03-33/23 — anularea deciziei Comisiei de evaluare

La 12 decembrie 2023, Cristina Gladcov a depus o contestare împotriva deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia). Ea solicită anularea deciziei Comisiei nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la nepromovarea evaluării de către Cristina Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea Comisiei să emită o decizie de promovare.

La 13 decembrie 2023, cauza nominalizată a fost repartizată aleatoriu spre examinare judecătorului raportor Ion Malanciuc. La 18 decembrie 2023, a fost admisă declarația de abținere a judecătorului Ion Malanciuc de la examinarea cauzei și în aceeași zi cauza a fost repartizată aleatoriu judecătorului raportor Oxana Parfeni. La 19 decembrie 2023 a fost emisă încheierea de primire a cauzei în procedură și fixarea termenului pentru dezbateri judiciare pentru 21 decembrie 2023.

Ședința din 21 decembrie 2023 a avut loc. Ea a fost amânată la solicitarea reclamantei, însă la ședință instanța a obligat reclamanta să prezinte toate cererile și demersurile pînă la 04 ianuarie 2024, sub sancțiunea decăderii. Instanța a 1 explicat părților că, ulterior, părțile nu vor avea dreptul să formuleze alte cereri și demersuri. Următoarea ședință a fost fixată pentru 15 ianuarie 2024.

La ședința din 15 ianuarie 2024, instanța a restituit reclamantei toate cererile depuse după 4 ianuarie 2024, inclusiv două excepții de neconstituționalitate și cererile de prezentare a probelor noi.

La ședința din 15 ianuarie 2024, reclamant a înaintat recuzare judecătorului Boris Talpă. Examinarea recuzarii a fost fixată pentru 18 ianuarie 2024. La 18 ianuarie 2024, în ședința la care se examina recuzarea, reclamanta a solicitat avizul Plenului Curții Supreme de Justiție. Reclamanta a insistat pe examinarea acestei cereri, chiar dacă nu putea să nu cunoască că la Curtea Supremă de Justiție nu există suficienți judecători ca plenul Curții Supreme de Justiție să fie deliberativ. De asemenea, din cauza comportamentului lipsit de respect față de instanța de judecată, reprezentantul reclamantei a fost înlăturat din sala de ședințe. Ședința a fost amânată fără luarea unei decizii pe marginea recuzării.

Următoarea ședință a avut loc pe 19 ianuarie 2024. La această ședință reclamanta a formulat alte patru cereri și a informat completul pentru pretinsele abuzuri comise de instanța de judecată la ședința din 18 ianuarie 2024. Reclamanta a solicitat readmiterea în proces a reprezentantului său. După câteva replici aprinse adresate completului, reclamanta a solicitat amânarea ședinței. Cererea de amânarea a fost respinsă. Au fost respinse și celelalte cereri, ca fiind depuse peste termenul de decădere stabilit la 21 decembrie 2023 (a se vedea paragraful 3). Cererea de recuzare a fost respinsă, iar următoarea ședință a fost fixată pentru 23 ianuarie 2024.

La ședința din 23 ianuarie 2024, reclamanta a solicitat explicarea încheierii de înlăturare din sală a reprezentantului său, cerință soluționată în deliberare. După deliberarea, ședința a fost amânată.

Următoarea ședință în această cauză a avut loc pe 29 ianuarie 2024, la care a fost examinată o altă cerere de recuzare a tuturor celor trei judecători care trebuiau să examineze contestația. În aceeași ședință, reclamantă a ridicat o altă excepție de neconstituționalitate decât cele respinse la 15 ianuarie și a solicitat din nou ridicarea excepției pe marginea sesizărilor care au fost respinse la 15 ianuarie 2024. Reclamanta a solicitat amânarea și a acestei ședințe, însă solicitarea a fost respinsă. Recuzarea totuși nu a putut fi examinată. Ea a fost examinată pe 8 aprilie 2024 și a fost respinsă.

La 11 martie 2024, a avut loc o altă ședință de judecată. Completul a respins din nou sesizarea Curții Constituționale și a respins alte opt cereri, demersuri și obiecții formulate de reclamantă.

Ca urmare a demisiei a câțiva membri ai completului de judecată, componența completului a fost modificată. Următoarea ședință a avut loc pe 29 martie 2024.

La ședința din 29 martie 2024, reclamanta și reprezentantul ei au formulat opt cereri și demersuri cu privire la diferite aspecte de procedură. Ea a mai solicitat 2 audierea în ședință a doi membri ai Comisiei de evaluare și a unei persoane care a lansat critici publice cu privire la activitatea Comisiei. Ea de asemenea a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru verificarea constituționalității altor cinci prevederi din Legea nr. 26/2022 și Legea 65/2023. La 29 martie 2024, reclamanta de asemenea l-a recuzat pe noul judecător din complet, Igor Mânăscurtă, pe aceleași motive pentru care a fost recuzat anterior un alt judecător din complet. La 18 aprilie 2024, un alt complet de judecători a decis anexarea cererii de recuzare la dosar fără examinare, deoarece motivele din aceasta au fost respinse la 19 ianuarie 2024, când a fost respinsă a fost respinsă cererea precedentă de recuzare (a se vedea paragraful 6). Următoarea ședință a avut loc 12 aprilie 2024.

