3r-153/24 — Anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil, încasarea din contul pârâtului, în mod solidar, a prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată

La 18 iulie 2022 Ion Oprea și Alexandru Botnaru au depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național Anticorupție, prin care au solicitat anularea Raportului Centrului Național Anticorupție privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului național de securitate publică și subdiviziunilor din subordine nr. 9512 din 05 iulie 2022, în partea ce ține de constatarea pretinselor rezultate ale testării integrității lor profesionale și încasarea din contul pârâtului în beneficiul lor, în mod solidar, a prejudiciului material și moral, precum și a cheltuielilor de judecată.

La 16 august 2022 Centrul Național Anticorupție a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva lui Ion Oprea, solicitând încasarea mijloacelor bănești în sumă de 400 de lei, transmise acestuia în cadrul testului de integritate profesională (f.d. 73-74).

Prin încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea reconvențională înaintată de Centrul Național Anticorupție (f.d. 119-120).

Prin încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ion Oprea și Alexandru Botnaru, în partea pretenției privind încasarea prejudiciului (f.d. 121).

Prin hotărârea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Ion Oprea și Alexandru Botnaru, s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 118, 133-154).

La 28 septembrie 2023 Centrul Național Anticorupție a depus recurs împotriva încheierii din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând anularea acesteia și emiterea unei noi încheieri privind admiterea cererii sale de chemare în judecată reconvenționale (f.d.126-128).

La 03 octombrie 2023 Ion Oprea și Alexandru Botnaru au depus apel împotriva hotărârii din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii lor de chemare în judecată (f.d.129-132). 1

Iar, la 11 ianuarie 2024 Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean au prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admise pretențiile înaintate prin cererea de chemare în judecată, și anume: anularea actului administrativ individual, Raportul Centrului Național Anticorupție privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național securitate publică și subdiviziunilor din subordine nr. 9512 din 05 iulie 2022, în partea care ține de constatarea pretinselor rezultate ale testării integrității lor profesionale și încasarea din contul pârâtului Centrului Național Anticorupție, în beneficiul lor, în mod solidar, a prejudiciului moral în sumă 30000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată (f.d. 161-183).

Prin decizia din 26 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul depus de Centrul Național Anticorupție și s-a menținut încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.206-211).

Prin încheierea din 14 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Ion Oprea și Alexandru Botnaru împotriva hotărârii din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea pretenției privind încasarea prejudiciului, din motiv că apelanții au înaintat o nouă pretenție, neexaminată în prima instanță (f.d.233-235).

La 17 iunie 2024, Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean au depus cerere de recurs împotriva încheierii din 14 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi încheieri, prin care să se considere admisibile și susceptibile de examinare și admitere pretențiile din cererea lor de apel, referitoare la încasarea prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ contestat (f.d.241-248).

În susținerea cererii de recurs, recurenții au opinat că instanța de apel, prin încheierea din 14 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău încalcă iremediabil art. 6 și art. 13 din CEDO, și anume dreptul la un proces echitabil și dreptul la un remediu efectiv. Or, la emiterea acesteia, instanța ierarhic inferioară a admis un ansamblu de încălcări grave, operând cu interpretări contrare legii, care prin prisma art. 241-243 din Codul administrativ, constituie temei de declarare a recursului.

La acest capitol, recurenții au relevat că deși instanța de apel a conchis declararea inadmisibilă a apelului lor depus împotriva hotărârii din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea pretenției privind încasarea din contul pârâtului Centrului Național Anticorupție, în mod solidar, a prejudiciului moral în sumă 30000 de lei, deoarece pretenția respectivă a fost declarată inadmisibilă prin încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, nu a constatat despre comunicarea încheierii nominalizate participanților la proces, precum 2 și despre data și modul în care se pretinde că aceștia din urmă ar fi luat cunoștință de încheierea emisă, ceea ce este premisa realizării dreptului lor la contestarea actului judecătoresc.

