2r-268/24 — repararea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului
- Temei legal
- temeiurile restituirii apelului, neîndeplinirea în termen a indicatiilor instantei de apel, neprezentarea taxei de stat si a cererii de apel motivate
2r-268/24 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Evgheni Mihalciuc,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Societatea pe Acțiuni „Incomlac” împotriva Evgheni Mihalciuc cu privire la
repararea prejudiciului, și
la cererea de chemare în judecată depusă de către Evgheni Mihalciuc împotriva
Societății pe Acțiuni „Incomlac” cu privire la încasarea sumei,
împotriva încheierii din 15 mai 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2r-268/24
NR. PIGD 2-20142538-01-2r-17062024)
Consecințele neînlăturării neajunsurilor cererii de apel. Apelantul nu a îndeplinit
indicațiile instanței de apel din încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel
emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). Neprezentarea în termen a dovezii de
plată a taxei de stat și cererii de apel motivate. Invocarea declarativă de către recurent
a faptului că nu i-a fost comunicată încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de
apel.
Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. S. Dubceac,
Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu,
02 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților recursul depus de Evgheni Mihalciuc
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Mariana Ursachi,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 decembrie 2020, Evgheni Mihalciuc a depus cerere de chemare în
judecată depusă împotriva SA „Incomlac”, solicitând restituirea sumei de 25 000 de
lei care au fost reținute din contul ultimului cu încălcarea normelor de drept.
La 20 septembrie 2021, Societatea pe Acțiuni „Incomlac” (în continuare
SA „Incomlac”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Evgheni
Mihalciuc, solicitând încasarea pagubei materiale cauzate angajatorului în valoare
de 25 899 de lei (neajunsul neacoperit), precum și compensarea cheltuielilor de
judecată suportate.
Prin încheierea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
cauzele civile enunțate s-au conexat pentru examinare într-un singur proces.
Prin hotărârea din 06 decembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a
admis cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Incomlac” împotriva lui
Evgheni Mihalciuc privind încasarea prejudiciului.
S-a încasat de la Evgheni Mihalciuc în beneficiul SA „Incomlac” prejudicial
în mărime de 25 899 de lei.
S-a încasat de la Evgheni Mihalciuc în beneficiul SA „Incomlac” cheltuielile
de judecată sub forma taxei de stat achitate la depunerea cererii de chemare în
judecată în mărime de 776,97 de lei.
S-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Evgheni Mihalciuc
împotriva SA „Incomlac” cu privire la restituirea sumei.
S-a încasat de la SA „Incomlac” în beneficiul lui Evgheni Mihalciuc suma de
25 000 de lei.
S-a încasat de la SA „Incomlac” în beneficiul statului taxa de stat în cuantum
de 750 de lei.
La 29 decembrie 2023, Evgheni Mihalciuc a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 06 decembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând
casarea parțială a hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie
respinsă acțiunea înaintată de SA „Incomlac”.
Prin încheierea din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți nu s-a dat curs cererii
de apel declarate de Evgheni Mihalciuc împotriva hotărârii din 06 decembrie 2023
2
a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a comunicat apelantului despre necesitatea
prezentării la Curtea de Apel Bălți a bonului de plată a taxei de stat în mărime de
582,72 de lei, cât și prezentarea cererii de apel cu invocarea motivelor de fapt și de
drept, pentru care își întemeiază apelul, stabilindu-i termen până la 14 mai 2024, ora
16:00. Totodată, s-a explicat apelantului că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile
menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.
Prin încheierea din 15 mai 2024 a Curții de Apel Bălți s-a restituit cererea de
apel depusă de Evgheni Mihalciuc împotriva hotărârii din 19 ianuarie 2024 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de
procedură civilă și s-au remis apelantului Evgheni Mihalciuc cererea de apel cu
înscrisurile anexate.
La 05 iunie 2024, Evgheni Mihalciuc a declarat recurs împotriva încheierii
din 15 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea încheierii recurate, cu
dispunerea de a prelungi termenul de procedură pentru prezentarea și înregistrarea a
cererii de apel motivat.
