2rac-63/24 — Încasarea prejudiciului material, dobânzii de întârziere, contravaloarea remorcii și compensarea cheltuielilor de judecată

La 10 august 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Privat Trans”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruța a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, intervenienți accesorii Daniela Stașcu, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Serviciul Vamal, Biroul Vamal Centru privind încasarea prejudiciului material, dobânzii de întârziere, contravaloarea remorcii, cheltuielilor suportate, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 3-9 Vol. I).

Prin hotărârea din 18 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial acțiunea. S-a încasat din contul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Privat Trans” prejudiciu sub forma contravalorii remorcii în sumă de 184071,92 lei, cheltuielile suportate pentru actul de constatare nr. 15 din 17 octombrie 2019 a executorului judecătoresc Nicolae Pașa în sumă de 4000 lei, cheltuielile pentru întocmirea raportului de evaluare nr.3048/10A din 17 octombrie 2019, emis de Societatea cu Răspundere Limitată ”Expert Auto Plus” în sumă de 1000 lei, prejudiciu pentru taxa de folosire a drumurilor în sumă de 3535,84 lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 15000 lei și taxa de stat achitată la momentul înaintării acțiunii în sumă de 5628,24 lei, în total suma de 213 236 lei. În rest, pretențiile Societății cu Răspundere Limitată „Privat Trans” s-au respins ca neîntemeiate (f. d. 38-60, Vol. II).

La 19 iulie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată „Privat Trans”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruța, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 18 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată suportate în apel. Totodată a indicat că, motivele de fapt și de drept vor fi prezentate suplimentar după ce va lua cunoștință cu hotărârea motivată, rezervându-și dreptul la apel suplimentar (f.d.29-30, Vol. III).

La 21 iulie 2023, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, prin intermediul poștei electronice, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 18 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. A indicat că, 1 motivele de fapt și de drept vor fi prezentate suplimentar după ce va lua cunoștință cu hotărârea motivată, rezervându-și dreptul la apel suplimentar. (f.d.33-34, Vol. III).

La 11 octombrie 2023, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a prezentat apelul motivat și apelul nemotivat în original, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată (f.d.65-75, Vol.III).

Prin încheierea din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Privat Trans”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruța. S-a comunicat Societății cu Răspundere Limitată „Privat Trans” despre necesitatea prezentării în cancelaria Curții de Apel Chișinău a apelului motivat cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și probele invocate în susținerea apelului, dovada de plată a taxei de stat în sumă de 4221,18 lei, fiindu-i acordat termen de 10 zile din momentul recepționării prezentei încheieri să lichideze neajunsurile menționate (f.d.79- 82, Vol.III).

La 27 octombrie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată „Privat Trans”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruța, a prezentat cererea de apel motivată și dovada de plată a taxei de stat, înlăturând în termen neajunsurile cererii de apel (f.d.83- 96, Vol. III).

Prin decizia din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins din lipsă de temei, apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Privat Trans”. S-a admis cererea de apel declarată de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, s-a casat hotărârea din 18 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii acțiunii și s-a emis în această parte o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. În rest, hotărârea s-a menținut (f.d. 120-135, Vol. III).

La 10 aprilie 2024, Societatea cu Răspundere Limitată „Privat Trans”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruța a declarat recurs împotriva deciziei din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond în partea respingerii acțiunii, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Conform fișei de repartizare, cauza civilă a fost repartizată în mod automat aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, pentru examinare în ordine de recurs, judecătorului Mariana Ursachi.

Examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Privat Trans”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruța a fost numită pentru data de 02 octombrie 2024.

Prin dispoziția nr. 119 din 28 iunie 2024 mun. Chișinău cu privire modificarea dispoziției nr„ 234 din 29 decembrie 2023 privind constituirea completelor de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție pentru anul 2024, s- a constituit complet de judecată pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de 2 apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate, după cum urmează: Stela Procopciuc (președinte), Oxana Parfeni și Mariana Ursachi (judecători).

La 01 octombrie 2024, Societatea cu Răspundere Limitată „Privat Trans” prin intermediul poștei electronice, a înaintat recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție Mariana Ursachi, în temeiul dispozițiilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

În susținerea cererii de recuzare a invocat că se atestă împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Mariana Ursachi, din motivul că acest judecător a fost subiect a mai multor investigații jurnalistice, precum și constatări de încălcare a legislației de către Autoritatea Națională de Integritate, proces care nu cunoaște cu ce s-a soldat în privința acestui judecător, fapt ce le dă să creadă că dreptul la un proces echitabil, consfințit de Codul de procedură civilă, Constituția Republicii Moldova și CEDO va fi încălcat.

Art. art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că: „Dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sânt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță”.

Art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă prevede că: „Nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.”

Analizând memoriul expus în cererea de recuzare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că Societatea cu Răspundere Limitată „Privat Trans” s-a limitat la transpunerea normelor de drept ce guvernează instituția recuzării judecătorilor, a normelor cu privire la etica judecătorilor, fără a prezentat argumente și probe în susținerea temeiurilor ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului recuzat. Cererea nu indică existența 3 unor motive obiective sau subiective care ar putea pune în discuție imparțialitatea judecătorilor, fiind lipsită de fundamente juridice solide.

Totodată simpla relatare a unor circumstanțe, fără susținerea acestora prin probe sau argumente legale, nu constituie un temei valid pentru recuzarea judecătorului. În jurisprudență s-a stabilit că recuzarea trebuie să fie bazată pe elemente concrete care pot afecta obiectivitatea judecătorilor, nu doar pe suspiciuni nefondate sau interpretări subiective.

Temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, or, limitele impuse de lege au drept scop contracararea abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentul invocat de Societatea cu Răspundere Limitată „Privat Trans” în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă a acestuia, în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (cauza Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93) potrivit unui demers subiectiv, ținându- se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză, potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10).

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a judecătorului recuzat, precum și circumstanțele invocate în cererea de recuzare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea magistratului, Mariana Ursachi la examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu 4 Răspundere Limitată „Privat Trans” împotriva deciziei din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 50-53, art. 270 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Ursachi de la examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Privat Trans” împotriva deciziei din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5