din Codul administrativ și
reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de
judecată.
S-a explicat reclamantului că, în conformitate cu prevederile art. 207
alin. (4) Cod administrativ, declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza
temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f) – h), nu exclude posibilitatea adresării
repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.
Prin încheierea din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declară inadmisibilă acțiunea depusă de Vladimir Arseni către Comisia
Electorală Centrală privind obligarea examinării cererilor, din motiv că
cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211
alin. (1) din Codul administrativ și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în
termenul stabilit de instanța de judecată. S-a explicat reclamantului că
declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin. (2)
lit. f) – h), nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași
reclamant cu aceeași acțiune.
La 19 octombrie 2024, Vladimir Arseni a depus recurs împotriva
încheierii din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
anularea încheierii recurate și pronunțarea unei noi soluții. Totodată, a
solicitat acordarea dreptului la apărare cu ajutorul unui avocat fără plată.
De asemenea, la 19 octombrie 2024, Arseni Vladimir a depus cerere
prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
care impun achitarea taxei de timbru la depunerea contestațiilor în perioada
electorală.
Prin referința depusă la 19 octombrie 2024, Comisia Electorală
Centrală a pledat pentru respingerea recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
2
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când
cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin.(1) și
(2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
instanța de judecată.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 211 alin. (1) –(3) din Codul administrativ:
„În cererea de chemare în judecată se indică:
a) instanța la care a fost depusă;
b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul
acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul
fiscal;
c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul
în care cererea se depune de un reprezentant;
d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia;
e) pretențiile reclamantului;
f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;
g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta;
h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este
prevăzută de lege.
(2) Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul
lui legal ori împuternicit.
(3) Cererea de chemare în judecată poate cuprinde și alte date importante pentru
soluționarea cauzei, precum și demersurile reclamantului.”
Art. 212 alin. (1) –(2) din Codul administrativ::
3
„La cererea de chemare în judecată se anexează:
a) copia actului administrativ contestat și copia deciziei cu privire la cererea
prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură;
b ) copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din
Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică;
c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau
împuternicit;
d ) copii de pe cererea de chemare în judecată și de pe toate înscrisurile anexate,
într-un număr egal cu numărul de participanți la proces;
e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute
în Legea taxei de stat nr.213/2023.
(2) Reclamantul poate anexa și alte înscrisuri la cererea de chemare în judecată.
Art. 19 alin.(1) lit. e) din Legea cu privire la asistența juridică garantată
de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007 (în vigoare 01.07.2008) prevede că:
”Au dreptul la asistență juridică calificată persoanele specificate la art.6, care au
nevoie de asistență juridică în cauze contravenționale, civile și de contencios
administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii,
cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual”
Art. 26 alin.(4) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de
stat nr. 198-XVI din 26.07.2007 (în vigoare 01.07.2008) prevede că:
”În cazul prevăzut la art.19 alin.(1) lit.e), solicitantul asistenței juridice calificate
prezintă oficiului teritorial o cerere cu respectarea prevederilor art.25. Decizia privind
acordarea asistenței juridice calificate se adoptă de către coordonatorul oficiului teritorial
și se comunică solicitantului în decursul a 3 zile lucrătoare, iar în formă scrisă i se
comunică doar la solicitarea acestuia”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea de Apel
Chișinău a adoptat încheierea contestată la 17 octombrie 2024, fiind
notificată recurentului la data de 18 octombrie 2024, prin intermediul poștei
electronice (f.d.23). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că Arseni Vladimir, s-a conformat prevederilor legale și a
respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul
administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.
Completul de judecată evidențiază importanța efectuării unei
verificări a cererii de chemare în judecată din oficiu pentru a asigura că toate
condițiile legale sunt îndeplinite înainte de a lua o decizie asupra fondului
acțiunii. Aceasta acțiune asigură menținerea integrității procesului judiciar și
evită acceptarea acțiunilor care nu respectă cerințele legale.
4
Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în
judecată este esențială pentru a evita respingerea ca inadmisibilă. Respectiv,
deficiențele procedurale identificate trebuie corectate de către reclamant
prompt pentru a evita întâmpinarea problemelor în viitor.
Astfel, prin încheierea din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, s-a stabilit reclamantului Arseni Vladimir, un termen de până la 16
octombrie 2024, ora 12:00, pentru: 1) indicarea pretențiilor înaintate
împotriva pârâtului și circumstanțele de fapt și de drept pe care își întemeiază
pretențiile; 2) prezentarea dovezii achitării taxei de timbru în mărime de 200
lei.
La 16 octombrie 2024, ora 11:29, Vladimir Arseni a depus cerere, prin
care a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru.
Prin încheierea din 16 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a
fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantului Arseni Vladimir, privind
scutirea de la plata taxei de timbru.
S-a acordat reclamantului Arseni Vladimir un termen până la 17
octombrie 2024, ora 09:30, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite și
anume, pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de timbru.
La 17 octombrie 2024, ora 09:42 Vladimir Arseni a prezentat dovada
de plată a taxei de timbru.
