3ds-5/23 — Anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

La 25 aprilie 2012, Ecaterina Gonța a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea din 04 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă acțiunea depusă de Ecaterina Gonța. S-a declarat nul refuzul nr. l5/4G140/12 din 12 mai 2012 al Ministerului Afacerilor Interne de a stabili, calcula și achita indemnizația pentru concediul medical (de maternitate). S- a obligat Ministerul Afacerilor Interne să-i stabilească, calculeze și să-i achite reclamantei Ecaterina Gonța indemnizația pentru concediul medical (de maternitate) în condițiile art. 124 alin. (l) din Codul muncii, art. 7 alin. (5) al Legii privind indemnizații pentru incapacitatea de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

La data de 03 august 2012, Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 4 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea acesteia și adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de Ecaterina Gonța.

Prin decizia din 24 octombrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne, s-a casat hotărârea din 04 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins acțiunea depusă de Ecaterina Gonța.

La 10 noiembrie 2022, Ecaterina Gonța, reprezentată de avocatul Vitalie Postolachi, a depus cerere de revizuire la Curtea Supremă de Justiție 1 împotriva deciziei din 24 octombrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă cererea de revizuire depusă de Ecaterina Gonța, reprezentată de avocatul Vitalie Postolachi. S-a constatat încălcarea drepturilor Ecaterinei Gonța garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. S-a casat decizia din 24 octombrie 2012 a Curții Supreme de Justiție și s-a reținut prezenta cauză de contencios administrativ în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinare în ordine de recurs a recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne împotriva hotărârii din 04 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău. S-a încasat din contul bugetului de stat gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Ecaterinei Gonța suma de 1 500 de Euro, convertită în lei moldovenești, la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data transferului, cu titlu de prejudiciu cauzat și suma de 300 de Euro, convertită în lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data transferului, cu titlu de costuri și cheltuielile de reprezentare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

La data de 14 februarie 2023, Ecaterina Gonța, reprezentată de avocatul Vitalie Postolache a depus cerere privind emiterea unei încheieri suplimentare la încheierea din 11 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție.

Prin cererea respectivă, Ecaterina Gonța, reprezentată de avocatul Vitalie Postolache a solicitat constatarea încălcării drepturilor sale garantate de art. 14 CEDO coroborat cu art. 1 Protocolul 1 la CEDO și oferirea unei compensații morale suplimentare pe acest capăt de cerere; compensarea cheltuielilor pentru serviciile juridice din suma de 16 000 de lei solicitată inițial în cererile de revizuire, suplimentar la suma de 300 de Euro acordată de Curtea Supremă de Justiție cu titlu de servicii juridice; precum și compensarea sumei de 5 000 de lei, cu titlu de servicii juridice pentru procedura națională de revizuire.

Art. 250 alin. (1) din Codul de procedură civilă notează că: „Instanța care a pronunțat hotărârea emite, din oficiu sau la cererea participanților la proces, o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunțat asupra unei pretenții formulate de către părți sau de către intervenientul principal; b) rezolvând problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acțiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.”

Inițial, se menționează că legislatorul a prevăzut expres situațiile când instanța de judecată poate, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită o hotărâre suplimentară.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Ecaterina Gonța, reprezentată de avocatul Vitalie Postolachi depunând la 10 noiembrie 2022 cerere de revizuire, ulterior concretizată, a solicitat constatarea încălcării drepturilor sale garantate de art. 6 § 1 CEDO, art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, precum și art. 14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale coroborat cu art. 1 din Protocolul 1 la CEDO; casarea deciziei din 24 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție cu reținerea prezentei cauze spre examinare în ordine de recurs; respingerea ca fiind nefondat recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne cu menținerea în vigoare a hotărârii din 04 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău; încasarea din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Ecaterinei Gonța a prejudiciului material cauzat, constituit din dobânda de întârziere în mărime de 27 193, 27 de lei, cât și evoluția indicelui prețului de consum (rata inflației) în sumă de 19 882,81 de lei; compensarea prejudiciului moral în mărime de 8 000 de Euro și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă totală de 21 000 de lei.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă cererea de revizuire depusă de Ecaterina Gonța, reprezentată de avocatul Vitalie Postolachi. S-a constatat încălcarea drepturilor Ecaterinei 3 Gonța garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. S-a casat decizia din 24 octombrie 2012 a Curții Supreme de Justiție și s-a reținut prezenta cauză de contencios administrativ în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinare în ordine de recurs a recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne împotriva hotărârii din 04 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău. S-a încasat din contul bugetului de stat gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Ecaterinei Gonța suma de 1 500 de Euro, convertită în lei moldovenești, la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data transferului, cu titlu de prejudiciu cauzat și suma de 300 de Euro, convertită în lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data transferului, cu titlu de costuri și cheltuielile de reprezentare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, la examinarea prezentei cauze în ordine de revizuire, instanța de judecată a omis să se pronunțe în privința solicitării cu privire la constatarea încălcării drepturilor Ecaterinei Gonța garantate de art. 14 CEDO coroborat cu art. 1 din Protocolul 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Cu toate acestea în partea motivată a încheierii, instanța de revizuire a notat că, la caz adoptarea unei soluții noi de respingere a acțiunii reclamantei Ecaterina Gonța împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea de a stabili, a calcula și a achita concediul medical (de maternitate), cu încălcarea principiului securității raporturilor juridice și totodată în lipsa unor răspunsuri clare și exhaustive și o motivare insuficientă, instanța de recurs a admis încălcarea dispoziției art. 6 § 1 din Convenție.

