3ra-639/23 — constatarea existenței raportului juridic, obligarea emiterii actului administrativ individual defavorabil

La 12 iulie 2019, Guștiuc Valeriu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al RM și SA „CIRCUL din Chișinău”, privind obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al RM să examineze cererea reclamantului și oferirea unui răspuns, precum și a recunoaște că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al RM a încălcat prevederile legislației în vigoare și drepturile reclamantului.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 18.12.2018 a depus cerere prealabilă la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova prin care a solicitat intervenția în vederea soluționării unui litigiu ce se desfășoară de mult timp între dânsul și administrația SA „Circul din Chișinău”.

A indicat că în perioada 04.07.2011- 23.04.2013, a activat în cadrul SA „Circul din Chișinău” în diferite perioade, în funcție de inginer șef și vice director-inginer, ulterior a fost concediat din funcțiile ocupate. Din momentul concedierii sale au apărut litigii cu administrația, care ulterior au fost examinate și de instanțele de judecată naționale.

A remarcat că, o primă cerință și anume intervenția ministerului cu acte de reacționare în situația când adresările sale către SA „Circul din Chișinău”, cu cerința de a elibera actele solicitate, sunt ignorate de administrația Circului cu cea mai mare obrăznicie sau adresările sale rămân fără răspuns, deși sunt repetate și solicită un răspuns clar din partea lor, le-a propus chiar soluționarea conflictului pe cale de mediere, însă ultimii cu cel mai mare tupeu ignoră de a da un răspuns și toate solicitările reclamantului sunt refuzate, motivând că este o cauză ce s-a examinat pe rolul instanței de judecată.

Reclamantul a menționat că, de nenumărate ori a solicitat de la administrația SA „Circul din Chișinău”, să-i ofere următoarele acte: extrasul din Registru duplicat de înregistrare a actelor publice a SA „Circul din 1 Chișinău”, unde este înregistrat Ordinul nr.12-c din 04.07.2011 și ordinul în duplicat certificat; ordinul de angajare 1-p din 18.08.2011 după reducerea statelor de personal în duplicat și certificat eliberat de S SA „Circul din Chișinău”; ordinul de eliberare nr. 06 din 24.04.2013 în duplicat autentificat; certificate de salarizare pe numele reclamantului în calitate de vice director- inginer în cadrul SA „Circul din Chișinău”, pentru toată perioada sa de activitate (04.07.2011-23.04.2013); certificat arhivă după modelul anexat la cererea din 25.05.2018 înregistrată cu nr. 34 la SA „Circul din Chișinău”, care a fost lăsată fără răspuns până în prezent; obligarea SA „Circul din Chișinău” să transmită informația de rigoare cu privire la activitatea sa, către Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova (în continuare CNAS) pentru perioada 01.01.2012-23.04.2013, deoarece conform răspunsului primit de la CNAS a RM, pentru perioada menționată, SA „Circul din Chișinău” nu a făcut careva achitări ca contribuții, deși ultimul activa și primea salariu, indicându-se în bonul de salariu că contribuțiile sociale erau reținute în fondul CNAS.

A indicat că, deși conform prevederilor Legii nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare, art. 8 alin. (1) Petițiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de 30 de zile lucrătoare, iar cele care nu necesită o studiere și examinare suplimentară - fără întârziere sau în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (4) și (5); (2) Termenul de examinare a petiției poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile lucrătoare de către conducătorul organului corespunzător, fapt despre care este informat petiționarul, dacă: a) sânt necesare consultări suplimentare pentru întocmirea răspunsului la petiție; b) petiția se referă la un volum complex de informații sau dacă se impune studierea unor materiale suplimentare ce urmează a fi selectate și folosite pentru întocmirea răspunsului. (3) Cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiționarului. Ori, conform aceleiași Legi, nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare, art. 12. - (1) Organul sau persoana oficială cărora le-au fost adresate petițiile sânt obligate: a) să examineze petițiile, inclusiv cererile prealabile, în termenul stabilit de lege.

Consideră reclamantul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare, urma să primească răspuns la cererea prealabilă depusă la 18.12.2018 la data de 01 februarie 2019, iar dacă de admis că Ministerului i-a trebuit pentru examinarea obiectivă a cazului prelungirea termenului de examinare a acesteia încă cu 30 zile, atunci maxim la data de 18.03.2019 răspunsul trebuia să fie recepționat de către dânsul, însă până la data respectivă, nu a primit răspuns, prin ce i-au fost grav lezate 2 drepturile sale, prevăzute expres la art. 16. - (1) Petiționarii, care consideră că drepturile lor sânt lezate și nu sânt de acord cu deciziile organului sau persoanei oficiale care au examinat petiția, au dreptul de a se adresa în instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, dacă, conform legii, se adresează direct în instanță, sau de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă, sau, în caz dacă în intervalul menționat nu au primit răspuns - din ziua când trebuiau să-l primească.

