3ra-639/23 — constatarea existenței raportului juridic, obligarea emiterii actului administrativ individual defavorabil

3ra-639/23 — constatarea existenței raportului juridic, obligarea emiterii actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Guștiuc Valeriu

reprezentat de avocatul Renata Brașoveanu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Guștiuc Valeriu împotriva Întreprinderii de Stat

Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova Concert”, Ministerului

Culturii al Republicii Moldova, terț Casa Națională de Asigurări Sociale,

privind constatarea existenței raportului juridic și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-639/23

NR. PIGD 2-19117176-01-3ra-19062023)

Admisibilitatea recursului depus până la 1 septembrie 2023; Art. 246 Cod

administrativ (versiunea până la 1 septembrie 2023).

Au examinant anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: G. Cazacu,

Instanța de apel : G.Mîra, I.Dutca, D.Băbălău,

04 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Guștiuc Valeriu reprezentat de avocatul Renata Brașoveanu

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al RM

și SA „CIRCUL din Chișinău”, privind obligarea Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării al RM să examineze cererea reclamantului și oferirea

unui răspuns, precum și a recunoaște că Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al RM a încălcat prevederile legislației în vigoare și drepturile

reclamantului.

depus cerere prealabilă la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova prin care a solicitat intervenția în vederea soluționării

unui litigiu ce se desfășoară de mult timp între dânsul și administrația SA

„Circul din Chișinău”.

SA „Circul din Chișinău” în diferite perioade, în funcție de inginer șef și vice

director-inginer, ulterior a fost concediat din funcțiile ocupate. Din

momentul concedierii sale au apărut litigii cu administrația, care ulterior au

fost examinate și de instanțele de judecată naționale.

acte de reacționare în situația când adresările sale către SA „Circul din

Chișinău”, cu cerința de a elibera actele solicitate, sunt ignorate de

administrația Circului cu cea mai mare obrăznicie sau adresările sale rămân

fără răspuns, deși sunt repetate și solicită un răspuns clar din partea lor, le-a

propus chiar soluționarea conflictului pe cale de mediere, însă ultimii cu cel

mai mare tupeu ignoră de a da un răspuns și toate solicitările reclamantului

sunt refuzate, motivând că este o cauză ce s-a examinat pe rolul instanței de

judecată.

administrația SA „Circul din Chișinău”, să-i ofere următoarele acte: extrasul

din Registru duplicat de înregistrare a actelor publice a SA „Circul din

1

Chișinău”, unde este înregistrat Ordinul nr.12-c din 04.07.2011 și ordinul în

duplicat certificat; ordinul de angajare 1-p din 18.08.2011 după reducerea

statelor de personal în duplicat și certificat eliberat de S SA „Circul din

Chișinău”; ordinul de eliberare nr. 06 din 24.04.2013 în duplicat autentificat;

certificate de salarizare pe numele reclamantului în calitate de vice director-

inginer în cadrul SA „Circul din Chișinău”, pentru toată perioada sa de

activitate (04.07.2011-23.04.2013); certificat arhivă după modelul anexat la

cererea din 25.05.2018 înregistrată cu nr. 34 la SA „Circul din Chișinău”,

care a fost lăsată fără răspuns până în prezent; obligarea SA „Circul din

Chișinău” să transmită informația de rigoare cu privire la activitatea sa, către

Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova (în continuare

CNAS) pentru perioada 01.01.2012-23.04.2013, deoarece conform

răspunsului primit de la CNAS a RM, pentru perioada menționată, SA

„Circul din Chișinău” nu a făcut careva achitări ca contribuții, deși ultimul

activa și primea salariu, indicându-se în bonul de salariu că contribuțiile

sociale erau reținute în fondul CNAS.

cu privire la petiționare, art. 8 alin. (1) Petițiile se examinează de către

organele corespunzătoare în termen de 30 de zile lucrătoare, iar cele care nu

necesită o studiere și examinare suplimentară - fără întârziere sau în termen

de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu excepția cazurilor prevăzute

la alin. (4) și (5); (2) Termenul de examinare a petiției poate fi prelungit cu

cel mult 30 de zile lucrătoare de către conducătorul organului corespunzător,

fapt despre care este informat petiționarul, dacă: a) sânt necesare consultări

suplimentare pentru întocmirea răspunsului la petiție; b) petiția se referă la

un volum complex de informații sau dacă se impune studierea unor materiale

suplimentare ce urmează a fi selectate și folosite pentru întocmirea

răspunsului. (3) Cererea prealabilă se examinează de către organul emitent

sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia

urmând a fi comunicată de îndată petiționarului. Ori, conform aceleiași Legi,

nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare, art. 12. - (1) Organul sau

persoana oficială cărora le-au fost adresate petițiile sânt obligate: a) să

examineze petițiile, inclusiv cererile prealabile, în termenul stabilit de lege.

din 19.07.1994 cu privire la petiționare, urma să primească răspuns la cererea

prealabilă depusă la 18.12.2018 la data de 01 februarie 2019, iar dacă de

admis că Ministerului i-a trebuit pentru examinarea obiectivă a cazului

prelungirea termenului de examinare a acesteia încă cu 30 zile, atunci maxim

la data de 18.03.2019 răspunsul trebuia să fie recepționat de către dânsul,

însă până la data respectivă, nu a primit răspuns, prin ce i-au fost grav lezate

2

drepturile sale, prevăzute expres la art. 16. - (1) Petiționarii, care consideră

că drepturile lor sânt lezate și nu sânt de acord cu deciziile organului sau

persoanei oficiale care au examinat petiția, au dreptul de a se adresa în

instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data

comunicării deciziei, dacă, conform legii, se adresează direct în instanță, sau

de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă, sau, în caz dacă în

intervalul menționat nu au primit răspuns - din ziua când trebuiau să-l

primească.

că poate totuși răspunsul va parveni, dar nu a recepționat răspunsul. Astfel,

la data de 20.05.2019 s-a adresat în forma verbală la cancelaria Ministerului

cu întrebarea când va primi răspuns la cererea sa prealabilă depusă în adresa

lor la 18.12.2018, domnișoara din cancelarie l-a asigurat că în termen cât mai

scurt (menționând că în termenul prevăzut de Lege, adică de 30 zile ) va

primi răspunsul.