Totodată, instanța de revizuire a menționat că în rezultatul examinării incomplete a cauzei soldată cu refuzul de a stabili, calcula și achita indemnizația pentru concediul de maternitate, în circumstanțele enunțate a constituit o ingerință în dreptul acesteia la respectarea bunurilor sale, având în vedere că o ingerință poate fi justificată doar în cazul în care este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim, este necesară într-o societate democratică și este proporțională scopului legitim urmărit. Or, pentru aceste motive, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat o încălcare a dreptului reclamantei prin hotărârea judecătorească a cărei revizuire s-a solicitat, la respectarea bunurilor sale, ceea ce este contrar art. 1 din Protocolul nr. 1 la 4 Convenție și art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, încălcare care constituie un viciu fundamental comis de instanța de judecată la pronunțarea hotărârii pe cauză.

În rezultat, instanța de revizuire a reținut că în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și art. 14 CEDO coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, statului îi revine obligația să adopte măsurile necesare pentru a proteja dreptul beneficiarilor în acest sens. În special, acesta trebuie să acorde părților la un litigiu proceduri judiciare care oferă garanțiile procedurale necesare și care permit astfel instanțelor naționale să se pronunțe în mod eficient și echitabil, în lumina legislației aplicabile.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de revizuire s-a expus în privința cerinței Ecaterinei Gonța cu privire la constatarea încălcării dreptului său garantat de art. 14 CEDO coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în partea motivată, însă a omis să se pronunțe în privința acesteia în partea dispozitivă a actului judecătoresc emis la data de 11 ianuarie 2023, considerent din care în speță urmează a fi emisă încheiere suplimentară.

Referitor la încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea menționată și compensarea cheltuielilor de asistență juridică pentru reprezentarea în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta nu se încadrează în situațiile prevăzute la art. 250 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Or, instanța de revizuire drept urmare a concluziei constatării încălcărilor sus menționate, a stabilit ținând cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauze cu încălcări similare și efectul acestor încălcări asupra reclamantei, că o compensație suficientă nu poate fi echilibrată doar prin simpla constatare a faptelor descrise, iar suma de 1 500 de Euro reprezintă o satisfacție echitabilă pentru încălcările constatate, fiind apreciată în calitate de despăgubire pentru prejudiciul cauzat.

Tot, instanța de revizuire a indicat că, în conformitate cu jurisprudența constantă cu privire la aplicarea articolului 41 din CEDO, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului acordă despăgubiri și pentru costurile și cheltuielile de reprezentare în fața acesteia. Astfel, ținând cont de constatările CtEDO în cauza Stratan și Tcaci v. Republica Moldova ((dec.) nr. 12744/15, 6 iunie 2019), la această etapă a desfășurării procedurilor, instanța de revizuire a considerat rezonabil acordarea sumei de 300 de euro, cu titlu de costuri și cheltuieli de reprezentare în fața CtEDO. 5

În condițiile enunțate, alegația invocată de Ecaterina Gonța, reprezentată de avocatul Vitalie Postolachi precum că instanța de revizuire nu s-a expus în privința acestor cerințe, este neîntemeiată, or, cele menționate mai sus atestă contrariul.

Ce ține de cerința privind emiterea unei încheieri suplimentare cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică pentru reprezentare în instanța de revizuire, Completul de judecată conchide că în privința acesteia urmează să se expună instanța de recurs, după rejudecarea cauzei și examinarea recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne, or, în sensul prevederilor art. 250 lit. c) coroborat cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, de recuperarea cheltuielilor de judecată beneficiază partea care a câștigat procesul.

Prin urmare, se atestă că Ecaterina Gonța a câștigat doar o etapa a procesului – revizuirea, fapt ce nu atrage concluzia că aceasta a câștigat procesul.

În consecință, doar după rejudecarea cauzei, în dependență de faptul dacă ultima va avea câștig de cauză în procesul civil dedus judecății, aceasta va beneficia de dreptul la restituirea cheltuielilor de judecată, inclusiv și cele suportate în cadrul revizuirii. Or, Legea nu se citește și interpretează literar, ci se aplică în dependență de scopul și principiul său.

Codul de procedură civilă stabilește obligația recuperării cheltuielilor de judecată doar în cazul în care s-a câștigat procesul, proces care prin admiterea cererii de revizuire s-a redeschis.

În circumstanțele stabilite, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a emite o încheiere suplimentară la încheierea din 11 ianuarie 2023 Curții Supreme de Justiție, prin care va constata încălcarea drepturilor Ecaterinei Gonța garantate de art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în rest va respinge cererea.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 195, 230 din Codul administrativ și art. 250 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU MAJORITATEA DE VOTURI, Admite parțial cererea depusă de Ecaterina Gonța, reprezentată de avocatul Vitalie Postolache cu privire la emiterea unei încheieri suplimentare la încheierea din 11 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție. 6 Constată încălcarea drepturilor Ecaterinei Gonța garantate de art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. În rest, cererea privind emiterea unei încheieri suplimentare la încheierea din 11 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, se respinge. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă Vladislav Gribincea Mariana Ursachi 7