Mai mult, recurenții au precizat că încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani nu a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată nici până în prezent și nu este accesibilă în mod public.

De altfel, recurenții au susținut că în condițiile în care instanța de fond a examinat cauza, fără citarea lor legală, precum și fără a le oferi posibilitate de a se apăra, dar și în lipsa versiunii complete a Raportului contestat și a înregistrărilor audio/video efectuate în cadrul testării integrității lor profesionale, încheierea din 14 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău este plasată într-o arbitrarietate totală, iar ei într-o stare de incertitudine juridică în măsură să le scadă încrederea în organele statului, deși această încredere este evident una dintre componentele esențiale ale unui stat de drept.

Altfel spus, contrar art. 6 din CEDO, instanța de fond nu a respectat normativul procesual privind citarea legală când a examinat cauza și le-a încălcat dreptul la apărare, precum și nu le-a acordat posibilitatea prezentării probelor, depunerii declarațiilor pe marginea acuzației arbitrare și neclare aduse, nu le-a asigurat dreptul la contradictorialitate, nemijlocire și egalitatea armelor, precum și de a lua cunoștință de încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

De asemenea, recurenții au subliniat că instanța de apel în susținerea soluției emise a invocat dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, însă ei au formulat pretențiile subsecvente referitoare la încasarea prejudiciului material și moral încă în textul contestației din 18 iulie 2022, depuse la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Astfel, este cert faptul că pretenția lor din cererea de chemare în judecată privind încasarea prejudiciului nu reprezintă propriu-zis o nouă pretenție, neexaminată în primă instanță. Nu este nouă, în acel sens că a mai fost înaintată în cadrul aceluiași proces civil de către aceeași reclamanți și nici nu este o pretenție neexaminată în primă instanță, întrucât pretenția respectivă s-a aflat pe rolul instanței de judecată, fiind soluționată prin respingere drept inadmisibilă, și dacă era prezentată, această soluție era susceptibilă de contestare și de reparare la etapa examinării cauzei în fața instanțelor de judecată superioare.

Totodată, la concluzia Curții de Apel Chișinău din încheierea contestată că încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani se contestă separat cu recurs, însă apelanții nu au făcut uz de dreptul lor procedural și nu au contestat-o în ordinea stabilită de Lege, Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean au notat că nu puteau să-și realizeze dreptul de a declara recurs împotriva încheierii instanței de fond, decât din momentul comunicării acestui act 3 judecătoresc. Or, din moment ce nu au fost citați legal și prezenți la examinarea cauzei în fond, respectiv, nu au primit copia încheierii, nu le poate fi imputată necontestarea unei încheieri despre care nu au cunoscut. Astfel, odată ce nu au fost îndeplinite cerințele legale referitoare la comunicarea actelor judecătorești participanților procesului, au fost în imposibilitate de a lua cunoștință și contesta încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Iar, aplicând astfel dispozițiile legale, instanța de apel a dat dovadă de un formalism incompatibil cu litera și spiritul art. 6 § 1 din CEDO și a adus atingere nejustificată dreptului lor pentru determinarea „drepturilor și obligațiilor cu caracter civil“, deși ei aveau dreptul la un acces efectiv la ansamblul de proceduri și trebuiau să beneficieze de toate garanțiile ce decurg din principiul comunicării și apărării.

Subsecvent, făcând referire la pct.61 din Hotărârea Curți Constituționale a Republicii Moldova nr.6 din 19 martie 2019 și pct.45 din Hotărârea Curți Constituționale a Republicii Moldova nr. 8 din 05 aprilie 2019, recurenții au relevat că deoarece nu au putut să studieze textul încheierii din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani până în prezent, nu se poate spune că au avut un drept efectiv de a face contestație împotriva actului judecătoresc înainte de această dată, fiind extrem de greu de conciliat cu art. 6 din CEDO. Respectiv, în consecință, se impune casarea încheierii din 14 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind emisă cu încălcarea principiilor și garanțiilor fundamentale, ce guvernează actul de justiție, dar și a dispozițiilor legale referitoare la comunicarea actelor judecătorești, și restituirea cauzei spre rejudecare în ordine de apel cu referire la capătul de cerere privind încasarea prejudiciului cauzat.

