2ra-385/23 — contestarea deciziei asiguratorului, incasarea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-385/23 — contestarea deciziei asiguratorului, incasarea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-385/2023

2-20143235-01-2ra-13032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (I. Țonov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

D E C I Z I E

17 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Rozlovanu Denis, reprezentat de avocatul Tatar

Andrei,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de

Rozlovanu Denis, prin intermediul avocatului Tatar Andrei împotriva Societății pe

Acțiuni „Moldasig”, intervenient accesoriu Chirtoacă Ion cu privire la contestarea

deciziei asigurătorului, încasarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2020, Rozlovanu Denis, prin intermediul avocatului Tatar

Andrei, a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Moldasig”,

intervenient accesoriu Chirtoacă Ion, cu privire la anularea deciziei luate în cadrul

dosarului de asigurare nr. D/RCA/20- 758, încasarea despăgubirii de asigurare

pentru dauna autovehiculului de model ,,Renault Megane” cu XXX în sumă de 17

274,41 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în

sumă de 629 de lei și de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 12 decembrie 2019,

Rozlovanu Denis și SA ,,Moldasig” au încheiat contractul de asigurare obligatorie

de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. Perioada de asigurare

fiind 14 decembrie 2019-13 decembrie 2020. La 28 mai 2020, s-a produs accidentul

rutier ce constituie drept caz asigurat, în care a fost implicat reclamantul, ulterior

reclamantul a depus cerere de despăgubire în adresa pârâtului. Dosarului de

asigurare i-a fost atribuit numărul D/RCA/20-758. Prin decizia asigurătorului

cuantumul despăgubirii de asigurare se echivalează cu suma de 7 211,70 de lei.

A invocat reclamantul că la 01 septembrie 2020, a înaintat pârâtului cerere prin

care și-a exprimat dezacordul cu decizia privind cuantumul despăgubirii de

asigurare, anexând raportul de evaluare efectuat de un expert independent. Iar, la 03

septembrie 2020, a primit răspuns, prin care asigurătorul a respins cererea din 01

septembrie 2020. Consideră că, SA „Moldasig” nu a întocmit proces-verbal de

1

constatare a pagubelor în sensul art. 19 din legea cu privire la asigurarea obligatorie

de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22.12.2006.

A relatat reclamantul că, asigurătorul nu a respectat procedura prevăzută de art.

21 alin. (3) lit. f) din același act normativ, privind întocmirea actului de evaluare sau

a devizului de cheltuieli de reparație și/sau de înlocuire a părților sau pieselor

avariate, cu indicarea prețurilor, întocmit de un expert independent sau de o unitate

de specialitate acceptat/acceptată de părți. Raportul de evaluare/actul de examinare

a mijlocului de transport auto nr. 1905/08A întocmit de expertul independent

stabilește cuantumul de despăgubire în suma de 17 274,41 de lei. Respectiv, pârâtul

este obligat să achite reclamantului despăgubirea de asigurare în suma de 17 274,41

de lei.

A solicitat reclamantul anularea deciziei privind cuantumul despăgubirii de

asigurare asupra cazului asigurat produs din 28 mai 2020, luate în cadrul dosarului

de asigurare nr. D/RCA/20-758, încasarea despăgubirii de asigurare în sumă de 17

274,41 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 01 martie 2021 instanței de fond, în proces a fost atras

Chirtoacă Ion, în calitate de intervenient accesoriu cu drepturile și obligațiile

procedurale ale părții care se va alătura (f.d. 50-52).

Prin hotărârea din 29 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Rozlovanu Denis, prin

intermediul avocatului Tatar Andrei, împotriva SA ,,Moldasig”, intervenient

accesoriu Chirtoacă Ion (f.d. 116, 120-126).

La 07 iulie 2022, avocatul Tatar Andrei în interesele lui Rozlovanu Denis, a

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 29 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond

și emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii.

Prin decizia din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de avocatul Tatar Andrei, în interesele lui Rozlovanu Denis

și a fost menținută hotărârea din 29 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, apelantul Rozlovanu

Denis nu a respectat procedura de invitare a asigurătorului de răspundere civilă auto,

contrar prevederilor art. 22 alin. (12) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie

de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule nr. 414 din

22.12.2006, încălcare care nu permite obligarea asigurătorului să respecte actul de

evaluare întocmit cu încălcarea obligației de a-l invita la evaluare pe reprezentantul

companiei. Astfel, actul de examinare a mijlocului de transport nr. 1905/08A din

17.08.2020, nu a fost semnat de ambele părți, astfel încât acesta nu este opozabil

SA ,,Moldasig”.

