2ra-246/23 — cu privire la restiuirea solidară a sumei, repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la restiuirea solidară a sumei, repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-246/23 — cu privire la restiuirea solidară a sumei, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Marina Guțan,
reprezentată de avocata Olesea Negru,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Marina Guțan împotriva executorului judecătoresc Nicolae Pașa și
Întreprinderii cu Capital Străin „Total Leasing & Finance” Societate cu
Răspundere Limitată, intervenienți accesorii Iacob Guțan, Ion Guțan și
Societatea cu Răspundere Limitată „Iașca-Auto”, cu privire la restituirea
solidară a sumei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a admis cererea de apel depusă de executorul judecătoresc Nicolae
Pașa, s-a casat parțial hotărârea din 5 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru,
(Dosarul nr. 2ra-246/23
Nr. 2-21089304-01-2ra-10022023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432
alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-
se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Ciprian Valah)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iurie Cotruță, Ion Țurcan, Olga Cojocaru)
04 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de către Marina Guțan, reprezentată de avocata
Olesea Negru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Președinte, judecător - Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Mariana Ursachi
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 iunie 2021, Marina Guțan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva executorului judecătoresc Nicolae Pașa și ÎCS „Total Leasing &
Finance” SA, intervenienți accesorii Iacob Guțan, Ion Guțan și SRL „Iașca-
Auto”, cu privire la încasarea solidară de la pârâți, în beneficiul reclamantei
suma în mărime de 23187,86 de lei și cheltuielile de judecată, încasarea de
la pârâtul, Nicolae Pașa a prejudiciului moral în mărime de 100 000,00 de
lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a menționat
că, prin hotărârea din 7 octombrie 2014 a Judecătoriei Orhei, s-a dispus
încasarea solidară de la Iacob Guțan, Ion Guțan și SRL „Iașca-Auto”, în
beneficiul ÎCS „Total Leasing & Finance” SA a datoriei în sumă de 7063,51
euro și taxa de stat în sumă de 4059,45 de lei, iar prin decizia din 21 aprilie
2015 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Iacob Guțan și
cererea de alăturare la apel al lui Ion Guțan și SRL „Iașca-Auto” și s-a
menținut hotărârea contestată.
A indicat că Judecătoria Orhei a emis titlul executoriu nr. 2-1084/14,
iar executorul judecătoresc Nicolae Pașa, a intentat procedura de executare
în care reclamanta nu are nici o calitate, fiind fosta soție a debitorului Iacob
Guțan, iar Iasmina Guțan fiica lor comună.
A susținut că actul judecătoresc se referă la încasarea sumei pentru
neexecutarea obligațiilor asumate de Iacob Guțan la 14 ianuarie 2012, iar
reclamanta s-a căsătorit cu ultimul la 23 octombrie 2013 și la 11 octombrie
2018 au divorțat, la întreținerea reclamantei fiind copilul minor, XXXX
XXXX cu grad sever de dizabilitate.
A invocat că, a aflat despre procedura de executare și implicarea sa în
această procedură de la angajații băncii, unde este deservit contul său salarial
și contul deschis pentru primirea indemnizației destinată copilului invalid.
Așadar, potrivit informației de la BC „Victoriabank” SA a constatat
că, în baza documentului executoriu nr. 019-1635R/18 și 019-1636R/18 din
13 septembrie 2018, executorul judecătoresc, Nicolae Pașa, a aplicat
sechestru și a retras numerar din contul reclamantei reprezentantă-legală a
fiicei minore, XXXX XXXX.
1
A menționat că sumele bănești retrase și cele blocate de executor, care
urmau a fi transferate la contul respectiv, au constituit indemnizația lunară
pentru creșterea copilului cu dizabilități, pensia și alocațiile sociale.
În acest context, a opinat că, înainte de a efectua acțiuni de executare
silită executorul judecătoresc trebuia să verifice proveniența banilor și să
clarifice statutul acestor sume, dar să nu se limiteze doar la identificarea
existenței sumelor bănești.
A notat, că s-a adresat executorului judecătoresc cu solicitare de a
anula sechestrul aplicat asupra contului său deschis la BC „Victoriabank”
SA, inclusiv să anuleze retragerea numerarului din acest cont în cazul în care
a fost dispus, cu restituirea în cont a sumelor bănești urmărite neîntemeiat.
