2ra-1220/23 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- Admisibilitatea recursului depus pina la 1 septembrie 2023, Art 432 din Codul de Procedura civila, versiunea pina la 1 septembrie 2023
2ra-1220/23 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni
„Termoelectrica”,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” în interesele APLP nr. 52/305 COOP
împotriva lui Gumionîi Igor și Gumionîi Maia cu privire la încasarea datoriei
pentru consumul energiei termice,
împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1220/23
NR. PIGD 2-19105883-01-2ra-300823)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023; Art. 432
din Codul de procedură civilă (versiunea până la 01 septembrie 2023)
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: A. Mardari,
Instanța de apel : A. Malîi, V. Sîrbu, R. Pulbere,
18 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Mariana Ursachi,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 iunie 2019, SA „Termoelectrica” în interesele APLP nr. 52/305
COOP a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gumionîi Igor și
Gumionîi Maia cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei
termice.
În motivarea acțiunii a invocat că, potrivit contractului de livrare-
utilizare a energiei termice în apă caldă nr. 5348 din 20 martie 2009, încheiat
între SA „Termoelectrica” (până la redenumire – SA „Centrala Electrică cu
Termoficare nr. 2” din Chișinău - succesorul în drepturi al SA „Termocom”
în procedura falimentului) și APLP nr. 52/305 COOP, ultima și-a asumat
obligația de a achita lunar plata pentru utilizarea energiei termice furnizate.
Din cauza neonorării obligațiilor de plată, la 4 iunie 2019 datoria la consumul
de energie termică constituia suma de 244 474,61 de lei, devenind de fapt
debitorul SA „Termoelectrica”.
A relatat că, în urma consumului de energie termică, APLP nr. 52/305
COOP a prestat la rândul său servicii de gospodărire comunală, inclusiv
alimentarea cu energie termică, la toți locatarii blocurilor locative gestionate,
care au beneficiat nemijlocit de serviciul prestat și au obligația de a achita în
termen contravaloarea conform facturilor (bonurilor de plată) primite (art. 25
(1) al Legii nr. 1402/24.10.2002 serviciilor publice de gospodărie comunală).
În caz de neachitare de către proprietarii, chiriașii, locatarii apartamentelor,
încăperilor locuibile și nelocuibile ai blocului locativ gestionat a datoriilor la
serviciile locativ-comunale, inclusiv alimentarea cu energie termică, APLP
nr. 52/305 COOP este în drept să acționeze consumatorii în judecată pentru
încasarea datoriei și chiar are obligația de a o face, pentru a stinge creanța sa
față de SA „Termoelectrica” din contul achitărilor efectuate de către sub
consumatorii restanți.
A notat reclamantul că, APLP nr. 52/305 COOP nu a acționat în
judecată consumatorii restanți, inclusiv nu a acționat în judecată pe pârâții
Gumionîi Igor și Gumionîi Maia, pentru încasarea datoriei la consumul
1
energiei termice în sumă totală de 24 574, 69 de lei, acumulată până în luna
aprilie 2019, în mare parte din lipsa mijloacelor financiare pentru achitarea
taxei de stat și altor cheltuieli de judecată. Ca rezultat, APLP nr. 52/305
COOP a omis exercitarea drepturilor și acțiunilor sale, fapt care îl pune în
imposibilitate de a se achita pe creanțele sale față de SA „Termoelectrica”,
devenind de fapt debitor, cu riscul de a nu-și putea satisface creanța.
Prin urmare, pentru a evita consecințe prejudiciabile, SA
„Termoelectrica” este în drept de a-și exercita dreptul de a se adresa în
judecată cu acțiune în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime
ale unor alte persoane prin acțiunea oblică în temeiul art. 73 din Codul de
procedură civilă, întrunind toate condițiile prevăzute în art. 891-892 Cod
civil, or, creditorul poate să ia toate măsurile necesare sau utile pentru
conservarea drepturilor sale, inclusiv a creanței APLP nr. 52/305 COOP la
consumul de energie termică, manifestată prin omiterea sau refuzul de a-și
exercita drepturile sale, aceasta fiind una certă, lichidă și exigibilă.