Totodată, a mai reținut că pct. 5 lit. b) din procesul-verbal de constatare a

daunelor nr. D/RCA/20-758 din 09.06.2020, se referă la metoda de stabilire a

prejudiciului în cazul în care despăgubirea de asigurare se solicită în numerar sau

prin virament în contul bancar al persoanei păgubite prevăzută de art. 23 alin. (11)

din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele

produse de autovehicule nr. 414 din 22.12.2006.

Totodată, conform art. 23 alin. (11) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule nr. 414 din

2

22.12.2006, indiferent de vechimea de exploatare a autovehiculului și parcursul

acestuia, în cazul în care despăgubirea de asigurare se solicită în numerar sau prin

virament în contul bancar al persoanei păgubite, cuantumul despăgubirii de asigurare

se stabilește luând în calcul prețurile medii practicate de minimum trei unități de

specialitate acceptate de părți pentru manopera și pentru materialele aferente

reparației sau înlocuirii părților componente și pieselor avariate, precum și pentru

părți componente și piese noi fabricate în bază de licență sau originale foste în

folosință care corespund cerințelor tehnice și de securitate rutieră. În cazul când

părțile componente și piesele noi fabricate în bază de licență sau cele originale foste

în folosință nu sînt disponibile pe piața autohtonă, paguba real suportată pentru

autovehicule se va determina ținând cont de prevederile alin. (8).

A menționat Curtea de Apel Chișinău că, Rozlovanu Denis nu a cerut

efectuarea lucrărilor de reparație de către asigurător la una din unitatea de

specialitate auto, fiind de acord să i se acorde despăgubirea de asigurare în numerar

sau prin virament, dar nu prin efectuarea lucrărilor de reparație. De asemenea,

potrivit art. 121 CPC, instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare

numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile

referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru

soluționarea justă a cazului. Iar, potrivit art. 122 alin. (1) al aceluiași cod,

circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de

probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante

Colegiul instanței de apel a apreciat critic afirmațiile apelantului cu privire la

faptul că procesul-verbal de constatare a daunelor D/RCA/20-758 din 09 iunie 2020,

nu a fost semnat de către Rozlovanu Denis, în lipsa cărorva probe în acest sens, fiind

corect dispusă respingerea cererii privind numirea unei expertize judiciare, nefiind

depusă o cererea argumentată în acest sens, cu indicarea faptelor pentru a căror

elucidare se efectuează expertiza, întrebările puse în fața expertului, numele

expertului sau denumirea instituției căreia i se încredințează expertiza și alte date

relevante.

A mai relatat că, deși instanța de fond a respins cererea privind numirea unei

expertize judiciare, deoarece aceasta nu a fost argumentată, reclamantul nu a

înlăturat aspectele reținute de către instanță și nu a depus în scris o cerere cu

indicarea tuturor argumentelor, întrebărilor puse în fața expertului și alte date

relevante, pentru a fi soluționată de către instanță.

Astfel, consideră că hotărârea instanței de fond este clară și precisă, se referă la

probele administrate în cauză și este în concordanță cu acestea, răspunde în fapt și

în drept la toate aspectele incidente în cauză.

La 27 februarie 2023, Rozlovanu Denis, reprezentat de avocatul Tatar Andrei,

a declarat recurs împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 169-171).

În motivarea recursului a invocat că nu a fost aplicată legea care trebuia să fie

aplicată, fiind aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată și aprecierea probelor de

către instanțele inferioare, a fost arbitrară.

A indicat că instanța de fond și instanța de apel au adus o argumentare absolut

neîntemeiată și neclară și nu au motivat respingerea cererii de declarare a probei ca

fiind falsă. Mai mult ca atât, instanța de fond nu a examinat nici cererea și nici

procesul-verbal de constatare a daunelor, dacă nu a observat că semnătura falsificată

3

se referă la tot procesul-verbal, deci, în întregime, inclusiv la alegerea expertului, la

care a apelat pârâtul.

A menționat că, conform art. 21 alin. (2) al Legii nr. 414 din 22 decembrie

2006, în cazul în care asigurătorul nu a examinat bunurile avariate și nu a încheiat

proces-verbal de constatare a pagubelor în termenul specificat la art.19 alin. l) lit. c)

persoana păgubită este în drept să apeleze la serviciile experților independenți sau

ale unităților de specialitate pentru constatarea pagubelor, fără a prezenta

asigurătorului bunurile avariate.

Consideră că, legea nu prevede vreo obligațiune a asiguratului de a informa

asigurătorul, însă prevede expres neobligativitatea prezentării asigurătorului a

bunurilor avariate. Prevederile legale prevăd dreptul asiguratului de a apela la

serviciile experților independenți.

Astfel, la materialele cauzei este anexat raportul de evaluare/actul de examinare

a mijlocului de transport auto nr.1905/08A, întocmit de expert independent care

stabilește cuantumul despăgubirii de asigurare în sumă de 17 274,41 de lei.