Subsidiar, recurenții au susținut că recursul a fost depus în termenul legal instituit de legiuitor, deoarece încheierea din 14 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău au recepționat-o la data de 06 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice.

La 20 iunie 2024, la adresa de e-mail a Centrului Național Anticorupție a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean. Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean, intimatul nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurenți.

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, stipulează următoareele: „(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul; (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 241 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, enunță că: „(1) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. (2) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel care nu se contestă separat cu recurs pot fi contestate odată cu fondul, dacă prezentul cod sau alte legi nu prevăd pentru încheierile judecătorești nicio cale de atac. (3) Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 236 alin. (1) al Codului administrativ, statuiază că: „(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.”

Art. 195 din Codul administrativ, prevede că: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 369 alin. (1) lit.c) din Codul de procedură civilă stipulează că: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: c) apelantul a înaintat o nouă pretenție, neexaminată în primă instanță;”

Art. 372 alin.(3) din Codul de procedură civilă accentuaiază că: „ (3) În apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părților, temeiul sau obiectul acțiunii și nici nu pot fi înaintate noi pretenții. Se pot cere însă dobînzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri apărute după emiterea hotărîrii în primă instanță, se poate solicita o compensație legală.”

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurenților invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Prin încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ion Oprea și Alexandru Botnaru, în partea pretenției privind încasarea prejudiciului (f.d. 121).

Prin hotărârea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Ion Oprea și Alexandru Botnaru, s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 118, 133-154).

La 03 octombrie 2023 Ion Oprea și Alexandru Botnaru au depus apel împotriva hotărârii din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii lor de chemare în judecată (f.d.129-132).

Iar, la 11 ianuarie 2024 Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean au prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admise pretențiile înaintate prin cererea de chemare în judecată, și anume: anularea actului administrativ individual, Raportul Centrului Național Anticorupție privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național securitate publică și subdiviziunilor din subordine nr. 9512 din 05 iulie 2022, în partea care ține de constatarea pretinselor rezultate ale testării integrității lor profesionale și încasarea din contul pârâtului Centrului Național Anticorupție, în beneficiul lor, în mod solidar, a prejudiciului moral în sumă 30000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată (f.d. 161-183).

Prin încheierea din 14 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Ion Oprea și Alexandru Botnaru împotriva hotărârii din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea pretenției privind încasarea prejudiciului, din motiv că apelanții au înaintat o nouă pretenție, neexaminată în prima instanță (f.d.233-235).

Astfel, examinând admisibilitatea apelului depus de Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean, instanța de apel a constatat că apelanții odată cu prezentarea motivării apelului, au înaintat și o pretenție nouă, și anume încasarea din contul pârâtului Centrului Național Anticorupție, în beneficiul lor, în mod solidar, a prejudiciului moral în sumă 30000 de lei, pretenție care n-a fost examinată în prima instanță, motiv din care a declarat-o inadmisibilă.

Studiind materialele cauzei, instanța de recurs conchide că, prin cererea de chemare în judecată din 18 iulie 2022, reclamanții Ion Oprea și Alexandru Botnaru, au solicitat anularea Raportului Centrului Național Anticorupție privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul 6 Inspectoratului național de securitate publică și subdiviziunilor din subordine nr. 9512 din 05 iulie 2022, în partea ce ține de constatarea pretinselor rezultate ale testării integrității lor profesionale și încasarea din contul pârâtului în beneficiul lor, în mod solidar, a prejudiciului material și moral, precum și a cheltuielilor de judecată (f.d.2-16).