Din actele aflate la dosar rezultă, Arseni Vladimir nu s-a conformat în
mod corespunzător și nu a înlăturat integral neajunsurile admise la depunerea
cererii de chemare în judecată, or a omis să prezinte instanței de judecată în
mod explicit pretențiile sale, specificând tipul acțiunii în temeiul căreia
solicită admiterea pretențiilor potrivit art. 206 din Codul administrativ,
precum și circumstanțele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile,
contrar prevederilor art. 211 alin. (1) lit. e) și f) din Codul administrativ.
Completul de judecată a reținut că Vladimir Arseni a omis să prezinte
instanței de judecată în mod explicit pretențiile sale, nespecificând tipul
acțiunii prin prisma prevederilor art. 206 din Codul administrativ, la fel
nefiind indicate circumstanțele de drept pe care își întemeiază pretențiile
Respectiv, în lipa circumstanțelor de fapt și de drept pe care
reclamantul își întemeiază pretențiile, instanța de judecată este în
imposibilitate de a identificat felul acțiunii. În motivarea acțiunii nefiind
făcute careva mențiuni în acest sens.
Normele legale interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă
opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv,
implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului
prin activitatea administrativă, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din
5
categoria acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin.
(1) din Codul administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor
nominalizate.
Totodată, instanța de judecată a reiterat că normele legale ce se conțin
în art. 211 și 212 din Codul administrativ, indică expres, pe de o parte,
cerințele ce urmează a fi respectate la depunerea cererii de chemare în
judecată de către reclamant, iar pe de altă parte apare obligația instanței de
judecată de a soluționa cauza concretă, dacă persoana care se adresează în
judecată respectă normele dreptului procesual pentru o bună și eficientă
examinare a cauzei.
Suplimentar, Completul de judecată apreciază ca fiind întemeiată
concluzia instanței de apel că s-a conformat prevederilor art. 219 alin. (2) din
Codul administrativ și a depus eforturi prin explicarea faptului că
reclamantul urmează să indice în mod explicit pretențiile sale, specificând
tipul acțiunii în temeiul căreia solicită admiterea pretențiilor potrivit art. 206
din Codul administrativ, precum și circumstanțele de fapt și de drept pe care
își întemeiază pretențiile, fiindu-i explicate reclamantului și prevederile art.
211 din Codul administrativ. Însă, indicațiile instanței au fost ignorate de
reclamant, or, chiar și în urma recepționării încheierii din 16 octombrie 2024,
prin care s-a acordat un termen suplimentar reclamantului pentru a înlătura
neajunsurile stabilite prin încheierea din 15 octombrie 2024 (inclusiv
indicarea pretențiilor înaintate împotriva pârâtului și circumstanțele de fapt
și de drept pe care își întemeiază pretențiile), reclamantul nu a invocat
circumstanțele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile, precum
și nu a specificat tipul acțiunii în temeiul căreia solicită admiterea
pretențiilor.
În context, instanța de recurs a reținut că Arseni Vladimir nu a depus
diligența necesară în vederea depunerii acțiunii în contencios administrativ
și nu a prezentat circumstanțele de fapt și de drept care în opinia sa confirmă
încălcarea unui drept propriu în sensul art. 189 alin. (1) și art. 17 din Codul
administrativ, în termenul acordat de către instanță și nici până la data
examinării admisibilității acțiunii.
Suplimentar, Completul de judecată reține că nerespectarea obligației
impuse reclamantului de către instanța de fond a condus în mod justificat la
sancționarea sa procesuală, confirmând astfel că responsabilitatea revine în
întregime reclamantului.
Cu referire la solicitarea recurentului privind acordarea asistenței
juridice garantată de stat, Completul de judecată menționează că, în temeiul
art. 26 alin.(4) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat
6
nr.198-XVI din 26.07.2007 (în vigoare 01.07.2008), pentru asistență juridică
primară, solicitantul trebuie să adreseze oficiului teritorial în raza
domiciliului său o cerere privind acordarea asistenței juridice, garantate de
stat.
Respectiv, în cazul Arseni Vladimir considera necesară acordarea
serviciilor juridice, urma să depune o solicitare la Consiliul Național pentru
Asistență Juridică Garantată de Stat, dar instanței de judecată.
Referitor la cererea lui Arseni Vladimir privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate a prevederilor care impun achitarea taxei de timbru la
depunerea contestațiilor în perioada electorală, instanța de recurs
menționează că aceasta este nemotivată și neclară, deoarece din conținutul
acesteia nu reiese clar care normă este contestată și care sunt motivele
invocate, astfel încât instanța nu poate să se pronunțe asupra ei. Deci, pornind
de la prevederile art. 121 din Codul de procedura civilă cererea acestuia este
neîntemeiată.
Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că încheierea din
17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău reflectă nu doar aplicarea
corectă a legii, ci și consolidarea principiului accesului la justiție în condițiile
respectării procedurii.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230, 243 alin. (1) lit. b)
din Codul administrativ.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.
Respinge recursul depus de Arseni Vladimir împotriva încheierii din
17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători
Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7