Respectiv, pârâtul a fost obligat să achite despăgubirea de asigurare în suma de 17

274,41 de lei.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 08 decembrie 2022.

La 29 decembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău, a expediat, în adresa

participanților la proces decizia motivată, însă date despre recepționarea acesteia, la

materialele cauzei lipsesc (f.d. 165).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

depus de Rozlovanu Denis, reprezentat de avocatul Tatar Andrei la data de 27

februarie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege (f.d. 173).

La 13 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 174).

Prin încheierea din 30 august 2023 Curții Supreme de Justiție recursul declarat

de Rozlovanu Denis, reprezentat de avocatul Tatar Andrei, a fost considerat

admisibil.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

4

Respectiv, recursul declarat de Rozlovanu Denis, reprezentat de avocatul Tatar

Andrei, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă,

examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.

Verificând decizia din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor

din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată

constată că la caz se consideră admisibil recursul declarat de către Rozlovanu Denis,

reprezentat de avocatul Tatar Andrei și se impune necesitatea admiterii recursului,

cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare,

pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare

până la 01.09.2023), săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța

de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum rezultă din materialele cauzei, la 13 noiembrie 2020, Rozlovanu

Denis, prin intermediul avocatului Tatar Andrei, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SA ,,Moldasig”, intervenient accesoriu Chirtoacă Ion, cu privire

la anularea deciziei luate în cadrul dosarului de asigurare nr. D/RCA/20- 758,

încasarea despăgubirii de asigurare pentru dauna autovehiculului de model ,,Renault

Megane” cu XXX în sumă de 17 274,41 de lei și compensarea cheltuielilor de

judecată compuse din taxa de stat în sumă de 629 de lei și de asistență juridică în

sumă de 5 000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, de către prima instanță, prin hotărârea din

5

29 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă cererea de

chemare în judecată înaintată de Rozlovanu Denis, prin intermediul avocatului Tatar

Andrei, împotriva SA ,,Moldasig”, intervenient accesoriu Chirtoacă Ion.

Judecând apelul declarat de către Rozlovanu Denis, prin intermediul avocatului

Tatar Andrei, instanța de apel la 08 decembrie 2022 a respins cererea de apel și a

menținut hotărârea din 29 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În susținerea soluției date, instanța de apel a invocat că Rozlovanu Denis nu a

respectat procedura de invitare a asigurătorului de răspundere civilă auto, astfel

încâlcind prevederile art. 22 alin. (12) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie

de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule nr. 414 din

22.12.2006, or, această încălcare nu obligă asigurătorul să respecte actul de evaluare

întocmit cu încălcarea obligației de a-l invita la evaluare pe reprezentantul

companiei. Astfel, actul de examinare a mijlocului de transport nr. 1905/08A din

17.08.2020, nefiind semnat de către ambele părți, nu este opozabil SA ,,Moldasig”.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile apelantului cu privire la faptul că

procesul-verbal de constatare a daunelor D/RCA/20-758 din 09 iunie 2020, nu a fost

semnat de către acesta. Corect a fost dispusă respingerea cererii privind numirea unei

expertize judiciare, nefiind depusă o cererea argumentată în acest sens, cu indicarea

faptelor pentru a căror elucidare se efectuează expertiza, întrebările puse în fața

expertului, numele expertului sau denumirea instituției căreia i se încredințează

expertiza și alte date relevante.

Astfel, Curtea de apel Chișinău a considerat că hotărârea instanței de fond este

clară și precisă, se referă la probele administrate în cauză și este în concordanță cu

acestea, răspunde în fapt și în drept la toate aspectele incidente în cauză.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de

apel neîntemeiat și pripit a adoptat soluția pe caz, expunându-se asupra respingerii

cererii de chemare în judecată, prin ce se impune casarea deciziei contestate cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din motivele ce succed.

La caz, instanța de recurs constată că, contrar prevederilor art. 239 și art. 241

alin. (5) din Codul de procedură civilă, decizia instanței de apel este una nemotivată,

iar concluziile instanței de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând

putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în

prezentul litigiu în raport cu materialul probator anexat la dosar, precum normele de

drept ce reglementează acest aspect.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de

apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei

instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanța de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor

prevederi, instanța de apel s-a expus în mod superficial asupra circumstanțelor

cauzei și cadrului legal, fără a da o apreciere concretă și clară ce ar determina

definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns.

6

Instanța de recurs menționează că, la data de 02 iunie 2020, Rozlovanu Denis

a depus către SA „Moldasig” cerere privind constatarea pagubei, stabilirea și

achitarea despăgubirii de asigurare (f.d. 68).

Drept urmare, la data de 09 iunie 2020, expertul SA „Moldasig” a întocmit

procesul-verbal de constatare a daunelor D/RCA/20-758, care în opinia recurentului

nu a fost contrasemnat de către acesta, iar semnătura aplicată nu-i aparține și este

falsificată (f.d. 81,82).

