2ra-695/23 — incasarea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-695/23 — incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ion Căpățînă,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion
Căpățînă împotriva lui Ivan Corcimari cu privire la încasarea prejudiciului
material și moral,
împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-695/23
NR. PIGD 2-19100482-01-2ra-18052023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în
art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept
material și procedural, verificânduse doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Pascari)
Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)
11 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Ion
Căpățînă
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 aprilie 2019, Ion Căpățînă a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ivan Corcimari cu privire la încasarea prejudiciului material și
moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că prin
sentința din 26 aprilie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Ivan
Corcimari a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la
art.287 alin.(1) Cod penal și condamnat la închisoare pe un termen de 2 ani,
cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de 2 ani în temeiul art.90
Cod Penal și obligația să nu frecventeze localurile de agrement.
Totodată, reclamantul a enunțat că, prin sentința nominalizată a fost
admisă și acțiunea sa civilă în principiu, urmând ca instanța civilă să se
expună asupra cuantumului despăgubirilor prejudiciului cauzat prin
infracțiune. Sentința a intrat în vigoare la data de 11 mai 2016, nefiind
contestată.
Ion Căpățînă a notat că, prin sentința din 26 aprilie 2016 a Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău, s-a constatat faptul că la 26 august 2014, el
împreună cu familia a plecat în ospeție la cumnata sa Maria Haret, care este
vecină cu pârâtul.
Pentru a nu îngrădi accesul persoanelor în bloc, a parcat automobilul în
fața acestuia la distanța de 1 m de perete și a intrat în casă. După ora 21:00,
o vecină a bătut la ușă și le-a comunicat că Ivan Corcimari bate cu pumnii în
automobil, strigă și numește cu cuvinte necenzurate. Ieșind afară, a observat
că parbrizul automobilului era spart, iar lângă roata din partea dreaptă se afla
un cotileț. De asemenea, lângă automobil se afla Ivan Corcimari pe care
nu-1 cunoștea până la acel moment și care se exprima în adresa proprietarului
automobilului cu cuvinte necenzurate, strigând că o va deteriora. Deoarece
era oră târzie, a cerut făptașului să se calmeze, însă acesta l-a amenințat cu
răfuială, îl numea cu cuvinte necenzurate în public, chiar și la apariția
1
colaboratorilor de poliție. Acest conflict a durat aproximativ 30 min, după
care s-a apropiat poliția și feciorul inculpatului, care îi ținea apărarea. În
urma acțiunilor huliganice ale pârâtului Ivan Corcimari i s-a cauzat un
prejudiciu material și moral estimat în sumă de 22540 de lei.
Subsecvent, reclamantul a indicat că la 28 august 2014 agentul
constatator Ofițerul Principal de Sector al IP Buiucani Ghenadie Pîrcălab a
întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție administrativă, în baza
art.104, 354 din Codul contravențional. Nefiind de acord cu decizia agentului
constatator, în baza art.448 alin.(1) din Codul contravențional, a contestat
procesul cu privire la contravenție. Prin hotărârea din 20 noiembrie 2014 a
Judecătoriei Buiucani, s-a dispus anularea deciziei cu privire contravenție
nr.MAI02605347, emisă la 28 august 2014 de Ofițerul Principal de Sector al
IP Buiucani în privința lui Ivan Corcimari, prin care acesta a fost recunoscut
vinovat de comiterea contravenției prevăzute la art. 104 și 354 din Codul
contravențional, cu dispunerea remiterii materialelor cauzei în adresa
IP Buiucani în vederea întreprinderii acțiunilor prevăzute de art.424 din
Codul contravențional.
Prin răspunsul nr.13-5004 din 25 mai 2015 a fost pornită cauza penală
nr.2015031418, în baza art.287 alin.(1) Cod penal, în privința lui Ivan
Corcimari de către procuratura Buiucani, mun. Chișinău. Prin ordonanța din
30 iunie 2015 procurorul în procuratura sec Buiucani, mun. Chișinău, Victor
Furtună a clasat procesul penal și a scos persoana Ivan Corcimari de sub
urmărire penală.
Deoarece în opinia sa, ordonanța dată era ilegală, nefondată și pripită,
la 24 iulie 2015 a depus o plângere în baza art.2991 din Codul de procedură
penală, organului ierarhic superior, procurorului procuraturii Buiucani, care
până la urmă nu a fost examinată în termenii stabiliți.
În context, reclamantul menționat că, fiind contestată ordonanța de
clasare a cauzei penale și scoaterii de sub urmărire penală a lui Ivan
Corcimari, cât și faptul neexaminării plângerii depuse organului ierarhic
superior în ordinea art.2991 din Codul de procedură penală, în baza art.313
din Codul de procedură penală, prin încheierea judecătorului de instrucție
din 01 octombrie 2015, a fost anulată ordonanța de clasare a cauzei penale și
scoaterii de sub urmărire penală a lui Ivan Corcimari, și atenționată
procuratura sec. Buiucani mun. Chișinău să examineze plângerea
petiționarului sub toate aspectele legii și să adopte o hotărâre în condițiile
legii.
