3ra-361/23 — anularea actelor administrative

3ra-361/23 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-361/23

2-21074584-01-3ra-29032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici,)

Î N C H E I E R E

28 august 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Cigo și Co”, reprezentată de avocatul Niță Ștefan,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Cigo și Co” împotriva Preturii

sectorului Centru, municipiul Chișinău cu privire la contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată hotărârea din 15 decembrie 2021 a judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și

emisă o decizie nouă prin care a fost respinsă acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 19 mai 2021 SRL „Cigo și Co”, reprezentată de avocatul Niță Ștefan, a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Preturii sectorului Centru, municipiul

Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 06.04.2021, a recepționat dispoziția

nr. 88d din 02.03.2021, semnată de Pretorul Preturii Centru, mun. Chișinău, prin care

s-a dispus demolarea/demontarea și evacuarea, cu readucerea terenului la starea

inițială, de către Întreprinderea Municipală pentru Servicii Locative Centru a fundației

din beton, cofrajului, etc., instalate în mod neautorizat pe terenul cu nr. cadastral

XXXX.

A relatat reclamantul că, deține cu drept de proprietate în strada XXXX 29/7,

mun. Chișinău, terenul aferent imobilului cu destinație comercială și două terenuri

adiacente în arendă: terenul nr. 1 cu suprafața de 290 m2, cu nr. cadastral XXXX,

destinat deservirii obiectivului privat; terenul nr. 2 cu suprafața de 215 m2, cu nr.

cadastral XXXX. Atât vânzarea terenului aferent imobilului, cât și transmiterea în

arendă a celor două terenuri adiacente, s-a efectuat conform deciziei Consiliul

Municipal Chișinău nr. 1/38-02 din 11.02.2011, în baza căreia a fost încheiat și

contractul de arendă nr. 5819/2011 din 03.06.2011. Conform deciziei și contractului

1

menționate, terenurile nr.1 și 2 au fost arendate ca titlu provizoriu, arendașului

revenindu-i obligația de a elibera aceste terenuri din cont propriu la prima cerere a

arendatorului.

A invocat reclamantul că, ulterior, prin decizia Consiliului Municipal Chișinău

nr. 2/29-1 din 02.04.2015, au fost operate modificări la punctul 3 al deciziei 1/38-2

din 11.02.2011, fiind anulat statutul provizoriu al terenului nr. 1. În baza acestei

decizii a fost adoptată dispoziția viceprimarului mun. Chișinău nr. 94df din

05.12.2016, prin care termenul contractului de arendă funciară a fost prelungit cu

cinci ani, fiind semnat în acest sens, acordul adițional din 08.12.2016. Având în vedere

necesitatea înlocuirii elementelor constructive uzate și îmbunătățirii aspectului

estetic, precum și creării condițiilor necesare pentru circulația liberă a pietonilor și a

pasagerilor la stația de așteptare a transportului urban, Primăria mun. Chișinău a emis

certificatul de urbanism nr. 297/19 din 21.05.2019.

Reclamantul a susținut că prin aceasta, autoritatea publică municipală a aprobat

elaborarea documentației de proiect pentru renovarea fațadei imobilului privat cu

numărul cadastral XXXX, reconstruirea obiectivului comercial, în limitele terenului

arendat cu nr. cadastral 0100101387 și modernizarea stației de așteptare existente din

str. Nicolae XXXX, 29/7 (sectorul Centru), mun. Chișinău. În baza acestui document,

SRL „Cigo și Co” a comandat proiectul de organizare a lucrărilor de reconstruire, care

a fost elaborat, coordonat cu deținătorii de utilități, verificat în corespundere cu art.

11 a Legii nr. 163 din 06. 09. 2010 și avizat de către Direcția Generală Arhitectură

Urbanism și Relații Funciare la data de 13.12.2019. La data de 20.02.2020, SRL

„Cigo și Co” a înregistrat la Direcția Generală Arhitectură Urbanism și Relații

Funciare a Primăriei mun. Chișinău cererea tipizată nr. 1373, prin care a solicitat

eliberarea autorizației pentru efectuarea lucrărilor menționate în certificatul de

urbanism.

A notat reclamantul că, la data de 28.02.2020, Direcția Generală Arhitectură

Urbanism și Relații Funciare a expediat în adresa SRL „Cigo și Co” răspunsul nr.

21/1373, prin care i s-a comunicat că subiectul în cauză se examinează de către

Direcția asistență juridică a Primăriei mun. Chișinău, însă pe parcursul următoarelor

trei luni, nu a mai primit nici o informație. Prin aceasta, Primăria a încălcat flagrant

obligația impusă în art. 60, alin. 1, 2 din Codul administrativ, care prevede că termenul

general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă

legea nu prevede altfel. În același context, autoritatea municipală a încălcat și

dispoziția art. 12, al. 1 din Legea 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, conform căreia, autorizația de construire se emite de către

primarul unității administrativ-teritoriale, în baza cererii proprietarului, în care se

indică locul amplasării imobilului/terenului, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la

data înregistrării acesteia.