La data de 30 august 2021, Rozlovanu Denis, prin intermediul avocatului Tatar

Andrei, a depus cerere prin care a solicitat declararea probei ca fiind falsă și anume

dispunerea efectuării unei expertize prin care să fie stabilit, dacă semnele care

demonstrează instanței că ar fi semnătura reclamantului, îi aparține acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 148, alin. (1) din Codul de procedură civilă

pentru elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor

artizanale și din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța

dispune efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la

proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor

departamentale, precum și raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de

expertiză și nici exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeași problemă.

Conform prevederilor art. 227, alin. (2) din același Cod pentru verificarea declarației

de defăimare a probei ca fiind falsă, instanța judecătorească poate dispune efectuarea

unei expertize sau poate propune părților să prezinte alte probe.

Așa fiind, Completul de judecată reține că Curtea de Apel Chișinău, nu a

constatat dacă instanța de fond a argumentat și a motivat prin prisma normelor de

drept, respingerea cererii de declarare a probei, ca fiind falsă și faptul că semnătura

aplicată pe procesul verbal de constatare a daunelor la pct. 6.4, care menționează că

Rozlovan Denis este de acord cu rezultatul examinării și cu prevederile pct. 6.2 din

procesul verbal de constatare a daunelor, în opinia recurentului, este falsificată.

În acest sens a rămas fără apreciere proba, cu privire la falsificarea semnăturii,

aceasta fiind respinsă de către instanța de fond și fiind menținută de către instanța

de apel, fără a aduce careva argumente.

În această ordine de idei, instanța de recurs atestă că instanța de apel a analizat

superficial circumstanțele de fapt și de drept ale speței, iar drept urmare nu a elucidat

toate circumstanțele cauzei, ceea ce nu poate duce la soluționarea justă a litigiului.

Conform principiului rolului diriguitor al instanței judecătorești în proces,

consemnat la art. 9 din Codul de procedură civilă, instanței judecătorești îi revine un

rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui limite și al cărui

conținut sunt stabilite de prezentul cod și de alte legi. Instanța judecătorească explică

participanților la proces drepturile și obligațiile lor procesuale, preîntâmpină asupra

urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau neexercitarea actului procesual, le

acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la solicitarea părților și altor

participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie la adoptarea unei

hotărâri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează părțile despre

posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte măsuri necesare bunei

desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor participanți la proces orice

împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni prevăzute de lege.

Prin urmare, instanța de apel urma să dea ajutor reclamantului în privința

precizării cât mai clare a pretențiilor sale și a probelor, în cazul în care formulările

7

acestuia sunt improprii, ambigui și împiedică determinarea exactă a obiectului

acțiunii.

În acest sens, ținând cont de rolul instanței de judecată, Curtea de Apel Chișinău

avea sarcina de a solicita reclamantului să facă precizările necesare, să pună în

discuția părților orice împrejurare de fapt sau de drept care duce la rezolvarea pricinii

peste apărările și susținerile părților din acțiune, precum și să solicite părților

administrarea mijloacelor de probă care să permită determinarea limitelor acțiunii și

identificarea obiectului acesteia.

Respectiv, rolul instanței inferioare urma a se manifesta prin lămurirea și

îndrumarea părților implicate în proces, în vederea exercitării corecte și eficiente de

către aceștia a drepturilor și obligațiilor sale procesuale.

La aspectul dat este imperioasă jurisprudența CtEDO în cauza Hiro Balani vs.

Spania, în care Înalta Curte a notat că, în cazul în care instanța de judecată se abține

de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda

părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost

neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din

CEDO.

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

La caz este evident că, circumstanțele constatate de instanța de apel nu conțin

o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei, din

care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise. Or, instanța de apel s-

a abținut de a da răspuns la toate pretențiile formulate de către Rozlovanu Denis în

cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

În circumstanțele date, instanța de recurs este în dificultate de a exercita

controlul judiciar asupra unei asemenea soluții date de Curtea de Apel Chișinău și

de a verifica temeinicia și legalitatea acestei soluții.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide temeinicia

recursului declarat de Rozlovanu Denis, reprezentat de avocatul Tatar Andrei,

împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de

judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv

problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba

pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Față de cele de preced, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și

de a trimite cauza în instanța de apel pentru judecarea apelului în fond.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Rozlovanu Denis, reprezentat de avocatul Tatar

8

Andrei.

Se casează integral decizia din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Rozlovanu

Denis, prin intermediul avocatului Tatar Andrei împotriva Societății pe Acțiuni

„Moldasig”, intervenient accesoriu Chirtoacă Ion cu privire la contestarea deciziei

asigurătorului, încasarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de

judecată și se trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9