2
În final, după mai bine de un an de zile, acțiunile lui Ivan Corcimari
au fost încadrate în baza art.287 alin.(1) Cod penal și expediată cauza în
instanța de judecată.
Complementar, reclamantul a relevat că nu a înaintat în cadrul
examinării cauzei penale o acțiune civilă, cu speranța că Ivan Corcimari va
conștientiza că urmează să-i repare prejudiciul cauzat, va manifesta regret de
cele comise, însă acesta în decursul a aproximativ 3 ani de la data pronunțării
sentinței judecătorești, nu a întreprins nicio acțiune în sensul dat.
Subsidiar, reclamantul a subliniat că la 26 august 2014, când pârâtul
i-a deteriorat parbrizul din față a automobilului, intenționa să-l vândă, iar în
acest sens, încă începând cu luna ianuarie 2014 a plasat anunț pe site-ul
publicitar www.999.md, la prețul de 6000 de euro.
La 20 august 2014 a convenit să vândă automobilul la prețul de
vânzare de 5300 de euro, dar deoarece cumpărătorul nu avea toată suma,
potrivit recipisei din 20 august 2014 a achitat cu titlu de avans 500 de euro,
iar la 09 septembrie 2014 urma să aibă loc tranzacția de vânzare-cumpărare.
Când potențialul cumpărător a aflat despre faptul că a fost spart parbrizul și
urma să fie înlocuit cu altul, a refuzat să cumpere automobilul dat fiind nevoit
să-i restituie suma de 500 de euro primită ca avans. Abia la
15 februarie 2019, a reușit să vândă automobilul la un preț mult mai mic
decât cel cu care convenise inițial, iar în toată această perioadă a avut
suferințe morale, retrăiri și regret mare. Pierdea deja speranța că va mai vinde
vreodată automobilul dat la un preț convenabil, mai mult, a ratat și
posibilitatea de a-și procura un automobil pe care și-l dorea la un preț
preferențial.
De altfel, reclamantul a susținut că din motivele enunțate, i s-a cauzat
un prejudiciu material cu titlu de venit ratat, în urma realizării automobilului
la un preț mult mai mic, cu aproximativ 600 de euro.
Totodată, în opinia reclamantului, prin prisma art.1422 din Codul
civil, persoana vinovată urmează să-i restituie prejudiciul moral suportat,
care se justifică prin hârțuirea de inspectoratele de poliție, procuratură și
instanța de judecată mai bine de 1 an de zile, până ce a obținut echitatea
judiciară, suferințe de retrăire și regret pentru că nu a fost posibil să vândă
automobilul, având posibilitate reală, deoarece găsise deja cumpărător,
suferințe de disperare că nu va mai putea vinde automobilul la un preț
convenabil o perioadă de 2 ani de zile.
De asemenea, reclamantul a subliniat că, deoarece nu găsea parbriz
pentru modelul automobilului său de o calitate medie, iar cu acesta nu era
3
posibil să se deplaseze din cauza riscului de a se prăbuși complet, a fost
nevoit să ia în locațiune un alt mijloc de transport în legătură cu exercitarea
atribuțiilor de serviciu în avocatură pentru a se deplasa de la o instanță la alta
în termen, conform graficului agendei stabilite deja cu mult timp înainte.
Astfel, a luat în locațiune un mijloc de transport de aceeași categorie
de model Școda Fabia, fapt confirmat prin contractului de locațiune din
27 august 2014, achitând conform recipiselor anexate pentru locațiune suma
de 4000 de lei, sumă care trebuie să fie încasată din contul pârâtului ca
urmare a deteriorării parbrizului automobilului său.
Subsecvent, reclamantul a notat că la 17 septembrie 2014 a procurat
un nou parbriz și ulterior l-a instalat suportând potrivit bonului de plată
anexat, cheltuieli în sumă de 1540 de lei, care la fel, urmează să fie încasate
din contul pârâtului Ivan Corcimari.
Complimentar, reclamantul a susținut că, deoarece până la acest
moment, nu i-a fost restituită paguba cauzată, la 05 aprilie 2019 a expediat
o somație în adresa pârâtului, dar avizul poștal s-a restituit cu mențiunea
„nereclamat”.
Astfel, având în vedere cele enunțate, Ion Căpățînă a solicitat
încasarea din contul pârâtului Ivan Corcimari, sumele de 600 de euro,
potrivit cursului valutar al BNM la data executării hotărârii judecătorești cu
titlu de venit ratat, 2540 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat pentru
schimbul parbrizului, deteriorat prin infracțiune de pârât, 4000 de lei cu titlu
de prejudiciu material pentru locațiunea automobilului, conform contractului
de locațiune și 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
Prin hotărârea din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ion
Căpățînă. S-a încasat de la Ivan Corcimari, în beneficiul lui Ion Căpățînă,
suma de 5040 de lei, inclusiv 2540 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat
pentru schimbul parbrizului deteriorat și 2500 de lei cu titlu de prejudiciu
moral. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la Ivan
Corcimari, în beneficiul statului Republica Moldova, suma de 250 de lei cu
titlu de taxă de stat (f.d.98, 101-112).
