2ra-1764/22 — încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Instanţele de judecată ierarhic inferioare nu au supus examinării cererea privind ridicarea excepţiei de tardivitate
2ra-1764/22 — încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Daniel Sava,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Compania de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni împotriva lui
Daniel Sava cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de
regres și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1764/22
NR. PIGD 2-21137068-01-2ra-20122022)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Instanțele de judecată ierarhic
inferioare nu au supus examinării cererea privind ridicarea excepției de
tardivitate
Judecătoria Strășeni, sediul Central – jud. T. Andronic
Curtea de Apel Chișinău – jud. M. Guzun, V. Sîrbu, A. Braga
17 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Daniel Sava
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Mariana Ursachi,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, CA
„Moldasig” SA, reprezentată de avocata Alina Gorelco, a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Daniel Sava cu privire la încasarea
despăgubirii de asigurare în ordine de regres și compensarea cheltuielilor de
judecată (f. d. 1-4, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că la 06 ianuarie
2018, în mun. Chișinău s-a produs accidentul rutier cu implicarea
autovehiculului de model ,,Nissan Pathfinder”, cu numărul de înmatriculare
xxxxx, condus de către pârâtul Daniel Sava.
În rezultatul accidentului rutier produs la 06 ianuarie 2018, a fost
deteriorat automobilul de model ,,Dacia Logan”, cu numărul de
înmatriculare xxxxx, condus de Albert Doroș, iar pasagerii din acest mijloc
de transport, Ana Moisei și Serghei Șvedchi, s-au ales cu leziuni corporale.
Ulterior, prin sentința din 17 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost încetat procesul penal privind învinuirea inculpatului Sava
Daniel de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) din Codul
penal, în legătură cu împăcarea părților.
A menționat că la data producerii accidentului rutier, pârâtul Daniel
Sava deținea contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru
pagube produse de autovehicule (RCAI-002830369) din 13 ianuarie 2017,
încheiat cu asiguratul Alexei Cebotari pentru un număr limitat de persoane,
iar conducătorul auto Daniel Sava nu era inclus în contractul respectiv.
Reclamanta a notat că, în baza cererilor depuse de persoanele
păgubite, Ana Moisei și Serghei Șvedchi, CA „Moldasig” SA a deschis
dosarul de daune nr. D/RCA/18-1171 și, în urma constatării cazului asigurat,
a achitat despăgubirea de asigurare, fapt care se confirmă prin dispozițiile de
plată nr. 1229 din data de 11 septembrie 2018, nr. 1223 din data de 12
septembrie 2018 și nr. 410 din data de 25 martie 2019.
1
Având în vedere faptul că la momentul producerii accidentului rutier,
pârâtul Daniel Sava nu era inclus în contractul de asigurare obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (RCAI-
002830369) din 13 ianuarie 2017, încheiat între Alexei Cebotari și CA
„Moldasig” SA, i-a fost înaintată acțiune de regres pârâtului Daniel Sava, în
temeiul prevederilor art. 29 lit. d) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006.
A punctat că, în vederea soluționării litigiului pe cale extrajudiciară,
la 06 august 2020, a fost expediată o reclamație în adresa pârâtului Daniel
Sava, prin care i-a solicitat acestuia să achite despăgubirea de asigurare care
a fost achitată de asigurător persoanelor păgubite, însă nici după
recepționarea reclamației respective, pârâtul nu și-a onorat obligațiunile cu
privire la restituirea despăgubirii de asigurare , motiv din care s-a adresat în
instanță cu prezenta acțiune.
În drept, reclamanta CA „Moldasig” SA, reprezentată de avocata
Alina Gorelco, și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 1389 din
Codul civil (în vigoare la momentul producerii riscului asigurat), art. 29 lit.
d) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea
obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, art.
39, 118, 166, 167 din Codul de procedură civilă.
Reclamanta CA „Moldasig” SA, reprezentată de avocata Alina
Gorelco, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Daniel Sava în
beneficiul reclamantei a sumei de 21 996,68 de lei, cu titlu de despăgubiri de
asigurare, a sumei de 600 de lei, cu titlu de taxă de stat, a sumei de 4 000 de
lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, precum și încasarea altor
cheltuieli de judecată.
Prin hotărârea din 21 februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central, a fost respinsă acțiunea, ca fiind neîntemeiată (f. d. 111, 116-118,
vol. I).