împlinit la 01.07.2019 și respectiv nici la data depunerii cererii nu a primit

răspuns de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova. Mai indică reclamantul că prin Decizia CNAJGS, oficiul teritorial

Chișinău nr. 1427/ACC din 09.08.2018, avocatul Liudmila Cecan a fost

desemnată să-i acorde asistență juridică calificată.

Valeriu a depus cereri de concretizare a pretențiilor prin care a solicitat

constatarea existenței raportului juridic dintre SA „Circul din Chișinău” în

calitate de angajator și Guștiuc Valeriu în calitate de angajat în funcție de

inginer șef și vicedirector inginer în perioada 04.07.2011-23.04.2013,

obligarea Întreprinderii de Stat Organizația Concertistică și de Impresariat

„Moldova Concert” de a calcula și vira contribuțiile de asigurări sociale de

stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat aferente salariului și

altor recompense în privința reclamantului Guștiuc Valeriu, obligarea

Întreprinderii de Stat Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova

Concert” să efectueze mențiunea în carnetul de muncă al reclamantului

privind eliberarea lui Guștiuc Valeriu din funcția deținută în temeiul

ordinului de eliberare nr. 06 din 24.04.2013, obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a introduce modificările în vechimea în muncă a

reclamantului Guștiuc Valeriu cu recalcularea pensiei, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Rîșcani, a fost admisă cererea avocatului Brașoveanu Renata, fiind atrasă în

3

calitate de persoană terță Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d. 127, vol.

I).

Chișinău, sediul Rîșcani, s-a dispus înlocuirea pârâtului SA „Circul din

Chișinău” cu succesorul în drepturi ÎS Organizația Concertistică și de

Impresariat „Moldova Concert”.

Rîșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Guștiuc

Valeriu împotriva ÎS Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova

Concert”, Ministerului Culturii al Republicii Moldova, terț Casa Națională

de Asigurări Sociale, privind constatarea existenței raportului juridic dintre

SA ”Circul din Chișinău” în calitate de angajator și Guștiuc Valeriu în

calitate de angajat în perioada 04.07.2011-23.04.2013 și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil.

Brașoveanu, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 27 septembrie 2022, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care

să fie admisă acțiunea înaintată.

apelul declarat de Guștiuc Valeriu prin intermediul avocatului Renata

Brașoveanu cu menținerea hotărârii din 27 septembrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

hotărârea primei instanțe este întemeiată și îndeplinește exigența de a fi

motivată iar argumentele apelantului sunt nefondate.

„Circul din Chișinău” ca inginer șef la 04.07.2011 și ulterior transferat în

funcția de vicedirector-inginer. A fost concediat prin ordinul nr. 06 din

24.04.2013 pentru absență nemotivată de la locul de muncă, conform art. 86

lit. h) Codul muncii.

acțiuni în instanță împotriva SA „Circul din Chișinău” și Ministerul Culturii.

Prima acțiune viza încasarea restanței la salariu, reținerea carnetului de

muncă, încasarea compensației și prejudiciului moral. A doua acțiune viza

anularea ordinului de concediere și restabilirea la locul de muncă.

lucrului judecat, ceea ce înseamnă că litigiile de muncă între apelantul

4

Guștiuc Valeriu și SA „Circul din Chișinău” au fost deja examinate și

soluționate definitiv de către instanțele de judecată.

examinat anterior de instanțele de judecată, ceea ce face ca solicitările

similare să fie respinse pe motiv de autoritate de lucru judecat.

Brașoveanu a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 31

ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar, la 28 iunie 2023 a prezentat

cererea de recurs motivată, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizi noi prin are

acțiunea să fie admisă integral.

normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la o soluționare greșită

a cauzei.

corespunzător, fiind încălcate cerințele privind motivarea hotărârilor

judecătorești. Acest lucru încalcă dreptul la un proces echitabil garantat de

art. 6 CEDO, care prevede că motivarea hotărârilor este o garanție pentru

părți că cererile lor au fost analizate cu atenție și permite exercitarea

controlului judiciar.

fundamentale ale omului, prin aprecierea arbitrară a probelor și erorile

comise în procesul de judecată.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

prevede următoarele:

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.”

5

septembrie 2023) prevede că:

„ (1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 245 alin. (2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) prevede:

„ Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, copia dispozitivului a fost notificat

reprezentantului recurentului la data de 08 februarie 2023 prin intermediul

poștei electronice. Cerere de recurs nemotivată a fost depusă la datat de 01

februarie 2023. Copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată la 31 mai 2023. Iar, motivarea recursului a fost depusă la 28 iunie

că la depunerea recursului, recurentul a respectat termenele prevăzute la

art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

6

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

7

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Guștiuc Valeriu reprezentat de

avocatul Renata Brașoveanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8