Iar, la 11 ianuarie 2024 Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean au prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admise pretențiile înaintate prin cererea de chemare în judecată, și anume: anularea actului administrativ individual, Raportul Centrului Național Anticorupție privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național securitate publică și subdiviziunilor din subordine nr. 9512 din 05 iulie 2022, în partea care ține de constatarea pretinselor rezultate ale testării integrității lor profesionale și încasarea din contul pârâtului Centrului Național Anticorupție, în beneficiul lor, în mod solidar, a prejudiciului moral în sumă 30000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată (f.d. 161-183).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată concluzia instanței de apel privind înaintarea de către apelanți a unei pretenții noi în cadrul examinării cauzei în ordine de apel. Or, pretenția privind încasarea din contul pârâtului Centrului Național Anticorupție, în beneficiul lor, în mod solidar, a prejudiciului moral în sumă 30000 de lei, n-a fost examinată în instanța de fond, deoarece aceasta a fost declarată inadmisibilă, prin încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și astfel n-a fost examinată (f.d.121).

Aici, cu trimitere la prevederile art. 241 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, indicat la pct.24, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că din conținutul apelului depus de Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean poate fi constatat doar dezacordul acestora cu hotărârea primei instanțe, casarea căreia o solicită.

Prin urmare, instanța de apel corect a stabilit că apelanții au depus apel doar împotriva hotărârii din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, omițând contestarea încheierii din 27 septembrie 2023 a Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a declarat inadmisibilă pretenția nominalizată.

Ținând cont de cele menționate, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate și pur declarative argumentele recurenților invocate în susținerea cererii de recurs, or, pretenția privind încasarea din contul pârâtului Centrului Național Anticorupție, în beneficiul lor, în mod solidar, a prejudiciului moral în sumă 30000 de lei, este una nouă ce urmează a fi depusă separat și care n-a fost soluționată de instanța de fond, în condițiile în care aceasta a fost declarată inadmisibilă prin încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. La rândul său, 7 încheierea nominalizată nu a fost contestată de către reclamanții-apelanți Ion Oprea și Alexandru Botnaru, chestiune care rezultă și din conținutul prezentului recurs.

Astfel, odată ce prima instanță, prin încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a conchis inadmisibilitatea cerinței privind încasarea prejudiciului, neacordându-i o soluție pe fond acestei pretenții, prin prisma prevederilor art.372 și 369 alin. (1) lit.c) din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile art.195 și 236 din Codul administrativ, menționate la pct.25-28, luând în considerare sintagma „în special” din Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău, corect a reținut drept inadmisibilă cerința înaintată în apel de către Ion Oprea și Alexandru Botnaru ce vizează repararea prejudiciului material și moral. Or, instanța de apel a apreciat ca fiind nouă această cerință la etapa examinării cauzei în ordine de apel, prin prisma faptului că această cerință nu s-a finalizat cu o soluție de fond a instanței, iar apelanții, la rândul lor, nu au contestat în cadrul apelului și încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a declarat inadmisibilă această cerință, ceea ce s-a menționat expres în cererea de recurs.

În context, instanța de recurs notează că, la caz, nu are relevanță chestiunea invocată în recurs, precum că Ion Oprea și Alexandru Botnaru n-ar fi fost citați la examinarea cauzei, că lor nu li s-ar fi comunicat încheierea din 27 septembrie 2023 a Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, odată ce aceste chestiuni nu determină anularea încheierii din 14 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, care face obiectul prezentului recurs, în condițiile în care încheierea primei instanțe, prin care nu s-a dat soluție fondului acestei pretenții nu a fost contestată.

În final, reiterând dispozițiile art. 195 din Codul administrativ și prevederile art. 372 alin.(3) din Codul de procedură civilă, enunțate la pct.26 și 28, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect a declarat inadmisibilă pretenția cu privire la încasarea din contul pârâtului, Centrului Național Anticorupție, în beneficiul lor, în mod solidar, a prejudiciului moral în sumă 30000 de lei, formulată în cererea de apel depusă de către Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean împotriva hotărârii din 27 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelanții au înaintat o nouă pretenție, neexaminată în prima instanță.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. 8

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Ion Oprea și Alexandru Botnaru, reprezentați de avocatul Ivan Ungurean împotriva încheierii din 14 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 9