2ra-561/23 — cu privire la constatarea faptului cu valoare juridica

2ra-561/23 — cu privire la constatarea faptului cu valoare juridica (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-561/2023

2-21148853-01-2ra-13042023

prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud: C. Chilian)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere)

Î N C H E I E R E

31 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător: Stela Procopciuc

Judecători: Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Dumitru Fortuna, în

interesele Zinoviei Pădure-Bondari,

în cauza civilă la cererea petiționarei Zinovia Pădure-Bondari, persoană

interesată Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la constatarea faptului cu

valoare juridică,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat

hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central și s-a emis

o nouă hotărâre,

a c o n s t a t a t :

La 06 octombrie 2021, petiționara Zinovia Pădure-Bondari a depus cerere cu

privire la constatarea faptului cu valoare juridică.

În motivarea cererii, petiționara a indicat că la 07 iulie 1983 a fost angajată la

„Оптово-торговая база Унгенсково РПС” în calitate de contabil.

După înregistrarea căsătoriei în anul 1988, a fost preluat numele de familie al

soțului – Țurcanu, iar în acest sens au fost efectuate rectificările în carnetul de

muncă.

La 25 august 1993, căsătoria a fost desfăcută, fiind astfel preluat numele de

familie de fată – Pădure, însă din motive necunoscute, de către administrația

Asociației orășenești de Comerț, unde la acel moment activa, nu au fost efectuate

rectificările în cauză în corespundere cu procedura legală, dar au rectificat numele

de familie prin ștergerea cu corectorul a numelui de familie – Țurcanu, fiind lăsat

numele de familie – Pădure.

Ulterior, la 10 august 1994 a fost angajată la ÎI „Roman-Roșca” în calitate de

contabil-șef în baza ordinului nr. 25 din 10 august 1994, însă în carnetul de muncă,

administrația angajatorului a indicat greșit data angajării, 08 octombrie 1994 în loc

1

de 10 august 1994, eroare ce a fost corectată prin aplicarea semnăturii și ștampilei.

Petiționara a menționat că urmare a îndeplinirii condițiilor pentru obținerea

dreptului la pensionare anticipate ca fiind asigurată cu statut de funcționar public și

având un stagiu de cotizare de 30 de ani, dintre care 15 ani în serviciul publice, la

data de 15 iulie 2021, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu o cerere

privind calcularea și stabilirea pensiei, la care a prezentat un set de acte în vederea

confirmării veridicității înscrisurilor din carnetul de muncă.

Urmare a examinării cererii, prin decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale, oficiul teritorial Ungheni din 11 august 2021, a fost respinsă cererea

privind calcularea și stabilirea pensiei din motiv că nu întrunește condițiile legale,

și anume, nu a acumulat 15 ani în serviciu public și nu are stagiu de cotizare de 30

de ani.

Petiționara a explicat că motivul refuzului de calculare a pensiei a servit faptul

că carnetul de muncă conține ștersături la rubrica numele, prenumele, fapt pentru

care apartenența carnetului de muncă urmează a fi stabilită prin intermediul

instanței de judecată.

Petiționara Zinovia Pădure-Bondari a solicitat constatarea faptului că carnetul

de muncă nr. ЛТ-I nr. 1136959 eliberat de „Оптово-торговая база Унгенсково

РПС” pe numele Zinaidei Pădure, îi aparține Zinoviei Pădure-Bondari, născută la

xxxxx, precum și constatarea faptului angajării la ÎI „Roman-Roșca” în calitate de

contabil-șef în baza ordinului nr. 25 din 10 august 1994.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,

s-a admis cererea depusă de petiționara Zinovia Pădure-Bondari.

S-a constatat faptul cu valoare juridică, potrivit căruia carnetul de muncă

nr. ЛТ-I nr. 1136959 eliberat de „Оптово-торговая база Унгенсково РПС”

eliberat la 07 iulie 1983 pe numele persoanei Zinaida Pădure, aparține petiționarei

Zinovia Pădure-Bondari.