În susținerea recursului a declarat că încheierea din 17 aprilie 2024 a Curții de
Apel Bălți, prin care nu s-a dat curs cererii de apel și s-a stabilit termenul limită
pentru prezentarea cererii de apel motivat și bonul de achitare a taxei de stat până la
data de 14 mai 2024, ora 16:00, nu i-a fost adus la cunoștință. Deși, domiciliază în
casă la sol, unde permanent se află soția mea care îngrijește de doi copii minori, nu
a primit de la factorul poștal corespondență de la Curtea de Apel Bălți sau vreo
înștiințare că trebuie să se prezinte la oficiul poștal pentru recepționarea
corespondenței. Respectiv, nu i-a fost propus, iar el nu a refuzat recepționarea
corespondenței ce conținea încheierea din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți.
Mai mult ca atât, însăși Curtea de Apel Bălți indică în din descriptivă a
încheierii din 15 mai 2024 că el nu a recepționat încheierea din 17 aprilie 2024.
Aceste circumstanțe denotă că el nu a cunoscut despre termenul acordat și
neajunsurile ce urmează a fi lichidate.
Deopotrivă, recurentul a remarcat că zilnic a monitorizat pagina web a Curții
de Apel Bălți și informația publicată la rubricile agenda ședințelor, încheieri, însă
acolo nu au fost publicate informații cu privire la faptul că cererii sale de apel nu i-
a fost dat curs. Astfel, nu a avut posibilitatea reală de a înlătura neajunsurile,
deoarece nu a cunoscut despre încheierea din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 425 din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.”
Art. 427 alin. (1) lit.a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să
respingă recursul și să mențină încheierea”
3
Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural
civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept
procedural.”
Art. 16 din Codul de procedură civilă statuează că:
„neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor,
citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea
prevăzută în prezentul cod și în alte legi.”
Art. 75 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă stipulează că:
„în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat
stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea
avocat.
Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii
pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa
reprezentantului este echivalentă culpei părții.”
Art. 80 alin. (9) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Reprezentantul care renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze atît reprezentatul, cît și
instanța cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de
atac.”
Modalitatea de comunicare al actului de procedură, noțiunea termenului
procesual precum și efectul expirării acestui termen sun reglementate de prevederile
art. 100 alin. (11), art. 110, art. 111 alin. (1)-(2), art. 113 din Codul de procedură
civilă și sună în modul următor:
„Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică
autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului
integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în
cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei
electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor se consideră comunicate.
Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul
căruia participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească
anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării
actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va
produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.
Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de
lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).”
Art. 364 alin. (1) și art. 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă
stipulează că:
4
„Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu
plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile
legii.
În cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.”
Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este
depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la
repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu
se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”
Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1)...”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că, potrivit avizului de recepție a trimiterii poștale
DS8011593463AS, copia încheierii motivate din 15 mai 2024 a Curții de Apel Bălți
a fost comunicată recurentului la 21 mai 2024 (vol. IV, f.d. 151). Astfel, se consideră
că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului
legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la Curtea Supremă de Justiție la 05
iunie 2024.
În debutul analizei sale, Completul de judecată decelează că nu poate accepta
argumentele recurentului precum că nu i-a fost comunicată încheierea din 17 aprilie
2024 a Curții de Apel Bălți, prin care nu s-a dat curs cererii de apel și s-a stabilit
termenul limită pentru prezentarea cererii de apel motivat și bonul de achitare a taxei
de stat până la data de 14 mai 2024, ora 16:00, iar din acest considerent a fost în
imposibilitate de a executa indicațiile instanței de apel. Or, conform informației
publice plasate pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de
urmărire a expedierii (Track & Trace)”, factorul poștal a întreprins câteva tentative
nereușite de livrare a trimiterii poștale DS8011590116AS, în care se afla încheierea
din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți, inclusiv la 10 mai 2024. Însă, din motiv
că destinatarul nu a fost disponibil, acesta a fost informat (avizat) să se prezinte la
oficiul poștal pentru ridicarea trimiterii poștale (https://posta.md/ro/track-
trace/mailing/DS8011590116AS).
Circumstanțele date atestă că sunt lipsite de suport alegațiile recurentului,
precum că nu a primit de la factorul poștal corespondența expediată Curtea de Apel
Bălți care conținea încheierea din 17 aprilie 2024 sau vreo înștiințare că trebuie să
se prezinte la oficiul poștal pentru recepționarea acesteia.