A menționat reclamantul că, conform informației din Registrul
bunurilor imobile, în calitate de proprietari ai apartamentului nr. XXXX, sunt
înregistrați pârâții Gumionîi Igor și Gumionîi Maia, ultimii acceptând
prestarea și beneficiind de servicii comunale în volum deplin, fără
întreruperi, în conformitate cu normele și tarifele în vigoare.
A remarcat că, conform informației privind situația despre achitarea
pentru energia termică pârâții, domiciliați în apartamentul nr. XXXX, până
la 1 mai 2019 au acumulat o datorie la plata energiei termice în mărime de
24 574,69 de lei. Prin prisma prevederilor legale, a constatat că obligațiunea
de achitare a costului serviciilor prestate de energie termică urmează a fi pusă
în sarcina beneficiarilor, în speță, proprietarii/locatarii apartamentului
Gumionîi Igor și Gumionîi Maia, care au neglijat obligațiile de plată, în
pofida faptului că au fost înștiințați prin intermediul facturilor de plată despre
riscul de a fi acționați în judecată în cazul neachitării plăților restante.
A solicitat SA „Termoelectrica” încasarea, în mod solidar, din contul
pârâților Gumionîi Igor și Gumionîi Maia în beneficiul APLP nr. 52/305
COOP a datoriei pentru consumul energiei termice în sumă de 24 574,69 de
lei, acumulată până la 1 mai 2019, pentru apartamentul XXXX și încasarea,
în mod solidar, din contul pârâților Gumionîi Igor și Gumionîi Maia, în
beneficiul SA „Termoelectrica” a taxei de stat în mărime de 737,24 de lei și
alte cheltuieli de judecată suportate în legătura cu înaintarea acțiunii în
judecată
Prin hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de SA „Termoelectrica”
2
în interesele APLP nr. 52/305 COOP. S-a încasat în mod solidar, din contul
pârâților Gumionîi Igor și Gumionîi Maia în beneficiul APLP nr. 52/305
COOP datoria pentru consumul energiei termice pentru perioada de până la
1 mai 2019 la adresa XXXX în sumă de 24 574, 69 de lei. S-a încasat în
mod solidar din contul pârâților Gumionîi Igor și Gumionîi Maia în
beneficiul SA „Termoelectrica” taxa de stat în sumă de 737, 24 de lei și s-a
încasat din contul pârâtei Gumionîi Maia în beneficiul SA „Termoelectrica”,
cheltuielile de citare publică de 100 de lei.
În susținerea poziției sale instanța de fond a invocat că, Gumionîi Igor
și Gumionîi Maia sunt proprietari al apartamentului XXXX, și că datoria
pentru serviciile locative-comunale perioada de până în aprilie 2016 pentru
XXXX constituia suma de 24 574,69 lei. Precum și că pârâții erau înștiințați
lunar despre datoriile existente la plata serviciilor comunale prin conținutul
bonurilor de plată expediate în adresa acestora.
La 08.07.2022, avocatul Cușnir Sergiu, în interesele lui Gumionîi Igor
a declarat cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri de
respingere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admisă cererea de apel declarată de avocatul Cușnir Sergiu, în interesele lui
Gumionîi Igor. Casată integral hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru și emisă o hotărâre nouă, prin care, s-a respins
cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Termoelectrica” în
interesele APLP nr. 52/305 COOP împotriva lui Gumionîi Igor și Gumionîi
Maia cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice, ca
neîntemeiată.
Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, persoanele care au
beneficiat efectiv de serviciile prestate sunt obligate să achite contravaloarea
lor. Datoria în sumă de 24 574,69 de lei a fost calculată la 100% pentru
perioada octombrie 2010 – martie 2016. Astfel, din suportul probatoriu
urmează lipsa subsolului și etajului tehnic la blocul locativ din prezenta
speță, precum și debranșarea blocului 2, ce include apartamentele 1 – 15, de
la sistemul centralizat de încălzire cu ruptură vizibilă din traseu.
A remarcat că, începând cu 24 octombrie 2011, în temeiul contractului
nr. 618418 încheiat între ”Chișinău Gaz” SRL și Gumionîi Igor, la locul de
consum – apartamentul nr. XXXX, au fost furnizate gaze naturale
consumatorului casnic. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că,
începând cu 24 octombrie 2011, Gumionîi Igor și Gumionîi Maia nu au
beneficiat efectiv de serviciul de aprovizionare cu energie termică.