La 11 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, CA „Moldasig”
SA, reprezentată de avocata Alina Gorelco, a declarat apel nemotivat
împotriva hotărârii din 21 februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central (f. d. 114, vol. I), iar la 27 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal,
a prezentat apelul motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea
hotărârii instanțe de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală
a acțiunii, precum și compensarea cheltuielilor de judecată suportate la
depunerea în cererii de apel (f. d. 128-130, vol. I).
Prin decizia din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis apelul declarat de CA „Moldasig” SA, casată hotărârea din 21
februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni și emisă o nouă hotărâre, prin care a
2
fost admisă parțial acțiunea. S-au încasat de la Daniel Sava în beneficiul CA
„Moldasig” SA, în ordine de regres, despăgubirea de asigurare, în mărime
de 21 996,68 de lei și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat achitată
în prima instanță, în mărime de 660 de lei și cheltuielile de judecată sub
forma taxei de stat achitată în instanța de apel, în mărime de 495 de lei (f. d.
181, 182-191, vol. I).
La 29 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Daniel
Sava a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei din 19 octombrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău (f. d. 195, vol. I), iar la 12 decembrie 2022, prin
intermediul poștei electronice, a prezentat recursul motivat, prin care a
solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii, cu încasarea din
contul său în beneficiul CA „Moldasig” SA a sumei de 1 532,28 de lei, cu
titlu prejudiciu material, iar în rest – acțiunea să fie respinsă, ca fiind tardivă
(f. d. 200-201 verso, vol. I).
În motivarea recursului, a invocat că instanțele de judecată inferioare
au omis să examineze aspectul dacă CA „Moldasig” SA și-a exercitat dreptul
la acțiune în intervalul termenului de prescripție extinctivă, încălcând astfel
normele de drept material, prin aprecierea arbitrară a argumentelor invocate
în referință.
A menționat că reclamanta urma să afle despre dreptul său pretins
încălcat încă din 22 august 2018, odată cu emiterea de către directorul
general al CA „Moldasig” SA a ordinului nr. 1310-01 din 22 august 2022,
prin care s-a dispus inter alia înaintarea acțiunii de regres către persoana
vinovată, Daniel Sava, privind încasarea sumei de 20 464,40 de lei, conform
art. 29 lit. d) din Legea 414 din 22 decembrie 2006.
Prin urmare, termenul-limită pentru înaintarea prezentei acțiuni este
data de 22 august 2021, în timp ce cererea de chemarea în judecată a fost
depusă tocmai la 16 septembrie 2021, cu omiterea termenului de prescripție
și fără solicitarea de repunere în termen.
Totodată, recurentul a obiectat că instanțele de judecată au omis să dea
apreciere argumentelor de fapt și de drept privind tardivitatea acțiunii, acest
lucru fiind solicitat expres în referința sa din 10 noiembrie 2021.
La 20 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
CA „Moldasig” SA și reprezentantei acesteia, avocata Alina Gorelco, copia
recursului declarat de Daniel Sava, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței timp de o lună de la data primirii acesteia (f. d. 206, vol.
I), corespondența fiind recepționată de către CA „Moldasig” SA la 26
3
decembrie 2022 și de către avocata Alina Gorelco la 25 decembrie 2022, fapt
ce se atestă prin avizele poștale de recepție (f. d. 208, 209 vol. I).
Până la data stabilită pentru examinarea recursului, intimata CA
„Moldasig” SA nu și-a valorificat dreptul său procesual și nu a depus
referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31
iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-
16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost
introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel.
Art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor.”
Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus
de Daniel Sava împotriva deciziei din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art.
432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția
legii în vigoare la data depunerii cererii de recurs):
„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
4
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în
vigoare de la 01 septembrie 2023):
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în
vigoare de la 01 septembrie 2023):
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică,
în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:
a) să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza
spre rejudecare în instanța de apel o singură data dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
Art. 373 alin. (1), (2), (5) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și
obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește
constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
5
(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile
juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar
care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele
prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.
(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate
în apel.”
Art. 240 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă:
„(1) La deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu
stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și
admisibilitatea acțiunii.
(3) Instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de
reclamant.”