Ca urmare, executorul judecătoresc Nicolae Pașa i-a comunicat
încheierea din 24 octombrie 2019, prin care a anulat sechestrul de pe
conturile bancare asupra mijloacelor bănești obținute de reclamantă după
data divorțului, dar nu a informat entitățile bancare despre acest înscris, ceia
ce a dus la blocarea în continuare a conturilor sale bancare. Drept urmare, la
solicitarea executorului judecătoresc, prin ordinul incaso, a fost retrasă din
contul său bancar suma de 23 187,86 de lei.
În acest context a opinat că acțiunile executorului judecătoresc au fost
ilegale, deoarece acesta a executat silit o datorie ce nu îi aparține din contul
ei, a blocat conturile, nu a adus la cunoștința instituțiilor bancare actele de
ridicare a interdicțiilor, iar toate acestea în ansamblu au cauzat atât ei, cât și
copilului său minor prejudiciu material de 23 187,86 de lei și moral estimat
în mărime de 100 000,00 lei.
A mai subliniat că pârâtul, ÎCS „Total Leasing & Finance” SA, la
rândul său, cunoscând că datoria debitorilor săi nu urmează a fi achitată din
contul reclamantei, a încasat fără temei mijloace bănești din contul ei și nu a
înștiințat executorul despre faptul că aceste încasări nu sunt justificate.
În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat încasarea în
mod solidar din contul executorului judecătoresc Nicolae Pașa și ÎCS „Total
Leasing & Finance” SA suma de 23 187, 86 de lei, încasarea din contul
executorului judecătoresc Nicolae Pașa, în beneficiul dânsei prejudiciul
moral în sumă de 100 000,00 de lei, obligarea executorului judecătoresc,
Nicolae Pașa de a remite încheierea din 24 octombrie 2019 către toate
autoritățile destinatare și încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de
judecat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE.
Prin hotărârea din 5 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată. S-a încasat solidar de la
executorul judecătoresc Nicolae Pașa și ÎCS „Total Leasing & Finance” SA,
în beneficiul Marinei Guțan, suma în mărime de 23 187, 86 de lei și
cheltuielile de citare publică în sumă de 100 lei. S-a încasat de la executorul
2
judecătoresc Nicolae Pașa, în beneficiul Marinei Guțan, suma în mărime de
20 000,00 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral. În rest, acțiunea
s-a respins, ca neîntemeiată (f.d.101; 106/112, Vol.I).
Pentru a decide astfel, prima instanța a notat că în baza încheierii
executorul a ridicat din contul reclamantei mijloace bănești în sumă de 23
187,86 de lei, ceea ce rezultă din extrasul de cont bancar anexat la dosar
(f.d.8, Vol.I).
Subsecvent, prima instanță a reținut că reclamanta Marina Guțan,
reprezentată de avocata Olesea Negru, s-a adresat cu o cerere în adresa
executorului, prin care i-a solicitat să anuleze sechestrul aplicat, inclusiv să
anuleze retragerea numerarului din acest cont, deoarece destinația contului
este încasarea îndemnizației lunare acordată reclamantei pentru creșterea
copilului minor cu dezabilități, pensia și alocația socială.
La fel, prima instanța a constatat că, deși executorul a anulat
interdicțiile aplicate față de Marina Guțan ca urmare adresării avocatului
(f.d.91, Vol.1) din materialele dosarului rezultă că suma ridicată de executor
în mărime de 23 187,86 de lei nu a fost restituită reclamantei, ceea ce rezultă
la fel din extrasele de cont bancar anexate (f.d.13, Vol.I).
Prin urmare, prima instanță a concluzionat că pârâții nu au combătut
argumentele reclamantei că, la 9 septembrie 2019, executorul judecătoresc
Pașa Nicolae a ridicat din contul reclamantei suma de 23 187,86 de lei (f.d.8,
Vol.I), dată la care reclamanta era divorțată de Guțan Iacob (f.d.17, Vol.I),
debitor în titlul executoriu nr.2-1084/2014 (f.d.85, Vol.I), respectiv
executorul nu era în drept să urmărească mijloacele financiare ale
reclamantei care nu are calitate de debitor, mai ales că suma retrasă constituie
alocații sociale de stat pentru fiica minoră cu dezabilități, iar aceste mijloace
financiare sunt exceptate de la executarea silită conform art.110 din Codul
de executare.
Instanța de fond a indicat că executorul Nicolae Pașa, în calitate de
pârât în speță, a ridicat neîntemeiat din contul reclamantei suma în mărime
de 23 187,86 de lei, sumă pretinsă de reclamantă cu titlu de prejudiciu
material și pretenție admisă de instanță ca întemeiată, iar ulterior nu i-a
restituit această sumă, astfel circumstanțele respective sunt imputabile
executorului și intervine aplicabilitatea art.1998 alin.(1) din Codul civil,
potrivit căruia persoana care a acționat ilicit față de altă persoană (la caz prin
acțiune și omisiune), este obligată să repare nu numai prejudiciul material,
dar și prejudiciul moral cauzat.
