2ra-1322/23 — cu privire la anularea partiala a ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului

Dosarul nr. 2ra-1322/2023 2-21019645-01-2ra-18082023 prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central – R. Costru instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău - I. Cotruță, N. Budăi, I. Țurcan Î N C H E I E R E 31 iulie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător: Stela Procopciuc Judecători: Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Lupașcu împotriva Întreprinderii de Stat „Portul Fluvial Ungheni”, cu privire la anularea parțială a ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu și s-a menținut hotărârea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Ungheni, a c o n s t a t a t : La 08 februarie 2021, Maria Lupașcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, prin care a solicitat anularea pct. 2, 3, 4 din ordinul nr. 135 din 06 noiembrie 2020, restabilirea în funcția anterioară, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În susținea acțiunii reclamanta Maria Lupașcu a indicat că la 04 mai 2015 în calitate de salariat și ÎS „Portul Fluvial Ungheni” în calitate de angajator au semnat contractul de muncă nr. 5/15 în temeiul căruia a fost angajată în calitate de inginer- șef, iar prin ordinul ÎS „Portul Fluvial Ungheni nr. 5/15/2 din 14 iulie 2015 a fost transferată în funcția de șef al Portului de pasageri Giurgiulești.

La 20 octombrie 2020, ÎS „Portul Fluvial Ungheni” a emis ordinul nr. 88, prin care dispus efectuarea unei anchete de serviciu având la bază raportul Inspecției Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor, privind rezultatele inspectării financiare efectuate la ÎS „Portul Fluvial Ungheni” la 07 octombrie 2020, precum și prescripția Inspecției Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor cu privire la lichidarea iregularităților constatate în rezultatul inspecției financiare efectuată la ÎS „Portul Fluvial Ungheni” nr. 25-06-10/1236 la 16 octombrie 2020. Reclamanta a menționat că a fost concediată în baza art. 86 alin. (1) lit. h) din 1 Codul muncii pentru absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive ( fără a ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă și conform art. 86 alin. (1) lit. p) în coroborare cu art. 2111 lit. h) din Codul muncii pentru încălcarea gravă, chiar și o singură dată, a obligațiilor de muncă prin cauzarea unui prejudiciu material, mărimea căruia depășește cinci salarii medii lunare pe economie prognozate.

În partea descriptivă a ordinului de concediere nr. 135 din 06 noiembrie 2020 ÎS „Portul Fluvial Ungheni” a reținut că în perioada 01 ianuarie 2019-30 iunie 2020 Maria Lupașcu a absentat de la locul de muncă 862,5 ore. Reclamanta a indicat că făcea naveta zilnică între Galați (România) unde s-a stabilit cu traiul permanent și Giurgiulești Republica Moldova, unde era locul de muncă fapt care impunerea și traversarea frontierei de stat. Respectiv, în unele situații, fără a i se putea imputa reclamantei, erau anumite rețineri la traversarea frontierei de stat, iar aceasta înregistra întârzieri la locul de muncă care erau compensate în aceiași zi de către reclamantă prin executarea obligațiilor de muncă după programul stabilit.

A mai menționat reclamanta, că se deplasa la serviciu și în zilele de odihnă și în timpul nopții când urmau a fi soluționate probleme urgente ce țin de activitatea portului. Angajatorul cunoștea aceste circumstanțe și timp de 5 ani nu a avut nici o pretenție, existând un consimțământ tacit de modificare a regimului de muncă, el fiind unul flexibil, anume din motiv că reclamanta se deplasa la serviciu chiar și în zilele de odihnă, reținerea peste program, doar ca să fie deserviți clienții portului și să nu intervină întârzieri.

Ținând cont de faptul că ordinul nr. 135 din 06 noiembrie 2020 emis de către administratorul ÎS „Portul Fluvial Ungheni” nu conține o argumentare de fapt și de drept a aplicării răspunderii materiale depline și de faptul că între părți nu a fost încheiat un contract de răspundere materială deplină, susține că ordinul nr. 135 din 06 noiembrie 2020 emis de administratorul ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, urmează a fi anulat în partea ce se referă la încasarea prejudiciului material, precum și concedierea Mariei Lupașcu. Prin hotărârea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Maria Lupașcu împotriva Întreprinderii de Stat „Portul Fluvial Ungheni”, cu privire la anularea parțială a ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, compensarea cheltuielilor de judecată.

(f.d. 165, 170-174, vol. I) La 05 iulie 2022, avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. (f.d. 168, vol. I) La 04 octombrie 2022, avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, a depus apel motivat împotriva hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. De asemenea, a solicitat încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 15 000 lei. (f.d. 184-188, vol. I) 2 Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu și s-a menținut hotărârea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central.