La ședința din 12 aprilie 2024, reclamanta a solicitat anexarea unor noi probe la dosar și ridicarea a trei excepții de neconstituționalitate noi. Ea a mai solicitat explicarea a două încheieri emise de Curtea Supremă de Justiție și solicitarea unui aviz de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în temeiul Protocolului 16 la CEDO.

Ședințele din 12, 22 și 24 aprilie nu au avut loc din cauza imposibilității constituirii completului care să examineze cauza după demisie a unui alt membru al completului și al necesității examinării unei cereri de abținere a unui judecător.

La 20 mai 2024, după demisia judecătorului Talpă, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție a modificat completul de judecată care examinează cauza. Noul complet este format din judecătorii Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Lilia Roic-Botezatu. Următoare ședință a fost programată pentru 06 iunie 2024.

La ședința din 06 iunie 2024, reclamanta a reiterat cererea de solicitare a unui aviz de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în temeiul Protocolului 16 la CEDO. Ea și avocatul său au formula alte peste 15 cereri și demersuri, inclusiv privind audierea unui membru al Comisiei Pre-vetting. Ședința a fost amânată pentru 11 iulie 2024.

La 13 iunie 2024, reclamanta și reprezentantul său au depus prin poșta electronică alte peste 20 de cereri și demersuri, majoritatea dintre care au fost respinse de către instanța de judecată anterior. Printre cererile respinse sunt cele privind sesizarea Curții Constituționale, sesizarea Plenului Curții Supreme de Justiție pentru aviz consultativ și sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului pentru aviz consultativ. La ședința din 11 iulie 2024 acestea au fost respinse deoarece nu sunt relevante pentru cauza examinată, iar multe din ele au fost respinse anterior.

La 11 iulie 2024, Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au înaintat în mod verbal cerere de recuzare a tuturor membrilor completului de judecată. Cererea de recuzare înaintată lui Diana Stănilă a fost repartizată pentru examinare judecătorului Oxana Parfeni. Examinarea cererii a fost fixată pentru data de 11 iulie 2024, însă examinarea recuzării a fost amânată pentru 26 septembrie 2024 pentru ca reclamantul să depună o cerere de recuzare scrisă și motivată corespunzător. 3

La 26 iulie 2024, Cristina Gladcov a depus trei cereri privind accelerarea procedurii de examinare a cauzei și urgentarea examinării recuzării. Reclamanta a menționat că examinarea cererii sale de recuzare a fost amânată pentru o perioadă mai mare de două luni. Ea a mai menționat că art. 52 alin. (1) (teza a doua) Cod administrativ permite formularea cererii de recuzare verbal, prin consemnarea ei în procesul-verbal al ședinței, iar întreruperea ședinței din 11 iulie 2024 nu este justificată. Conform art. 53 alin. (3) Cod de procedură civilă, care de asemenea este aplicabil cauzei, cererea de recuzare trebuie examinată în cel mult 5 zile lucrătoare. Completul de judecată a motivat termenul mare de întrerupere prin faptul că judecătorii se vor afla în concediu de odihnă, temei care nu este prevăzut de lege. Mai mult, art. 14 din Legea nr. 26/2022, privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, stabilește că cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile. Potrivit reclamantei, durata îndelungată de examinare a cauzei civile nu se datorează comportamentului reclamantei.

Analizând poziția reclamantei din cererea cu privire la accelerarea examinării cauzei, completul de judecă reține următoarele:

În conformitate cu art. 192 Cod de procedură civilă, în situația în care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul de încălcare a termenului rezonabil, participanții la proces pot adresa instanței care examinează cauza în fond o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei. Examinarea cererii se face în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt judecător sau de un alt complet de judecată decît cel care examinează cauza.

Prezenta cauză se află pe rolul Curții Supreme de Justiție de mai puțin de nouă luni. În această cauză au avut loc mai mult de 15 ședințe de judecată. Prima ședință a avut loc 21 decembrie 2023 și a fost amânată la solicitarea reclamantei. Reclamanta a formulat și alte cereri de amânare a ședințelor, însă acestea au fost respinse de către completul de judecată.

Instanța a obligat părțile să prezinte toate cererile și demersurile pînă la 04 ianuarie 2024, sub sancțiunea decăderii. După stabilirea termenului de decădere, reclamanta a înaintat mai mult de 10 cereri privind prezentarea probelor (inclusiv privind prezentarea deciziilor Comisiei de evaluare în privința altor candidați; interpelarea de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a informației oficiale despre toate intrările și ieșirile lui Hermann Von Hebel, în și din Republica Moldova; audierea în calitate de martor a Cristinei Ciubotaru).

