3r-203/24 — anularea partială a raportului

La 27 iulie 2022, avocatul Vadim Ciobanu în interesele lui Alexei Iacobin, a înaintat acțiune împotriva Centrului Național Anticorupție și Inspectoratului Național de Securitate Publică, solicitând anularea parțială a raportului privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul INSP și subdiviziunilor din subordine, efectuat în privința agentului Alexei Iacobin.

În cadrul examinării cauzei, Centrul Național Anticorupție a depus acțiune reconvențională împotriva lui Alexei Iacobin privind încasarea sumei.

Prin încheierea din 04 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea reconvențională formulată de Centrul Național Anticorupție împotriva lui Alexei Iacobin privind încasarea sumei.

Prin hotărârea din 04 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Iacobin Alexei împotriva Centrului Național Anticorupție, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea parțială a Raportului privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică și subdiviziunilor din subordine nr.9512 din 05.07.2022.

La 29 martie 2024, avocatul Vadim Ciobanu, în interesele apelantului Iacobin Alexei a depus cerere de apel nemotivată, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiuni.

Prin încheierea din 07 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de apelul declarat de Iacobin Alexei, împotriva hotărârii din 04 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă.

La 05 septembrie 2024, avocatul Vadim Ciobanu, în interesele apelantului Iacobin Alexei a declarat recurs împotriva încheierii din 07 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea 1 integrală a încheierii și pronunțarea unei încheieri noi prin care apelul să fie declarat admisibil.

La fel, susține că notificarea hotărârii a fost efectuată fără semnătura electronică, ceea ce ar invalida legalitatea notificării.

În rest, referințe nu au fost depuse.

Conform art. 232 din Codul administrativ, „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: 2 „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ: ”Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu art. 1101 alin (5) din Codul administrativ: „Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”

Articolul 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prevede că: „Hotărârea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.”

Potrivit art. 195 din Codul administrative: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

În conformitate cu art. 47 alin. (1), (3) din Codul administrativ: „Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.” 3

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Articolul 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, prevede că: (4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sânt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia recursului.

Prin referința depusă la 16 septembrie 2024, terțul Inspectoratul General al Poliției, a solicitat respingerea recursului.

Cu referire la normele legale enunțate mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 04 martie 2024 a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Iacobin Alexei împotriva Centrului Național Anticorupție, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea parțială a Raportului privind rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică și subdiviziunilor din subordine nr.9512 din 05.07.2022.

La data de 29 martie 2024, Iacobin Alexei prin intermediul avocatului Ciobanu Vadim a depus apel nemotivat împotriva hotărârii menționate.

Iar, prin încheierea din 07 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de apelul declarat de Iacobin Alexei, împotriva hotărârii din 04 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă.

La cazul din speță, hotărârea motivată din 04 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost expediată părților la 30 mai 2024 (f.d.132).

Astfel că, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului la Curtea de Apel Chișinău a început să curgă la 31 mai 2024 și a expirat la data de 01 iulie 2024. 4

Cu toate acestea, recurentul Iacobin Alexei nu a respectat prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ și nu a depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea apelului.

În ceea ce vizează alegația avocatului Vadim Ciobanu, care susține că nu a recepționat hotărârea motivată deoarece aceasta a fost livrată în mapa de spam, instanța de recurs o consideră neîntemeiată. Or, conform principiilor procesuale și legislației relevante, un avocat are obligația de a urmări activ toate canalele de comunicare, inclusiv verificarea regulată a mapei de spam. Deși mesajele de la instanțe pot ajunge accidental în această mapă, este de așteptat ca un avocat să își îndeplinească obligațiile profesionale de verificare completă a poștei electronice, mai ales în situațiile critice legate de termene procedurale stricte.

La fel, referitor la argumentul avocatului că notificarea hotărârii a fost efectuată fără semnătura electronică, ceea ce ar invalida legalitatea notificării, Completul accentuează că, normele procedurale aplicabile stipulează că notificarea hotărârii prin poșta electronică este valabilă, chiar și fără aplicarea unei semnături electronice, dacă aceasta a fost efectuată la adresa de e-mail comunicată de avocat. În acest caz, adresa de e-mail a avocatului a fost confirmată și utilizată corespunzător.

Având în vedere că hotărârea a fost expediată pe 30 mai 2024, iar termenul de depunere a motivării apelului era 01 iulie 2024, avocatul ar fi trebuit să gestioneze cu atenție acest interval de timp. Faptul că hotărârea s- a regăsit în mapa de spam nu constituie un motiv suficient pentru a justifica nerespectarea termenului.

În practică, instanțele și autoritățile publice se bazează pe adresele de e-mail furnizate de părți. Iar, neefectuarea verificării corespunzătoare a poștei electronice de către avocat nu poate fi atribuită unei deficiențe a sistemului de notificare, ci mai degrabă unei omisiuni a acestuia de a monitoriza toate căsuțele de corespondență.

În concluzie, Completul de judecată consideră că argumentul avocatului legat de faptul că nu a verificat mapa de spam nu reprezintă un motiv suficient pentru a anula efectele notificării electronice, iar termenele prevăzute de lege au fost corect aplicate.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurentul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 5 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de avocatul Vadim Ciobanu în numele și interesele lui Iacobin Alexei și menține încheierea din 07 august 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 6