(f.d. 66, 67-78, vol. II) Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele speței, instanța de apel a relevat că la 04 mai 2015, în temeiul contractului individual de muncă nr. 5/15 Maria Lupașcu a fost angajată de ÎS „Portul Fluvial Ungheni” în calitate de inginer-șef, iar prin ordinul nr. 5/15/2 din 14 iulie 2015, a fost transferată în funcția de șef al Portului de Pasageri Giurgiulești.

La 20 octombrie 2020, în temeiul raportului Inspecției Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor privind rezultatele inspectării financiare efectuate la ÎS „Portul Fluvial Ungheni” la 07 octombrie 2020, precum și prescripției Inspecției Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor cu privire la lichidarea iregularităților constatate în rezultatul inspecției financiare efectuată la ÎS „Portul Fluvial Ungheni” nr. 25-06-10/1236 la 16 octombrie 2020, ÎS „Portul Fluvial Ungheni” a emis ordinul nr. 88 din 20 octombrie 2020, potrivit căruia s-a dispus efectuarea anchetei de serviciu.

În cadrul anchetei de serviciu, Maria Lupașcu șeful Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, Oxana Tataru director adjunct, Cristina Vezetiu contabil șef, Maria Zvezdenco contabil și Olga Diaconu specialistul resurse umane, reieșind din atribuțiile lor de funcție, au prezentat explicații privind pontarea timpului de muncă, calcularea și achitarea plăților salariale acordate angajaților întreprinderii Maria Lupașcu șefa Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești în perioada 01 ianuarie 2019-30 iunie 2020. Prin raportul Comisiei de anchetă din 05 noiembrie 2020, s-a constatat că mărimea prejudiciului material cauzat întreprinderii în urma calculării și achitării nejustificate a plăților salariale, contribuțiilor de asigurări obligatorii de stat și primelor de asigurări medicale, pentru perioada 01 ianuarie 2019-30 iunie 2020 (862,5 ore) de șeful Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, Maria Lupașcu constituie în total 46 751,13 lei, care reprezintă tabelarea eronată a orelor de muncă și s-a propus angajatorului ÎS „Portul Fluvial Ungheni” concedierea salariatului, precum și repararea prejudiciului material.

Astfel, la 06 noiembrie 2020 ÎS „Portul Fluvial Ungheni” în calitate de angajator a emis ordinul nr. 135 cu privire la concedierea salariatului potrivit căruia a ordonat: 2. repararea prejudiciului material în sumă de 46 751,13 lei cauzat ÎS „Portul Fluvial Ungheni” în calitate de angajator de către salariatul Maria Lupașcu șef al Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești; 3. de a concedia pe Maria Lupașcu șefa Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, în conformitate cu prevederile art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii „absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă” și art. 86 alin. (1) lit. p) în coroborare cu art. 2111 lit. h) din Codul muncii „încălcarea gravă, chiar și o singură dată, a obligațiilor de muncă ca urmare a cauzării unui prejudiciu material mărimea căruia depășește cinci salarii medii lunare pe economie 3 prognozate”, 4. în conformitate cu pct. 3 al respectivului ordin, data concedierii Mariei Lupașcu șefa Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești filială a ÎS „Portul Fluvial Ungheni” se va considera prima zi de muncă după revenirea dumneaiei din concediul medical.

Instanța de apel, verificând legalitatea soluției primei instanțe în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticilor aduse în cererea de apel, a constatat că soluția, de respingere a acțiunii depusă de Maria Lupașcu, a fost dată cu elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei, cu lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate. Instanța de apel a reținut că este legal ordinul nr. 135 din 06 noiembrie 2020 în partea contestată, și anume, pct. 2,3,4 potrivit căruia Mariei Lupașcu i s-a solicitat repararea prejudiciului material cauzat ÎS „Portul Fluvial Ungheni” de către salariat în sumă de 46 751,13 lei și de concediere în temeiul art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii și art. 2111 lit. h) din Codul muncii după revenirea dumneaiei din concediul medical, în condițiile în care a fost emis cu respectarea procedurii legale, normelor legislației în vigoare.

În context, instanța de apel a respins argumentele Mariei Lupașcu, precum că avea un regim flexibil de muncă, în condițiile în care nu a fost emis de către angajator ÎS „Portul Fluvial Ungheni” în acest sens nici un ordin, nu a fost semnat nici un acord suplimentar cu salariatul, iar conform art. 68 din Codul muncii contractul individual de muncă nu poate fi modificat decât printr-un acord suplimentar semnat de părți. Totodată, s-a stabilit că potrivit pct. 13 din contractul individual de muncă nr. 5/15 din 04 mai 2015 încheiat între Maria Lupașcu în calitate de salariat și angajatorul ÎS „Portul Fluvial Ungheni” s-a convenit „regimul de muncă 5 zile lucrătoare în săptămână luni-vineri de la ora 08:00 până la 17:00”.

De asemenea, s-a reținut că în cadrul ÎS „Portul Fluvial Ungheni” nu au fost emise ordine de delegare peste hotare, dispoziții, acorduri adiționale la contractul individual de muncă etc. care ar justifica lipsa de la serviciu în perioada 01 ianuarie 2019-30 iunie 2020 a șefului Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, Maria Lupașcu pentru 862,5 ore.