S-a constatat faptul cu valoare juridică, potrivit căruia petiționara Zinovia

Pădure-Bondari a fost angajată în funcția de contabil-șef la 10 august 1994, în baza

ordinului nr. 25 din 10 august 1994 la ÎI „Roman-Roșca”, mun. Ungheni.

Prin decizia din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat integral hotărârea

din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central și s-a scos de pe rol

cererea depusă de petiționara Zinovia Pădure-Bondari.

Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele speței,

instanța de apel a relevat că temei pentru adresarea în procedură specială cu cerere

privind constatarea faptului apartenenței carnetului de muncă ЛТ – I nr. 1136959

Zinoviei Pădure – Bondari și faptului angajării petiționarei în funcția de contabil-

șef la 10 august 1994, în baza ordinului nr. 25 din 10 august 1994, la ÎI „Roman -

Roșca”, a servit răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, potrivit căruia

carnetul de muncă conține ștersături la rubrica „numele, prenumele” fără a fi

indicat în baza căror documente au fost efectuate modificările respective și este

rectificată data angajării și data ordinului de angajare.

La acest capitol, instanța de apel a relevat că pentru constatarea apartenenței

documentelor constatatoare de drepturi la o persoană al cărei nume indicat în

document nu coincide cu numele din certificatul de naștere, buletinul de identitate

2

sau din pașaport se prezintă proba care confirmă că organul care la eliberat nu are

posibilitate de a introduce în document modificările respective.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că, prin răspunsul Casei Naționale de

Asigurări Sociale, a fost soluționată cererea prealabilă a petiționarei în temeiul

art. 19 din Codul administrativ, ca urmare a deciziei Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Oficiul Teritorial Ungheni privind refuzul calculării și stabilirii pensiei în

condițiile legii.

Astfel, fiind examinată cererea prealabilă, prin care s-a solicitat anularea

decizii de refuz și emiterea unei decizii privind admiterea cererii și stabilirea

pensiei, Casa Națională de Asigurări Sociale a explicat petiționarei motivele

neincluderii în stagiul de cotizare a anumitor perioade, printre care și faptul că

apartenența carnetului urmează a fi confirmată prin extras din ordinele de

angajare/eliberare sau certificate de salariu pentru perioadele menționate, iar pentru

includerea în calcul a perioadei de activitate în cadrul ÎI „Roman - Roșca”, este

necesară prezentarea extrasului din ordinul de angajare sau certificatului de salariu

pentru această perioadă, concluzionând lipsa temeiurilor legale în vederea

satisfacerii cererii înaintate, precum și dreptul de a contesta răspunsul în instanța de

contencios administrativ, în termen de 30 zile.

Astfel, instanța de apel a constatat că, în măsura în care Zinovia Pădure –

Bondari intenționează să folosească hotărârea în confirmarea stagiului de cotizare,

iar Casa Națională de Asigurări Sociale contestă dreptul acesteia de a solicita

includerea în stagiul de cotizare a perioadelor de activitate confirmate prin carnetul

de muncă, circumstanțele în cauză constituie un litigiu de drept, deoarece

documentele prezentate pentru confirmarea stagiului de cotizare conțin devieri de

la regulile stabilite, posibilitatea utilizării acestora în calitate de dovezi ale stagiului

de cotizare urmează a fi soluționată de către organele teritoriale de asigurări

sociale.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că în caz de dezacord cu modul de

soluționare a cererii privind stabilirea dreptului la pensie, petiționara urma să o

conteste în instanța de contencios administrativ, cu atât mai mult că cererea

prealabilă depusă la 10 septembrie 2021, reprezintă calea de soluționare

prejudiciară a litigiilor administrative.

Respectiv, instanța de apel a conchis că, cât timp petiționara a ales

modalitatea de apărare a drepturilor sale prin constatarea faptelor care au valoare

juridică (procedură specială), urma să prezinte proba care confirma că autoritățile

administrației publice locale nu au posibilitatea de a introduce în document

modificările respective.

