2ac-301/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- consecintele depunerii unei cereri de stramutare pe baza unor motive, care nu se incadreaza in temeiurile exhaustive ale stramutarii unei cauze de contencios administrativ.
2ac-301/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Fundația
Republicană pentru Copii „Speranța”, reprezentată de avocatul
Ana Leșan cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de
judecată egală în grad,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Fundația Republicană pentru Copii
„Speranța” către Primăria municipiului Chișinău și Direcția
Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, privind
anularea răspunsurilor; obligarea înaintării cererii în adresa
Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru
(Dosarul nr. 2ac-301/24
NR. PIGD 2-21034178-01-2ac-26072024)
Consecințele depunerii unei cereri de strămutare pe baza unor
motive, care nu se încadrează în temeiurile exhaustive ale strămutării
unei cauze de contencios administrativ
25 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Fundația Republicană
pentru Copii „Speranța”, reprezentată de avocatul Ana Leșan cu
privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stanilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 05 martie 2021 avocatul Nicolae Leșan, acționând în interesele
Fundației Republicane pentru Copii „Speranța” a depus o cerere de chemare
în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, Direcția Generală,
Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, solicitând anularea răspunsului
Primăriei mun. Chișinău nr. 01/1-08-387 din 10 februarie 2021; anularea
răspunsului Primăriei mun. Chișinău nr. 01/1-08-588 din 24 februarie 2021
la cererea prealabilă; obligarea Primăriei mun. Chișinău să înainteze cerere
în adresa Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru privind radierea
notării achitarea în rate din Registrul bunurilor imobile, a bunului imobil cu
nr. cadastral 0100518.073, situat în mun. Chișinău, str. Ghidighici 3/3
(f.d. 3-6).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 13 noiembrie
2023, acțiunea înaintată de Fundația Republicană pentru Copii „Speranța” a
fost admisă. Astfel, s-au anulat răspunsurile Primăriei municipiului Chișinău
nr. 01/1-08-387 din 10 februarie 2021 și nr. 01/1-08-588 din 24 februarie
2021; s-a obligat Primăria municipiului Chișinău să înainteze cerere în
adresa Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru privind radierea
notării „achitarea în rate”, indicată în Registrul bunurilor imobile ce vizează
bunul imobil cu numărul cadastral 0100518.073, situat în mun. Chișinău,
str. Ghidighici 3/3 (f.d. 131, 138-144).
Invocând dezacordul cu soluția instanței de fond, la 17 noiembrie 2023
Consiliul municipal Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău sediul Rîșcani din 13 noiembrie 2023, solicitând casarea hotărârii
primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea
integrală a acțiunii (f.d. 136, 152-155).
La 11 ianuarie 2024 cauza nominalizată a fost repartizată în mod
aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,
spre examinare în ordine de apel judecătorului raportor Sîrbu Victoria și
judecătorilor Negru Veronica și Braga Angela (f.d. 150).
1
La 6 martie 2024 Fundația Republicană pentru Copii „Speranța”,
reprezentată de avocatul Ana Leșan a înaintat prin intermediul Direcției de
evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău cerere de
recuzare judecătorului Braga Angela (f.d. 172-173).
Prin încheierea din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins cererea de recuzare declarată de către avocatul Leșan Nicolae
judecătorului Curții de Apel Chisinău, Braga Angela (f.d. 187-194).
Ulterior, la 24 aprilie 2024 avocatul Leșan Ana a înaintat cerere de
recuzare judecătorilor Curții de Apel Chișinău – Negru Veronica și Sîrbu
Victoria (f.d. 201).
Prin încheierea din 2 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea de recuzare declarată de către avocatul Leșan Nicolae judecătorilor
Curții de Apel Chișinău, Negru Veronica și Sîrbu Victoria (f.d. 215-218).
La data de 9 iulie 2024, Fundația Republicană pentru Copii
„Speranța”, reprezentată de avocatul Ana Leșan a depus la Curtea de Apel
Chișinău o cerere, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură
civilă, prin care a solicitat strămutarea prezentei cauze de la Curtea de Apel
Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad (f.d. 224-225).
În motivarea cererii Fundația Republicană pentru Copii „Speranța”,
reprezentată de avocatul Ana Leșan a declarat neîncredere judecătorilor
Curții de Apel Chișinău din motivul că, sunt bănuieli de nepărtinire a
judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea
participanților la proces.
A susținut că, deși existau motive pentru admiterea cererilor de
recuzare, acestea au fost respinse, ceea ce indică o posibilă influență a
completului de judecată asupra judecătorilor Curții de Apel Chișinău.
Aceștia ar fi fost conștienți că cererea de recuzare va fi respinsă, aspect care,
în mod inevitabil, compromite orice speranță la un proces echitabil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 191 alin. (4) din Codul administrativ:
„Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile
împotriva încheierilor emise de judecătorii.”
Art. 192 alin. (1) din Codul administrativ:
„Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se
instituie complete de judecători.”
2
Art. 193 alin. (2) din Codul administrativ:
„Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs,
soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la
proces.”