Reclamantul a susținut că, a așteptat sfârșitul lunii martie 2019 crezând că poate totuși răspunsul va parveni, dar nu a recepționat răspunsul. Astfel, la data de 20.05.2019 s-a adresat în forma verbală la cancelaria Ministerului cu întrebarea când va primi răspuns la cererea sa prealabilă depusă în adresa lor la 18.12.2018, domnișoara din cancelarie l-a asigurat că în termen cât mai scurt (menționând că în termenul prevăzut de Lege, adică de 30 zile ) va primi răspunsul.

Reclamantul a susținut că, în atare situație, termenul de 30 zile s-a împlinit la 01.07.2019 și respectiv nici la data depunerii cererii nu a primit răspuns de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Mai indică reclamantul că prin Decizia CNAJGS, oficiul teritorial Chișinău nr. 1427/ACC din 09.08.2018, avocatul Liudmila Cecan a fost desemnată să-i acorde asistență juridică calificată.

La data de 31.10.2019 și ulterior la 22.10.2021, reclamantul Guștiuc Valeriu a depus cereri de concretizare a pretențiilor prin care a solicitat constatarea existenței raportului juridic dintre SA „Circul din Chișinău” în calitate de angajator și Guștiuc Valeriu în calitate de angajat în funcție de inginer șef și vicedirector inginer în perioada 04.07.2011-23.04.2013, obligarea Întreprinderii de Stat Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova Concert” de a calcula și vira contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat aferente salariului și altor recompense în privința reclamantului Guștiuc Valeriu, obligarea Întreprinderii de Stat Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova Concert” să efectueze mențiunea în carnetul de muncă al reclamantului privind eliberarea lui Guștiuc Valeriu din funcția deținută în temeiul ordinului de eliberare nr. 06 din 24.04.2013, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a introduce modificările în vechimea în muncă a reclamantului Guștiuc Valeriu cu recalcularea pensiei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă cererea avocatului Brașoveanu Renata, fiind atrasă în 3 calitate de persoană terță Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d. 127, vol. I).

Prin încheierea protocolară din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a dispus înlocuirea pârâtului SA „Circul din Chișinău” cu succesorul în drepturi ÎS Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova Concert”.

Prin hotărârea din 27 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Guștiuc Valeriu împotriva ÎS Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova Concert”, Ministerului Culturii al Republicii Moldova, terț Casa Națională de Asigurări Sociale, privind constatarea existenței raportului juridic dintre SA ”Circul din Chișinău” în calitate de angajator și Guștiuc Valeriu în calitate de angajat în perioada 04.07.2011-23.04.2013 și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

La 18 iulie 2022, Guștiuc Valeriu, prin intermediul avocatului Renata Brașoveanu, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 septembrie 2022, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie admisă acțiunea înaintată.

Prin decizia din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Guștiuc Valeriu prin intermediul avocatului Renata Brașoveanu cu menținerea hotărârii din 27 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a concluzionat că hotărârea primei instanțe este întemeiată și îndeplinește exigența de a fi motivată iar argumentele apelantului sunt nefondate.

Instanța de apel a reținut că Guștiuc Valeriu a fost angajat la SA „Circul din Chișinău” ca inginer șef la 04.07.2011 și ulterior transferat în funcția de vicedirector-inginer. A fost concediat prin ordinul nr. 06 din 24.04.2013 pentru absență nemotivată de la locul de muncă, conform art. 86 lit. h) Codul muncii.

A menționat că, reclamantul Guștiuc Valeriu a inițiat anterior două acțiuni în instanță împotriva SA „Circul din Chișinău” și Ministerul Culturii. Prima acțiune viza încasarea restanței la salariu, reținerea carnetului de muncă, încasarea compensației și prejudiciului moral. A doua acțiune viza anularea ordinului de concediere și restabilirea la locul de muncă.

Decizia Curții de Apel Chișinău din 02.02.2015 a dobândit puterea lucrului judecat, ceea ce înseamnă că litigiile de muncă între apelantul 4 Guștiuc Valeriu și SA „Circul din Chișinău” au fost deja examinate și soluționate definitiv de către instanțele de judecată.

Astfel, aspectul prezenței sau lipsei raporturilor de muncă a fost deja examinat anterior de instanțele de judecată, ceea ce face ca solicitările similare să fie respinse pe motiv de autoritate de lucru judecat.

La 01 februarie 2023, Guștiuc Valeriu reprezentat de avocatul Renata Brașoveanu a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar, la 28 iunie 2023 a prezentat cererea de recurs motivată, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizi noi prin are acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului, a invocat că, instanța de apel a aplicat incorect normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la o soluționare greșită a cauzei.

Consideră că decizia instanței de apel nu a fost motivată corespunzător, fiind încălcate cerințele privind motivarea hotărârilor judecătorești. Acest lucru încalcă dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO, care prevede că motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu atenție și permite exercitarea controlului judiciar.

A argumentat că instanța de apel a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, prin aprecierea arbitrară a probelor și erorile comise în procesul de judecată.

Art. 245 Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.” 5

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că: „ (1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

Art. XI alin.(3) Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) prevede: „ Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o 6 motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 7

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Guștiuc Valeriu reprezentat de avocatul Renata Brașoveanu. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8