La 10 decembrie 2021, Ion Căpățînă a depus apel nemotivat împotriva
hotărârii din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
solicitând casarea parțială a acesteia, în partea cerințelor respinse și emiterea
unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată
(f.d.115).
4
La 15 mai 2022, Ion Căpățînă a depus cerere de apel motivat împotriva
hotărârii din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în
care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora
(f.d.128-136).
Prin decizia din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins din lipsă de temei apelul declarat de către Ion Căpățînă și s-a menținut
hotărârea din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
(f.d.185-193, Vol.I).
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, a conchis că prima
instanța a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin,
probelor prezentate le-a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate
aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea
drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. Altfel spus, soluția
instanței de fond este legală, rezultată din aprecierea corectă a materialului
probator și interpretarea justă a normelor de drept material.
Astfel, instanța de fond just a respins pretenția privind încasarea sumei
de 600 de euro cu titlu de venit ratat, or, lipsa unor probe pertinente,
concludente și admisibile și a înscrisurilor care să corespundă cerințelor din
normele juridice cuprinse în art. 117 alin.(1) și (2), art.121, 130 alin.(3) din
Codul de procedură civilă, face imposibilă admiterea pretenției date.
De asemenea, instanța de fond întemeiat a respins și cerința
reclamantului-apelant Ion Căpățînă privind încasarea sumei de 4000 de lei
cu titlu de prejudiciu material pentru locațiunea automobilului conform
contractului de locațiune, or, la materialele cauzei lipsesc probe care să ateste
că automobilul era atât de deteriorat încât Ion Căpățînă să fie în
imposibilitate să-și utilizeze automobilul în perioada 26 august 2014 –
05 septembrie 2014. Iar simpla invocare a existenței unei obligații nu este
suficientă pentru a se dispune satisfacerea pretențiilor înaintate.
În final, referitor la pretenția reclamantului privind încasarea sumei de
5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, Curtea de Apel Chișinău invocând
dispozițiile art.219 alin.(2) subpct.4) din Codul de procedură penală,
art.1422 alin.(1) și (2), art.1423 alin.(1) și (2) din Codul civil (în redacția de
până la 01 martie 2019), a concluzionat că, deoarece la materialele cauzei au
fost administrate probe suficiente care să confirme prezența prejudiciul, și
anume sentința din 26 aprilie 2016 a Judecătoriei Buiucani, prin care Ivan
Corcimari a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art.287 alin. (1) din Codul penal, instanța de fond, just a admis parțial cerere
5
cu privire la repararea prejudiciului moral. Or, cuantumul prejudiciului
moral solicitat de către reclamant în mărime de 5000 de lei este unul exagerat
de mare, care de fapt nu urmărește în totalitate restabilirea dreptului încălcat,
dar conferirea unei pedepse mai severe, cât și îmbogățirea fără justă cauză,
fapt ce denotă necesitatea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată,
cu obligarea pârâtului la repararea prejudiciului moral cauzat lui Ion
Căpățînă, prin încasarea sumei de 2500 de lei, care este un cuantum suficient
pentru repararea tuturor suferințelor suportate prin fapta ilicită.
La 11 aprilie 2023, Ion Căpățînă, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțială
a hotărârii primei instanțe, în partea respingerii cererii cu privire la încasarea
sumei de 600 de euro cu titlu de venit ratat, 4000 de lei cu titlu de prejudiciu
material pentru locațiunea automobilului și 2500 de lei cu titlu de prejudiciu
moral, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de admiterea
integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.172-203).
În motivarea recursului, recurentul a indicat motivele de fapt și de
drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de
apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia instanței de apel pe care
o consideră ilegală și nefondată și parțial cu hotărârea primei instanțe,
deoarece în opinia sa, instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au respins
parțial cererea sa de chemare în judecată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data
depunerii recursului):
„Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
6
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data
depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4)”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată la 01 decembrie 2022 și expediată recurentului Ion Căpățînă, prin
e-mail, la 13 februarie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta
electronică, anexat la dosar (f.d.167). În aceste circumstanțe, recursul
declarat de Ion Căpățînă la 11 aprilie 2023, se consideră în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul declarat de Ion Căpățînă, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Din analiza recursului declarat rezultă că Ion Căpățînă a invocat temei
de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) din Codul de procedură civilă.
7
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) –
neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată; aplicarea unei legi care nu
trebuia să fie aplicată; aplicarea unei legi care a fost declarată
neconstituțională; interpretarea în mod eronat legea, precum și aplicarea în
mod eronat a analogiei legii sau analogiei dreptului, nu a stabilit că normele
aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele
respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică
sau invers.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la 11 aprilie 2023, și anume, dacă cauza a fost
judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au
fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a
soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a
fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.
În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză
conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate
de către Ion Căpățînă, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului,
deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de
drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
8
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază recursul declarat de către Ion Căpățînă, ca fiind
inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433
lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului),
art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Căpățînă.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
9