Art. 118 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă:
„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept
temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
(3) Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt
determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile
părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și
procedural ce urmează a fi aplicate.”
Art. 130 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată
pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor
din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
(2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă
prestabilită fără aprecierea lor.”
Art. 9 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(2) Instanța judecătorească explică participanților la proces drepturile și
obligațiile lor procesuale, preîntâmpină asupra urmărilor pe care le poate implica
exercitarea sau neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor,
ordonă, la solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să
contribuie la adoptarea unei hotărâri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare,
informează părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte
măsuri necesare bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor
participanți la proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni
prevăzute de lege.”
Art. 185 alin. (1) lit. b), n), alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecătorul, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare,
îndeplinește următoarele acte:
b) expediază pârâtului și, după caz, intervenientului copiile de pe cererea de
chemare în judecată și de pe înscrisurile anexate la ea întru confirmarea pretențiilor
6
reclamantului și stabilește data pînă la care pârâtul și, după caz, intervenientul urmează
să prezinte o referință scrisă privind acțiunea reclamantului și toate probele necesare;
n) la cerere, soluționează excepția de tardivitate a pretențiilor.
(2) Pentru clarificarea tuturor aspectelor legate de pregătirea cauzei pentru
dezbateri judiciare, în special a celor referitoare la prezentarea probelor, judecătorul poate
convoca părțile în ședință de pregătire. În ședința de pregătire, participanții la proces pot
formula cereri și demersuri în condițiile legii.”
Art. 186 alin. (1), (3) lit. h), j) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cadrul pregătirii cauzei pentru dezbateri judiciare, judecătorul stabilește
data pînă la care pârâtul urmează să prezinte în judecată referința și toate probele necesare,
sub sancțiunea decăderii.
(3) În referință se indică:
h) excepțiile de procedură pe care pîrîtul le invocă față de cererea reclamantului,
cererile și demersurile pârâtului;
j) alte date importante pentru soluționarea cauzei.”
Art. 1861 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererile depuse în instanța de judecată peste termenul de prescripție
extinctivă, a căror tardivitate a fost invocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri
judiciare de partea în proces, persoana în a cărei favoare a curs prescripția, de creditorul
persoanei sau de către oricare altă persoană care are interes legitim, se examinează în fond
doar după examinarea de către instanța de judecată a excepției de tardivitate. Dacă
reclamantul a solicitat repunerea în termenul de prescripție sau solicită repunerea odată
cu ridicarea excepției, instanța de judecată examinează excepția de tardivitate
concomitent cu cererea de repunere în termen.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de
judecată constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1)
din Codul de procedură civilă, indicat la pct. 26 și a depus în termen recursul,
or, copia deciziei motivate din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
a fost notificată recurentului Daniel Sava, în mod electronic, la 09 decembrie
2022 (f. d. 192, vol. I), iar cererea de recurs a fost depusă la 29 noiembrie
2022, prin intermediul poștei electronice (f. d. 194, vol. I).
Studiind materialele dosarului, prin prisma normelor de drept
aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și
de a remite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din motivele
ce succed.
7
Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată constată că,
înaintând acțiunea împotriva pârâtului Daniel Sava, reclamanta CA
„Moldasig” SA, reprezentată de avocata Alina Gorelco, a solicitat încasarea
de la Daniel Sava în beneficiul său a sumei de 21 996,68 de lei, cu titlu de
despăgubiri de asigurare, a sumei de 600 de lei, cu titlu de taxă de stat, a
sumei de 4 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, precum și
încasarea altor cheltuieli de judecată (f. d. 1-4, vol. I).
La rândul său, prin referința depusă pe marginea acțiunii la 10
noiembrie 2021, Daniel Sava a solicitat respingerea integrală a cererii de
chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată, cu dispunerea încasării din contul
SA „Moldasig” a cheltuielilor de judecată, cu titlu de taxă de stat, în sumă
de 660 de lei (f. d. 34-40, vol. I).
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia
netemeiniciei acțiunii înaintate de către CA „Moldasig” SA împotriva lui
Daniel Sava cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de
regres și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 111, 116-118, vol. I).
Judecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a admis apelul
declarat de CA „Moldasig” SA, a casat hotărârea din 21 februarie 2022 a
Judecătoriei Strășeni și a emis o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial
acțiunea, s-au încasat de la Daniel Sava în beneficiul CA „Moldasig” SA, în
ordine de regres, despăgubirea de asigurare, în mărime de 21 996,68 de lei
și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat achitată în prima instanță,
în mărime de 660 de lei și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat
achitată în instanța de apel, în mărime de 495 de lei (f. d. 181, 182-191, vol.
I).
În partea ce ține de argumentele invocate de către pârâtul Daniel Sava
privind faptul că o parte din pretențiile înaintate de către reclamanta CA
„Moldasig” SA sunt prescrise, instanța de apel a conchis că acestea poartă
un caracter nejustificat, or, în speța dedusă judecății, nu a fost depusă o cerere
privind ridicarea excepției de tardivitate în faza de pregătire a cauzei pentru
dezbateri judiciare, în conformitate cu art. 185 și art. 1861 din Codul de
procedură civilă.
Analizând materialele dosarului, în raport cu normele juridice ce
guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia că soluția emisă de către instanța de apel a fost
adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural.
8
În debut, Completul de judecată constată că obiectul juridic al
prezentului raport material litigios este format din pretențiile reclamantei CA
„Moldasig” SA către pârâtul Daniel Sava.
Astfel fiind, Completul de judecată reține că, înaintând acțiunea
împotriva lui Daniel Sava, la 13 septembrie 2021, reclamanta a formulat,
printre altele, solicitarea de bază, și anume încasarea de la pârât, în beneficiul
CA „Moldasig” SA a sumei de 21 996,68 de lei, cu titlu de despăgubiri de
asigurare.
Completul de judecată notează că prin încheierea din 16 septembrie
2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost primită în procedură
contencioasă cererea de chemare în judecată depusă de CA „Moldasig” SA
împotriva lui Daniel Sava cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în
ordine de regres și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin aceeași încheiere, instanța de judecată a dispus inter alia
efectuarea următoarelor acțiuni: 1) expedierea pârâtului copia cererii de
chemare în judecată, cu actele și înscrisurile anexate; 2) stabilirea ședinței de
pregătire pentru dezbaterile judiciare (examinarea cauzei civile în fond), cu
citarea părților pentru data de 15 noiembrie 2021, ora 11:00, în incinta
Judecătoriei Strășeni, sediul Central; 3) în conformitate cu prevederile art.
186 alin. (2) din Codul de procedură civilă, obligarea pârâtului să prezinte
referința pe care își întemeiază obiecțiile până la data de 10 noiembrie 2021,
prin intermediul cancelariei Judecătoriei Strășeni, în referință urmând a fi
indicate obiecțiile și răspunsul la pretențiile înaintate în acțiune și probele
aduse împotriva fiecărei revendicări, alte date importante pentru
soluționarea cauzei, precum și demersurile pârâtului; 4) explicarea pârâtului
că neprezentarea în termenul stabilit a referinței și a probelor nu împiedică
instanța judecătorească de a soluționa cauza civilă în baza probelor și
înscrisurilor din dosar (f. d. 29, vol. I).
Din actele și lucrările dosarului, s-a constatat cu certitudine faptul că
la 10 noiembrie 2021, Daniel Sava a prezentat referința, cu toate actele
anexate, pe marginea acțiunii depuse de către CA „Moldasig” SA (f. d. 34-
40, vol. I).
La pct. 30 din referința prezentată, Daniel Sava a indicat faptul că
reclamanta CA „Moldasig” SA, înaintând prezenta acțiune în regres la 16
septembrie 2021, s-a încadrat în termenul de prescripție de 3 ani pentru
depunerea acțiunii doar în partea ce ține de revendicarea sumei în mărime
de 1 532,28 de lei, achitată la 25 martie 2019, în baza unei proceduri de
9
despăgubire viciată de numeroase încălcări ale legislației aplicabile (f. d. 39,
vol. I).
Totodată, poziția pârâtului privind tardivitatea acțiunii este menționată
expres și în solicitările finale cuprinse în referință, prin care acesta a pledat
pentru respingerea integrală a cererii de chemare în judecată, ca fiind
neîntemeiată și tardivă (f. d. 40, vol. I).