Instanța de fond a menționat că prejudiciul moral solicitat în mărime
de 100 000 de lei este o sumă nejustificată la caz, reieșind din caracterul și
gravitatea suferințelor de ordin moral suportate de reclamantă, deoarece
această sumă vine în contradicție cu principiul compensării echitabile, care
reprezentă o despăgubire ce nu trebuie să constituie venituri nejustificate
pentru persoana lezată și nici sume excesive pentru autorul daunei.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 aprilie 2022, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din
Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc, Nicolae Pașa a declarat
apel împotriva hotărârii din 5 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru (f.d. 104/105, Vol.I).
Prin încheierea din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
înlocuit partea în proces Întreprinderea cu Capital Străin „Total Leasing &
Finance” Societate pe Acțiuni cu succesorul în drepturi Întreprinderea cu
Capital Străin „Total Leasing & Finance” Societate cu Răspundere Limitată
(f.d. 163/164, Vol.I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
admis cererea de apel depusă de executorul judecătoresc Nicolae Pașa, s-a
casat parțial hotărârea din 5 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru în partea încasării în mod solidar de la executorul judecătoresc
Nicolae Pașa a sumei de 23 187, 86 de lei, cu titlu de prejudiciului material,
a sumei în mărime de 20 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral
și a sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de citare publică și în această parte
s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată. În
rest, s-a menținut hotărârea primei instanțe (f.d. 165, 166/175, Vol. I).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile art. 1398
alin. (1), art.1422 (1) – (3), art. 1423 alin.(1) – (2) din Codul civil, în redacția
Legii nr. 1107-XV din 06 iunie 2002, în vigoare până la 01 martie 2019, în
raport cu criticile formulate în cererea de apel și materialul probator, a
conchis că este eronată concluzia primei instanței privind încasarea în mod
solidar de la executorul judecătoresc Nicolae Pașa a prejudiciului material și
moral.
În acest context instanța de apel a reținut că în cadrul examinării
cauzei, s-a stabilit cu certitudine că la 12 iunie 2015, executorul judecătoresc
Nicolae Pașa a intentat procedura de executare a Titlului executoriu nr.2-
1084/2014, eliberat la 05 iunie 2015, prin care debitorii Iacob Guțan și SRL
„Iașca-Auto” sunt obligați să achite în beneficiul creditorului ÎCS „Total
Leasing & Finance” SA datoria în mărime de 7063,51 euro, iar la 13
septembrie 2018, executorul a emis încheiere prin care a aplicat sechestre pe
bunurile și mijloacele financiare din conturile bancare nu doar ale debitorului
Iacob Guțan, dar și asupra celor ce aparțin fostei soții Marina Guțan. Astfel,
în baza încheierii respective executorul a ridicat din contul reclamantei
mijloace bănești în sumă de 23 187,86 de lei, ceea ce rezultă din extrasul de
cont bancar anexat la dosar (f.d.8, vol.1).
În continuare cu referire la prevederile art. 19 alin. (1) art. 20 din
Codul familiei, art. 63 alin. (1) lit. c) și d) și alin. (2), art. 92 alin. (1), art. 144
alin. (1) din Codul de executare, în raport cu probele anexate la dosar și
4
argumentele aduse în cererea apel, instanța de apel a reținut că la data
intentării procedurii de executare și la data aplicării măsurilor de asigurare a
documentului executoriu reclamanta și debitorul se aflau în căsătorie, iar
încheierea privind aplicarea măsurilor de asigurare a executării din 13
septembrie 2018 nu a fost contestată în instanța de judecată, fiind anulată
doar după prezentarea probelor ce au înlăturat prezumția proprietății comune
în devălmășie a reclamantei cu debitorul, fapt ce instituite prezumția
legalității.
La caz, instanța de apel a menționat că, potrivit prevederilor legale,
executorul judecătoresc nu acționează în cadrul procedurii de executare silită
din nume propriu, ci acționează din numele creditorului, sumele încasate în
cadrul procedurii de executare fiind transferate acestuia din urmă. Așadar,
odată realizată obligația de achitare creditorului a sumelor obținute în cadrul
procedurii de executare, executorul judecătoresc nu poate fi obligat solidar
cu creditorul, care a încasat aceste sume de a le restitui reclamantei, deoarece
nu mai deține, de fapt, suma respectivă în cont, astfel încât acesta nu poate
fi atras solidar la răspundere în vederea restituirii sumei pe care nu o mai
deține.