Astfel, contrar reglementărilor legale citate, autorizația pentru executarea

lucrărilor de reconstruire nu a fost eliberată în termenul legal, motiv pentru care, la

11.05.2020, reclamantul a înregistrat la Primăria mun. Chișinău, în corespundere cu

prevederile art. 162, 165 al. 1 din Codul administrativ, cererea prealabilă nr. 2593,

care nu a fost soluționată în termen.

Reclamantul a început executarea lucrărilor descrise în certificatul de urbanism,

bazându-se pe dispoziția art. 64 din Codul administrativ, care instituie regula, potrivit

căreia, refuzul de a primi sau a examina o cerere, precum și nesoluționarea cererii în

2

termen legal, se consideră drept respingere a cererii. Totodată, norma menționată

prevede și excepția, potrivit căreia, prin derogare de la prevederile al. 2, în cazurile

prevăzute de lege, nesoluționarea în termen a unei cereri se consideră drept acceptare

a acesteia. Cazul prevăzut de lege este art.12, al. 6, 7 din Legea 163 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, care stipulează că dacă emitentul nu a

respectat termenul stabilit la al.1 și nu a informat în scris solicitantul (beneficiarul)

despre refuz, autorizația de construire se consideră eliberată. In acest caz, solicitantul

(beneficiarul) este în drept să înceapă executarea lucrărilor, conform condițiilor

stabilite la art. 28, informând în scris emitentul și Agenția pentru Supraveghere

Tehnică.

A opinat reclamantul că, s-a conformat întocmai acestor reglementări, iar cererea

prealabilă a avut ca scop informarea despre demararea autorizată a lucrărilor de

reconstrucție în baza aprobării tacite conform normelor menționate supra. Astfel,

construcția vizată în dispoziția pe care o contestă, a fost edificată autorizat, fiind

întrunite condițiile aprobării tacite a cererii privind emiterea autorizației de construire.

Mai mult ca atît, asupra legalității acțiunilor Primarului General al mun. Chișinău,

privind respingerea cererii de emitere a autorizației de construire, s-a expus

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin hotărîrea nr. 3-1099/2020 2-20056224-12-

3-26052020 din 05.03.2013, obligând autoritatea executivă municipală să emită

autorizația pentru efectuarea lucrărilor, în corespundere cu certificatul de urbanism și

documentația de proiect.

La 08.04.2021, reclamantul a depus în adresa Preturii sectorului Centru, mun.

Chișinău, o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 88d din

02.03.2021, însă această cerere a fost ignorată.

A solicitat reclamantul admiterea acțiunii, anularea dispoziției Pretorului

sectorului Centru, mun. Chișinău nr. 88d din 02.03.2021 și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a admis parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Cigo și CO”

împotriva Preturii sectorului Centru mun. Chișinău privind contestarea actelor

administrative.

S-a anulat ca ilegală dispoziția Pretorului sectorului Centru, mun. Chișinău nr.

88d din 02.03.2021.

S-a încasat din contul Preturii sectorului Centru în beneficiul SRL „Cigo și CO”,

suma de 2 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 24 decembrie 2021 Pretura sectorului Centru și la data de 04 ianuarie 2022

SRL „Cigo și CO” în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)-(2) Cod

administrativ, au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, din 15 decembrie 2021.

Prin decizia din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat hotărârea

din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și s-a emis o decizie

nouă, prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „Cigo și CO”

împotriva Preturii sectorului Centru mun. Chișinău privind contestarea actelor

administrative, a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a respins cererea de apel depusă SRL „Cigo și CO” împotriva hotărârii din 15

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 79, 80-84).

3

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, soluția instanței de fond este

neîntemeiată. În susținerea poziției sale a constatat că obiect al prezentului litigiu, î-l

constituie legalitatea dispoziției nr. 83d din 02.03.2021 „Cu privire la

demontarea/demontarea fundației din beton și cofrajului de pe terenul cu nr. cadastral

XXXX str. XXXX”. Dispoziția nominalizată a Pretorului sectorului Centru, s-a

întemeiat pe prevederile pct. 11 lit. s) și pct. 13 din Regulamentul de organizare și

organigramei-tip efectivului-limită al statelor de personal și structurii preturilor de

sector.

A menționat instanța de apel că, potrivit art. 21 alin. (1) lit. s) din Legea privind

statutul municipiului Chișinău, în teritoriul administrat, pretorul exercită următoarele

atribuții de bază: [...] s) constată și dispune, în sector, demontarea și evacuarea,

inclusiv forțată, a panourilor publicitare instalate în mod neautorizat, a obiectelor și

instalațiilor de orice tip amplasate ilegal pe domeniul public. Conform art. 22 din

Legea privind statutul municipiului Chișinău, în exercitarea atribuțiilor, pretorul emite

dispoziții cu caracter normativ și individual. Dispozițiile pretorului sînt supuse

controlului administrativ și pot fi atacate, în modul stabilit de lege, în instanța de

judecată de către persoanele care se consideră vătămate într-un drept al lor prin

dispoziția respectivă.