Prin urmare, Completul de judecată nu poate reține ca fiind plauzibile
constatările instanței de apel, precum că, la caz, nu a fost depusă o cerere
privind ridicarea excepției de tardivitate în ordinea prevăzută la art. 1861 din
Codul de procedură civilă, în condițiile în care, din actele cauzei rezultă cert
că obiecția privind prescrierea unei părți din suma solicitată spre încasare, a
fost formulată de către pârât în conținutul referinței depuse la 10 noiembrie
2021, adică în interiorul termenului stabilit de către prima instanță prin
încheierea din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni.
Mai mult decât atât, la momentul depunerii acesteia, cererea dată
întrunea toate condițiile obligatorii pentru ridicarea unei excepții de
tardivitate, fiind depusă (i) în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri
judiciare și (ii) de către persoana în a cărei favoare a curs prescripția, în
conformitate cu procedura reglementată de art. 1861 alin. (1) din Codul de
procedură civilă.
Completul de judecată notează că orice abordare contrară celei
stabilite mai sus ar fi de natură să manifeste un formalism excesiv și să
îngrădească justițiabililor, în mod nejustificat, accesul la justiție. Or, atât
timp cât un înscris (e.g. cerere, demers, excepție procedurală, etc.) întrunește,
în esență, criteriile prevăzute de lege, este irelevantă forma în care actul
nominalizat este prezentat în fața instanței de judecată.
La acest capitol, Completul de judecată relevă că, în cauza Dos Santos
Calado v. Portugalia, pronunțată la 31 martie 2020, Curtea Europeană a
reținut că exigența de a stabili pe ce articol din lege se bazează recursul
constituțional servește realizării scopului legitim al asigurării preeminenței
dreptului și al bunei administrări a justiției constituționale. Pe de altă parte,
Curtea Europeană a notat că, deși Curtea Constituțională ar fi putut deduce
care sunt pretențiile juridice, deciziile sale de inadmisibilitate se refereau
doar la faptul că reclamantul nu a indicat articolul potrivit din lege. Altfel
spus, deși judecătorii au înțeles care erau motivele recursurilor, ei le-au
respins doar pentru nerespectarea unor condiții de formă, fapt ce constituie
10
o încălcare a articolului 6 § 1 din cauza lipsa accesului la un tribunal (§§ 118-
125).
Totodată, în accepțiunea Curții de la Strasbourg, „formalismul
excesiv” poate fi contrar obligației statului de a garanta un drept practic și
efectiv de acces la un tribunal (a se vedea Zubac v. Croația, 05 aprilie 2018,
§§ 96-97).
Cu toate acestea, instanța de apel a omis să ofere o analiză minuțioasă
argumentelor invocate de către Daniel Sava privind tardivitatea parțială a
acțiunii, aceasta rezumându-se la indicarea, cu titlu general, a faptului că, la
caz, nu a fost formulată o cerere privind ridicarea excepției de tardivitate.
De altfel, obligația instanței de apel de a se pronunța pe marginea
excepției de tardivitate se impune cu atât mai mult, cu cât prima instanță nu
s-a pronunțat sub niciun aspect asupra aceastei obiecții a pârâtului, contrar
obligației sale stabilite la art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
În context, Completul de judecată statuează că dreptul la un proces
echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o
hotărâre motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța
judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în
privința cauzei deferite spre soluționare.
Completul de judecată reamintește că Articolul 6 § 1 din Convenție
implică, din partea „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a
motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de către părți (Perez v.
Franța [MC], nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80; Loupas v. Grecia,
nr. 21268/16 din 20 iunie 2019, § 37; Capacchione v. Republica Moldova
din 30 noiembrie 2021, § 19).
De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene
pentru Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze
deciziile sale. Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de
natura deciziei și trebuie analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze.
Fără a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un
reclamant, această obligație presupune, totuși, că o parte la procedura
judiciară poate aștepta un răspuns specific și explicit la acele argumente care
sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (Paixão Moreira Sá
Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14 din 25 februarie 2020, § 71 și cauzele
citate în aceasta; Caraman v. Republica Moldova din 16 februarie 2021, §
23).
11
În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia
din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, întrucât
omisiunile judiciare constatate nu pot fi corectate de instanța de recurs.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele
menționate și, în cele din urmă, să emită o hotărâre întemeiată.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 440 alin. (3), art.
444, 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite cererea de recurs depusă de Daniel Sava.
Casează integral decizia din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Compania de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni împotriva lui
Daniel Sava cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de
regres și compensarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre
rejudecare Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
12