Reieșind din cele menționate, instanța de apel a conchis că Marina
Guțan dispune de dreptul de a solicita repararea prejudiciului material
suportat ca urmare a executării silite, însă prejudiciul suportat urmează a fi
reparat doar de către ÎCS „Total Leasing & Finance” SRL, deoarece
executorul judecătoresc în cadrul executării silite nu a acționat din nume
propriu, ci din numele creditorului, iar sumele încasate în cadrul procedurii
de executare au fost transferate celui din urmă.
Drept urmare, instanța de apel a conchis de a admite cererea de apel și
a casa parțial hotărârea primei instanței în partea pretențiilor admise față de
executorul judecătoresc Nicolae Pașa și anume privind încasarea
prejudiciului material în sumă de 23 187,86 de lei, deoarece prima instanță
nu a elucidat pe deplin circumstanțele speței deduse judecății, iar soluția a
fost emisă cu încălcarea normelor de drept material.
Totodată, instanța de apel a concluzionat că reieșind din faptul că în
acțiunile executorului judecătoresc Nicolae Pașa lipsește fapta ilicită, va
respinge și cerința privind încasarea prejudiciului moral, consecință soluția
a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material, precum și cerința
privind încasarea cheltuielilor de judecată de la executorul judecătoresc
Nicolae Pașa deoarece contravine prevederilor art.94 alin. (1) din Codul de
procedură civilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 6 februarie 2023, Marina Guțan, reprezentată de avocata Olesea
Negru, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 25 octombrie 2022 a
5
Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 5 aprilie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Ulterior, la 7 februarie 2023, Marina Guțan, reprezentată de avocata
Olesea Negru, a depus cerere de recurs concretizată împotriva deciziei
instanței de apel, reiterând cele solicitate în cererea de recurs din 6 februarie
2023.
SOLICITAREA RECURENTEI
În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt
invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,
suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este
neîntemeiată și pasibilă de a fi casată în temeiul art.432 alin.(2) lit.a), c) și d)
din Codul de procedură civilă, deoarece nu a aplicat legea care trebuia să fie
aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a aplicat în mod eronat analogia
legii sau analogia dreptului.
A mai invocat că obligațiile debitorului invocate de către executor în
cererea de apel și reținute ca argumentare de către instanța de apel nu-i sunt
imputabile și copilului minor, deoarece nu au avut nicio calitate procesuală
în procedura de executare.
De asemenea a notat că instanța de apel nu a explicat care normă de
drept îi permite executorului judecătoresc să aprecieze regimul juridic al
bunurilor foștilor soți și de ce banii parveniți în contul fostei soții pot fi
declarați de către ultimul proprietate devălmașă a debitorului.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 25
octombrie 2022.
Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc
nr.9559 (f.d. 177, Vol.I), rezultă că, la 08 decembrie 2022, Curtea de Apel
Chișinău a expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul
oficiului poștal, copia deciziei integrale din 25 octombrie 2022, însă, date
privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul depus de Marina Guțan, reprezentată de avocata Olesea Negru, la 6
februarie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.
La 10 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
părților copia cererilor de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea
6
depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la
materialele dosarului (f.d. 179).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Marina Guțan, reprezentată de avocata Olesea
Negru, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie
2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța de judecată:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
7
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute
la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată
în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data
depunerii cererii de recurs).
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat, rezultă că, Marina Guțan, reprezentată
de avocata Olesea Negru a invocat temei de admisibilitate prevederile art.
432 alin.(2) lit. a), c) și d) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
de 6 februarie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit.
a), c) și d) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului (a se vedea pct.44), nu a stabilit că instanța de apel, aplicând
8
normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se
aplică sau invers.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența altor circumstanțelor expuse în art.432
alin.(2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursurilor (a se vedea pct.44), nu le-a stabilit.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și
anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130
din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de
procedură civilă (a se vedea pct.46), nu a depistat.
În acest context, Completul de judecată reține că, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care
deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere
corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către Marina Guțan, reprezentată de
avocata Olesea Negru, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului,
deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de
drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Marina Guțan,
reprezentată de avocata Olesea Negru, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.
9
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440
alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul declarat de către Marina Guțan, reprezentată
de avocata Olesea Negru, împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Mariana Ursachi
10