Reclamanta a formulat cel puțin patru cereri de ridicare a excepție de neconstituționalitate a unor prevederi legale și a completat de patru ori ori cererea de chemare în judecată. Ea a solicitat în mod repetat sesizarea Plenului Curții Supreme de Justiție pentru a obține un aviz consultativ și pentru ca acesta să solicite Curții Europene a Drepturilor Omului un aviz consultativ. Reclamanta a insistat pe aceste solicitări chiar dacă ea nu putea să nu cunoască că la Curtea 4 Supremă de Justiție nu există suficienți judecători pentru a convoca Plenul Curții Supreme de Justiție.

Reclamanta a înaintat cereri de recuzare cu șase ocazii diferite: la 15 ianuarie 2024 cererea de recuzare a lui Boris Talpa; la 23 ianuarie 2024 - recuzarea întregului complet; la 29 ianuarie 2024; la 29 martie 2024 - recuzarea întregului complet; la 02 aprilie 2024 - recuzare judecătorului Igor Mînăscurtă; 11 iulie 2024 - recuzarea întregului completul de judecată. Primele cinci cereri de recuzare au fost respinse. Reclamanta a recuzat judecătorul Igor Mînăscurtă pentru motive care au fost deja respinse pe 19 ianuarie 2024, atunci când a fost soluționată recuzarea judecătorului Boris Talpa (a se vedea paragraful 6).

Reclamanta a mai solicitat în mod repetat cererile privind degrevarea de probațiune în privința aspectelor stabilite în hotărârile Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023 emise pe margina altor contestații formulate în temeiul Legii 26/2022; declarația de defăimare a probei, solicitînd recunoaștere ca falsă a Deciziei din 04 decembrie 2023 emisă de Comisia de evaluare și sesizarea organelor de drept în vederea pornirii unui proces penal. Reclamanta a repetat aceste solicitări, chiar dacă acestea au fost respinse în ianuarie 2024 iar după 4 ianuarie 2024 ea era decăzută din dreptul de a formula asemenea cereri și demersuri.

Reclamanta de asemenea a înaintat patru cereri de explicare a încheierilor emise de Curtea Supremă de Justiție, chiar dacă încheierile erau clare și nu erau determinate pentru soluționarea cauzei.

Reclamanta susține că durata îndelungată de examinare a contestației sale nu a fost determinată de comportamentul său. Având în vedere circumstanțele din paragrafele 21-26, completul nu poate fi de acord cu această afirmație.

Completul notează că ședințele de judecată anterioare au fost stabilite la perioade scurte de timp. El nu a constatat vreo circumstanță care ar confirma predispoziția completului de judecată de a tergiversa examinarea cauzei. Nici comportamentul pârâtului nu sugerează acest lucru. Pe parcursul examinării cauzei, pârâtul nu a înaintat cereri și demersuri care ar fi determinat amânarea ședințelor de judecată.

Completul reiterează că examinarea unei cauze în prima instanță într-un termen mai mic de doi ani, de regulă, nu trezește dubii cu privire la încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei. Reclamanta susține că litigiul ei este excepțional din cauza termenului redus de 10 zile pentru examinarea contestației prevăzut de art. 14 alin. (7) din Legea 26/2022.

Termenul de 10 zile de examinarea a contestație a fost instituit pentru a grăbi examinarea contestațiilor și a facilita alegerea noului Consiliu Superior al Procurorilor și Consiliu Superior al Magistraturii, mandatul cărora trebuia să expire la scurt timp după adoptarea Legii 26/2022. La 28 aprilie 2023, Adunarea Generală a Judecătorilor a ales judecătorii membri în Consiliul Superior al Magistraturii. La 22 decembrie 2023, Adunarea Generală a Procurorilor a ales 5 procurorii membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Nici Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nici Legea cu privire la procuratură nu prevede drept temei pentru încetarea mandatului membrilor săi admiterea contestației împotriva deciziilor Comisiei instituite prin Legea 26/2022. Cu alte cuvinte, rezultatul acestei cauze nu poate afecta mandatul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor. Din acest considerent, termenul de 10 zile pentru examinarea contestațiilor nu mai corespunde scopului pentru care a fost instituit iar urgența examinării acestor cauze decade implicit.

Completul de asemenea notează că cerința reclamantei cu privire la obligarea completului de judecată de a urgenta examinarea cererilor de recuzare nu cade sub incidența art. 192 alin (11) Cod de procedură civilă. Această normă se referă la „accelerarea procedurii de judecare a cauzei”, adică a întregii cauze, nu a unei etape a acesteia. Acest fapt rezultă implicit chiar din pagina 3 a cererii de accelerare, care menționează elementele care, potrivit standardelor CEDO, urmează a fi luate în calcul la examinarea cererii de accelerare. Acestea sunt comportamentul reclamantului și celorlalte părți, comportamentul instanței de judecată, complexitatea cauzei și miza pentru reclamant. Aceste elemente nu pot fi analizate decât prin prin prisma cauzei în ansamblu.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 192, 192/1 Cod de procedură penală, art. 195 Cod administrativ, completul de judecată, dispune: Se respinge cererea reclamantei Cristina Gladcov cu privire la accelerarea examinării cauzei de contencios administrativ nr. 03-33/23. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Stella Bleșceaga judecătorii Mariana Ursachi Vladislav Gribincea 6