Deci, constatarea la examinarea cauzei în procedură specială a litigiului de

drept ce ține de competența instanțelor judecătorești, duce la scoaterea cererii de pe

rol printr-o încheiere, cu explicarea petiționarului a dreptului de a soluționa litigiul

în procedură de acțiune civilă la instanța competentă, însă scoaterea cererii de pe

rol nu o privează pe petiționară de posibilitatea, în caz de dezacord, de a contesta

actele Casei Naționale de Asigurări Sociale în instanța de contencios administrativ

sau, în caz de dorință de a se conforma răspunsului Casei Naționale de Asigurări

Sociale, de a se adresa cu cerere privind rectificarea înscrierilor în carnetul de

muncă inițial organului competent în cazul lichidării unității și în lipsa

3

succesorului de drept al acesteia – autorității administrației publice locale.

La 27 februarie 2023, avocatul Dumitru Fortuna, în interesele Zinoviei

Pădure-Bondari, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, a indicat că la examinarea cauzei, de către instanța de

apel au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material prin interpretarea

eronată a legii, precum și faptul că aprecierea probelor de către instanța de judecată

a fost arbitrară, fiind comise grave încălcări care au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, și anume, dreptul la muncă și la pensie,

garantat de Constituție.

Recurentul a menționat că instanța de apel, contrar probelor prezentate, în

mod eronat a interpretat faptul neadresării petiționarei către Inspectoratul Fiscal de

Stat pentru efectuarea modificărilor ce se impun în carnetul de muncă eliberat de

„Оптово-торговая база Унгенсково РПС”, ca fiind succesor în drepturi.

La fel, a relevat că este neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că

litigiul ține de competența instanței de contencios administrativ, fără a identifica

faptul adresării în instanța de contencios administrativ cu privire la anularea actului

administrativ defavorabil.

În acest sens, a invocat că prin hotărârea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată depusă împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei din 11 august 2021

și actului administrativ din 28 septembrie 2021, cu obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale la stabilirea pensiei anticipate, a fost respinsă, însă hotărârea nu a

fost redactată.

Cu atât mai mult, însăși Casa Națională de Asigurări Sociale prin răspunsul

din 28 septembrie 2021 a indicat că petiționara urmează să se adreseze în instanța

de drept comun cu privire la constatarea faptului juridic ce ține de apartenența

carnetului de muncă.

La 11 mai 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,

într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa Case Naționale de Asigurări Sociale, copia recursului

declarat de Zinovia Pădure-Bondari, împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d. 131).

La 19 mai 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință la

recursul declarat de Zinovia Pădure-Bondari, prin care a solicitat să fie respins cu

menținerea deciziei instanței de apel.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 octombrie 2022

și a expediat-o participanților la proces prin intermediul poștei electronice la

4

26 decembrie 2022, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere (f.d. 117), astfel,

recursul declarat la data de 27 februarie 2023 conform art. 112 alin. (2) din Codul

de procedură civilă, este în termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de avocatul Dumitru Fortuna, în interesele Zinoviei Pădure-

Bondari, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie

2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de avocatul Dumitru Fortuna, în

interesele Zinoviei Pădure-Bondari, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să

declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de avocatul Dumitru Fortuna, în interesele Zinoviei Pădure-Bondari, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Din analiza recursului declarat rezultă că avocatul Dumitru Fortuna, în

interesele Zinoviei Pădure-Bondari a invocat temei de admisibilitate prevederile

art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurenta a

făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin. 2 lit. c) – interpretarea

5

eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau

instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de

ipotezele la care se aplică sau invers.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către

avocatul Dumitru Fortuna, în interesele Zinoviei Pădure-Bondari, nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

apreciază recursul declarat de către avocatul Dumitru Fortuna, în interesele

Zinoviei Pădure-Bondari, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Dumitru Fortuna, în

interesele Zinoviei Pădure-Bondari, împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

6