În continuare, instanța de apel a menționat că nu a fost omis de către angajator termenul de 2 ani de pentru aplicarea sancțiunii disciplinare de la data comiterii, precum și faptul că angajatorul și-a respectat și obligația de a duce evidența timpului prestat de salariat, prin care s-a constatat lipsa apelantei de la serviciu a 862,5 ore (perioadă în care nu s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova) și anume: în luna ianuarie 2019 - 24 ore; în luna februarie 2019 - 107,5 ore; în luna martie 2019 - 46,5 ore; în luna aprilie 2019 - 72 ore; în luna mai 2019- 60 ore; în luna iunie 2019 - 70 ore; în luna iulie 2019 - 48 ore; în luna august 2019 - 46,5 ore; în luna septembrie 2019 - 56,5 ore; în luna octombrie 2019 - 77 ore; în luna noiembrie 2019 - 69,5 ore; în luna decembrie 2019 - 52,5 ore; în luna ianuarie 2020 - 30,5 ore; în luna februarie 2020 - 44 ore; în luna martie 2020 - 35 ore; în luna iunie 2020 - 23 ore, fapt care nu a fost negat de Maria Lupașcu, care în temeiul art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă nu urmează a fi demonstrat.

Instanța de apel a mai apreciat ca sunt declarative și argumentele Mariei Lupașcu precum că suma prejudiciului nu este una certă, or prejudiciul a fost format 4 în rezultatul tabelării eronate a pretinselor ore de muncă când Maria Lupașcu nu s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova 862,5 ore, fapt ce se confirmă prin informația oferită de Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor a RM, informația privind traversarea frontierei de stat de către șeful Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, Maria Lupașcu suprapusă cu tabelele de pontaj semnate chiar de ultima, în perioada 01 ianuarie 2019- 30 iunie 2020, șeful Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești. În condițiile în care nu s-a stabilit concedierea ilegală a salariatului, instanțele au conchis că sunt neîntemeiate și cerințele subsecvente formulate de către Maria Lupașcu, ori cerințele auxiliare poartă soarta cerinței de bază.

La 17 august 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d. 81, vol. II), avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, a declarat recurs împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei în instanța de apel, pentru rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată deoarece a interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural ce guvernează raportul juridic litigios.

A menționat, că instanța de apel nu a dat o apreciere deplină prevederilor art. 106 din Codul muncii, ori în calitate de angajator ÎS „Portul Fluvial Ungheni” a ținut evidența timpului de muncă prestat efectiv de către salariata Maria Lupașcu pentru perioada 01 ianuarie 2019-30 iunie 2020, prin întocmirea tabelelor lunare de pontaj, care potrivit Convenției colective (nivel național) cu privire la modelul Tabelului de evidență a timpului de muncă nr. 17 din 28 februarie 2020 (în vigoare 06 martie 2020), reprezintă o garanție a asigurării aplicării corecte și uniforme a prevederilor art. 106 din Codul muncii. Totodată, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că constatarea lipsei de la locul de muncă mai mult de patru ore consecutive nu se bazează pe o informație certă din care poate fi stabilit în mod concret pe ce dată, la ce oră și în ce zi ar fi lipsit de la muncă, or argumentele angajatorului se referă doar la timpul calculat lunar.

A mai menționat că angajatorul a recunoscut în instanța de apel că nu a cunoscut conținutul Anexelor 33 și 34 din Raportul Inspecției Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor, ori aceste probe au fost solicitate au fost solicitate la 22 februarie 2023 prin intermediul instanței de apel. Respectiv, această situație cu privire la traversarea frontierei de stat nu a fost elucidată în cadrul examinării cauzei.

La 19 octombrie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa intimate ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, copia recursului declarat de avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.

92, vol. II). 5 Deși, la 28 noiembrie 2023, ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, a recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8010981950AS (f.d. 93, vol. II), acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună opinia referitor la recursul declarat de avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 mai 2023 și expediată părților, prin intermediul oficiului poștal Mariei Lupașcu și prin intermediul poștei electronice avocatului Victor Panțăru la 10 iulie 2023, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc, anexată la dosar, însă, (f.d. 79, vol. II). În aceste circumstanțe, recursul declarat de avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu la data de 17 august 2023, prin intermediul poștei terestre, se consideră în termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului declarat de avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

6 În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Din analiza recursului declarat rezultă că avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), b) c) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că reprezentantul recurentei a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin. (2) lit. a), b), c) – neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată, interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers. La fel nu a stabilit că instanța de apel la examinarea cauzei a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 17 august 2023, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de către avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, ca fiind inadmisibil.

7 Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Victor Panțîru, în interesele Mariei Lupașcu, împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Maiana Ursachi 8