Art. 198 alin. (3) din Codul administrativ:
„Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs,
strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța
competentă nu poate adopta o hotărâre:
a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din
alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă;
b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă
îndelungată.”
Art. 37 din Codul administrativ:
„La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele
de judecată competente și judecătorii competenți sânt independenți și se supun numai
legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea
prevăzută de lege.”
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
După cum rezultă din actele cauzei, prezenta cauză se află în
procedura Curții de Apel Chișinău, drept urmare a contestării cu apel a
hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 13 noiembrie 2023, de
către Primăria mun. Chișinău.
Fundația Republicană pentru Copii „Speranța”, reprezentată de
avocatul Ana Leșan, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură
civilă, a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanța egală în grad, invocând
drept temei bănuieli de nepărtinire a judecătorilor Curții de Apel Chișinău.
3
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
argumentul invocat în cererea cu privire la strămutarea cauzei la o altă
instanță de același grad, în temeiul prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din
Codul de procedură civilă nu poate fi reținut. Or, prezentei spețe și
incidentelor procedurale care pot apărea în cadrul examinării cauzei
nominalizate, le sunt aplicabile în exclusivitate prevederile Codului
administrativ.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ține să menționeze că art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, enumeră
exhaustiv temeiurile strămutării unei cauze în contencios administrativ de la
o instanță de judecată la o altă instanță de judecată egală în grad.
Astfel, legiuitorul a prevăzut exhaustiv circumstanțele care pot servi
drept temei pentru strămutarea cauzei. În cererea depusă de Fundația
Republicană pentru Copii „Speranța”, reprezentată de avocatul Ana Leșan,
argumentele invocate nu se încadrează în niciuna dintre circumstanțele
prevăzute la art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, ceea ce înseamnă că
cererea de strămutare a cauzei nu este întemeiată în conformitate cu
prevederile legale.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
din sensul logico-juridic al art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, rezultă
că strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad poate avea loc doar în
cazul în care, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor
judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine
imposibilă sau din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa
o perioadă îndelungată.
În condițiile speței, nu se regăsesc circumstanțe excepționale, potrivit
cărora Curtea de Apel Chișinău nu poate funcționa o perioadă îndelungată
sau circumstanțe ce ar face imposibilă substituirea judecătorilor Curții de
Apel Chișinău și formarea unui complet de judecată care să examineze
prezenta cauză de contencios administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a releva prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, potrivit cărora
judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl
va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator
rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.
Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără
următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată
efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște
personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a
4
avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care
judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în
rezultatul procesului.
Astfel, luând în considerare condițiile din speță și argumentele
formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție constată din materialele dosarului că niciunul
din judecătorii care fac parte din membrii completului Curții de Apel
Chișinău, căruia i-a fost repartizată prezenta cauză spre examinare în ordine
de recurs, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, pentru a
asigura dreptul participanților la proces la o instanță de judecată imparțială
în materia acțiunilor în contencios administrativ, garantat de art.6§1 din
Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 202 din Codul administrativ că
participanții la proces au dreptul de a înainta o cerere de recuzare. Acest drept
se poate exercita în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50 din același cod.
Articolele 49 și 50 din Codul administrativ stabilesc motivele pentru care un
judecător poate fi considerat incompatibil sau poate fi recuzat, asigurând
astfel cadrul legal pentru protejarea dreptului la un proces echitabil și
imparțial. Aceste prevederi contribuie la menținerea încrederii în sistemul
judiciar, asigurând că nicio parte să nu fie dezavantajată din cauza unei
posibile părtiniri a judecătorului.
Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
legislația în vigoare oferă participanților la proces mecanisme adecvate
pentru a solicita recuzarea unui judecător în cazul în care există motive
justificate de îndoială privind imparțialitatea acestuia.
În acest context, completul de judecată observă că din actele cauzei
rezultă cert că aceste mecanisme au fost aplicate de către Fundația
Republicană pentru Copii „Speranța”, reprezentată de avocatul Ana Leșan,
iar prin încheierile din 19 martie 2024 și 2 mai 2024 a Curții de Apel
Chișinău, cererile de recuzare au fost respinse.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că nu
este în drept de a substitui voința imperativă a legislatorului, materializată în
conținutul normelor de procedură administrativă, în vederea satisfacerii unui
demers lipsit de temeinicie.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de
Fundația Republicană pentru Copii „Speranța”, reprezentată de avocatul Ana
5
Leșan cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă
instanță de judecată egală în grad.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 198 alin. (3) și 230 din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Fundația Republicană pentru Copii
„Speranța”, reprezentată de avocatul Ana Leșan cu privire la strămutarea
cauzei de contencios administrativ de la Curtea de Apel Chișinău la o altă
instanță egală în grad.
Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Fundația Republicană pentru Copii „Speranța” către
Primăria municipiului Chișinău și Direcția Generală Arhitectură, Urbanism
și Relații Funciare, privind anularea răspunsurilor; obligarea înaintării cererii
în adresa Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, se restituie
Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de recurs, în același
complet de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6