A indicat că, conform pct. 1.1 al Regulamentului provizoriu privind procedura

de demolare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului

public/privat al municipiului Chișinău nr. 10/10 din 04 decembrie 2014, prezentul

Regulament stabilește cadrul juridic unitar și condițiile în care se desfășoară

activitatea de demolare/desființare a construcțiilor executate ilegal pe terenuri ce

aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău, care, în conformitate cu

art. 28 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, sunt considerate ca fiind executate neautorizat. Potrivit pct. 1.2 al

Regulamentului provizoriu privind procedura de demolare a construcțiilor executate

ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău,

prevederile prezentului Regulament își au aplicabilitatea în activitatea de

demolare/desființare a construcțiilor executate ilegal pe terenuri ce aparțin

domeniului public/privat al municipiului Chișinău, activitate încredințată preturilor

de sector.

Astfel, din sensul normelor legale citate mai sus, instanța de apel a stabilit că,

Pretura de sector deține competența de a demonta și evacua, inclusiv forțat, panourile

publicitare instalate în mod neautorizat. Or, prin dispoziția contestată s-a dispus

demolarea/demontarea și evacuarea cu aducerea terenului la starea inițială, a fundației

din beton, cofraj etc. care a fost instalat neautorizat de către reclamantă pe terenul cu

nr. cadastral XXXX.

Ca temei de admitere a acțiunii prima instanță a pus la bază hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 martie 2021 prin care Primăria

municipiului Chișinău a fost obligată să emită acte în renovarea fațadei, pentru

imobilul pe care îl are în proprietate.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că, autoritatea publică locală, în limitele

competențelor atribuite prin lege, legal a emis dispoziția nr. 83d din 02.03.2021 „Cu

privire la demontarea/demontarea fundației din beton și cofrajului de pe terenul cu nr.

cadastral XXXX”, astfel, impunându-se soluția de respingere a acțiunii.

4

Cu referire la apelul depus de SRL „Cigo și CO”, instanța de apel l-a respins ca

neîntemeiat. Deoarece, odată ce acțiunea depusă a fost respinsă de către instanță s-au

respins și pretențiile cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

La data de 05 ianuarie 2023 SRL „Cigo și Co”, reprezentată de avocatul Niță

Ștefan, a depus cerere de recurs nemotivată, iar la data 29 martie 2023 cerere de recurs

motivată împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 86-

88, 91-93), solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, instanța de apel nu a studiat și nu

a examinat fondul litigiului, or actul administrativ contestat prevede demolarea

fundației din beton și a cofrajului de pe terenul cu nr. cadastral XXXX, dar nu a

panourilor publicitare, care nu există.

Cu referire la caracterul neautorizat al construcției, instanța de apel a respins în

mod arbitrar, constatările instanței de fond privind respectarea de către recurent a

reglementărilor absolut clare din dispoziția art. 12, al. 6, 7 din Legea nr. 163 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, coroborat cu art. 64 din Codul

administrativ. Aceste norme reglementează, prin coroborare, procedura acceptării

cererii privind emiterea autorizației de construire în baza certificatului de urbanism

prin neexaminarea cererii în termenul legal.

Consideră că, instanța de apel a ignorat în totalitate, fără nici o explicație,

argumentele recurentului, bazate pe principiul consfințit în art. 12, al. 6, 7 din Legea

163 autorizarea executării lucrărilor de construcție, care stipulează expres că „dacă

emitentul nu a respectat termenul stabilit la al. 1 (30 de zile) și nu a informat în scris

solicitantul (beneficiarul) despre refuz, autorizația de construire se consideră

eliberată. În acest caz, solicitantul (beneficiarul) este în drept să înceapă executarea

lucrărilor, conform condițiilor stabilite la art. 281 Cod administrativ, informând în

scris emitentul și Agenția pentru Supraveghere Tehnică.

A menționat recurentul că instanța de apel a interpretat eronat normele dreptului

material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia

să fie aplicată.

La data de 12 mai 2023, Pretorul sectorului Centru, a depus referință prin care a

solicitat respingerea recursului depus de SRL „Cigo și Co”, reprezentată de avocatul

Niță Ștefan, cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de SRL „Cigo și

Co”, reprezentată de avocatul Niță Ștefan, a fost depus până la data intrării în vigoare

a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

5

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău la data

de 29 noiembrie 2022, care a fost expediată recurentului la data de 13.12.2022 (f.d.

85). Astfel, la data de 05 ianuarie 2023 recurentul a depus cerere de recurs nemotivată.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 16 martie 2023

(f.d. 90).

La data de 29 martie 2023, SRL „Cigo și Co”, reprezentată de avocatul Niță

Ștefan, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 91-93).

Astfel, recursul depus de SRL „Cigo și Co”, reprezentată de avocatul Niță

Ștefan, împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în

termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Cigo și Co”,

reprezentată de avocatul Niță Ștefan, în raport cu materialele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

6

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de SRL „Cigo și Co”, reprezentată de avocatul Niță Ștefan, conține obiecții de

fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel,

care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

7

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL „Cigo și

Co”, reprezentată de avocatul Niță Ștefan.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Cigo și Co”, reprezentată

de avocatul Niță Ștefan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8