În altă ordine de idei, Completul de judecată observă că, în cadrul prezentului
proces, Evgheni Mihalciuc este reprezentat de avocatul Ghenadie Basisto, în baza
mandatului de avocat seria MA nr. 1442892 din 29 martie 2021 (vol. I, f.d. 91). Iar,
5
conform extrasului din poșta electronică cu adresa „radmila.rosca@justice.md”,
copia încheierii din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost comunicată
electronic avocatului Ghenadie Basisto la 18 aprilie 2024 (vol. IV, f.d. 142).
Astfel, prin prisma art. 100 alin. (11) din Codul de procedură civilă,
comunicarea copiei încheierii din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți
reprezentantului lui Evgheni Mihalciuc, avocatului Ghenadie Basisto, acoperă viciul
de necomunicare a acestui act de procedură nemijlocit apelantului.
La capitolul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
învederează că Evgheni Mihalciuc nu a renunțat la serviciile avocatului Ghenadie
Basisto, ultimul nu a anunțat instanța de judecată despre renunțarea la împuterniciri
în conformitate cu art. 80 alin. (9) din Codul de procedură civilă și nu a fost eliberat
din proces. Ba mai mult ca atât, soluționând chestiunea de primire în procedură a
cererii de recurs, acesteia nu i s-a dat curs prin încheierea din 22 iulie 2024 a Curții
Supreme de Justiție și s-a acordat termen recurentului Evgheni Mihalciuc pentru
prezentarea dovezii de plată a taxei de timbru. Iar, încheierea din 22 iulie 2024 a
Curții Supreme de Justiție a fost executată de către avocatul Ghenadie Basisto, care
la 02 septembrie 2024 a prezentat Curții Supreme de Justiție cererea înregistrată cu
nr. 4748, la care era atașată dovada de plată a taxei de timbru.
Toate aceste circumstanțe atestă că, în cadrul prezentului proces, Evgheni
Mihalciuc este reprezentat de avocatul Ghenadie Basisto, căruia instanța de apel i-a
comunicat la 18 aprilie 2024 copia încheierii din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel
Bălți.
În atare situație, instanța de recurs consideră că atât Evgheni Mihalciuc, cât și
reprezentantul acestuia, avocatul Ghenadie Basisto, au dispus de timp suficient, de
la 18 aprilie 2024 până la 14 mai 2024, ora 16:00, să execute încheierea din 17 aprilie
2024 a Curții de Apel Bălți și să prezente la Curtea de Apel Bălți bonul de plată a
taxei de stat în cuantum de 582,72 de lei și cererea de apel cu invocarea motivelor
de fapt și de drept.
Instanța de recurs notează că, apelantul Evgheni Mihalciuc și reprezentantul
acestuia, avocatul Ghenadie Basisto, fiind interesați în soarta soluționării prezentului
litigiu, urmau să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la
instanță, prin executarea încheierii din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți, cu
prezentarea dovezii de plată a taxei de stat și a cererii de apel motivate în interiorul
termenului-limită acordat de instanța de apel pentru lichidarea neajunsurilor la
depunerea cererii de apel.
Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare
pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea
diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta
dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,
cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza
SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).
6
Totuși, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa,
supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea
statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să
hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6 § 1
acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.
În acest sens, Curtea Europeană a statuat că restricția impusă accesului la o
instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât
dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între
mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, Tinnelly & Sons Ltd and
Others și McElduff and Others vs. the United Kingdom, hotărârea din 10 iulie 1998).
Conjunctura relevată profilează faptul că Evgheni Mihalciuc și reprezentantul
acestuia, avocatul Ghenadie Basisto, nu au dat dovadă de diligență și interes suficient
la utilizarea căilor procedurale de atac a hotărârii judecătorești.
În baza celor constatate, Completul de judecată notează că există o
proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit în
situația în care nu a fost efectuată înlăturarea neajunsurilor stabilite în termenul
acordat, iar soluția instanței de restituire a apelului nu poate fi privită, în principiu,
ca o restricție asupra dreptului de acces la un tribunal.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de
către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele
cauzei, or, argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt
contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de
procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursului declarat de către Evgheni Mihalciuc împotriva încheierii
din 15 mai 2024 a Curții de Apel Bălți.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
7