3
De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a notat că, din suportul
probatoriu nu urmează un act ce ar confirma deconectarea apartamentului,
semnat de consumator și gestionar (furnizor), conform modelului stabilit de
pct. 6 din Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și
achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,
contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de
la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.191 din 19.02.2002, însă, în situația în care,
cumulul celorlalte probe confirmă cu certitudine deconectarea
apartamentului de la sistemul centralizat de încălzire, concluzia instanței de
fond este neîntemeiată.
A concluziona instanța de apel că, în măsura în care Gumionîi Igor și
Gumionîi Maia nu au beneficiat efectiv de serviciul de aprovizionare cu
energie termică, aceștia nu sunt obligați să achite contravaloarea serviciului
respectiv. Astfel, Gumionîi Igor și Gumionîi Maia nu sunt obligați să achite
datoria solicitată nici cu titlu de plata pentru existența pierderilor normative,
nici pentru întreținerea temperaturii constante, conform punctelor 8, 81, 82,
83, 84 și 86 din Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și
achitare a serviciilor locative, comunale și ne comunale pentru fondul
locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/
reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin HG
nr. 191 din 19.02.2002, în vigoare până la 1 mai 2022, or, în primul rând,
blocul locativ nu dispune de încăperi tehnice (etaje tehnice și subsoluri) și,
în al doilea rând, din calculul prezentat nu urmează că datoria în sumă de 24
574,69 de lei s-ar fi format, fiind calculată la procentele stabilite – de la 10%
la 5 % pentru perioada octombrie 2010 – martie 2016.
La 14 august 2023, SA „Termoelectrica”, a depus cerere de recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de
fond.
În susținerea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat
eronat și a ignorat unele prevederi ale Regulamentului cu privire la modul de
prestare și achitare a serviciilor locative, comunale, si necomunale pentru
fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării
acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire si alimentare cu apă,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19.02.2002.
A remarcat SA „Termoelectrica” că a atras atenția la faptul
nerespectării în tocmai de către intimați/pârâti a tuturor condițiilor de
debranșare stabilite în actul normativ menționat si anume: nu a fost prezentat
4
de către Gumionîi Igor si Gumionîi Maia proiectul reconstrucției sistemului
centralizat de încălzire și nu a fost întocmit actul ce confirmă deconectarea,
semnat de către consumator și gestionar (furnizor).
A menționat recurentul că instanța de apel a omis de a se expune
asupra condiției ce ține de obligația de a prezenta proiectul reconstrucției
sistemului centralizat de încălzire, care nu a fost respectată de către intimați.
La data de 29 septembrie 2023 Gumionîi Igor, reprezentat de avocatul
Cușnir Sergiu a depus referință la cererea de recurs declarată de SA
„Termoelectrica”, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil cu
menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de SA „Termoelectrica”, a fost depus până la data
intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 (18.08.2023) și va fi
examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 433 alin. 1, lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”
Art. 432 alin. 2, lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă
reglementează că:
5
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată c) a interpretat în mod eronat legea”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, copia deciziei a fost expediată
recurentului la data de 30 mai 2023 prin intermediul poștei terestre, însă date
despre recepționarea acesteia, la materialele cauzei, lipsesc. Cererea de
recurs a fost depusă la datat de 14 august 2023. Astfel, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție consideră că la depunerea recursului, recurentul
a respectat termenele prevăzute la art. 434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute
la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată
în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data
depunerii cererii de recurs).
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile
în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au
fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor
încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
6
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat, rezultă că, SA „Termoelectrica”, a
invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) lit. a), b), c) din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 23 februarie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit.
a), b), c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului, nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi
extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, și anume,
dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la
proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în
judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu
au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de
judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale, nu le-a stabilit.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și
anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130
din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de
procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele
indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura
în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau
dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori
comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului, nu a depistat.
În acest context, Completul de judecată reține că, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care
7
deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere
corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de SA „Termoelectrica”, nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către SA
„Termoelectrica”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept
urmare, este inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440
alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Societatea pe Acțiuni
„Termoelectrica”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
8