2ra-320/23 — cu privire la incasarea salariului, compensatiei pentru concediiile de odihna nefolosite, prejudiciul material

2ra-320/23 — cu privire la incasarea salariului, compensatiei pentru concediiile de odihna nefolosite, prejudiciul material (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-320/23

2-19064669-01-2ra-27022023

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. R. Costru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga)

ÎNCHEIERE

24 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Svetlana Ulkina, reprezentată

de avocatul Nadejda Agatii,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă Svetlana

Ulkina împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Euroatlant” cu privire la

încasarea salariului neachitat, compensației pentru concediile de odihnă nefolosite

și repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s–a respins cererea de apel depusă de Svetlana Ulkina, reprezentată de avocatul

Nadejda Agatii și s-a menținut hotărârea din 23 iunie 2022 a Judecătoriei Ungheni,

a constatat:

La 20 decembrie 2018, Svetlana Ulkina a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Euroatlant”, prin care a

solicitat încasarea salariului neachitat, compensației pentru concediile de odihnă

nefolosite pentru perioada din 20 martie 2012 până la data emiterii hotărârii

judecătorești și repararea prejudiciului material cauzat prin reținerea plății

salariului în sumă de 50 000 lei.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 20 martie 2012, a fost angajată în

funcția de manager de proiect la SRL „Euroatlant”, prin cumul, în baza

contractului individual de muncă, cu dreptul de a reprezenta societatea în toate

instituțiile competente din Republica Moldova, pe obiectul amplasat în mun.

Chișinău, str. M. Viteazul, nr. 11.

În rezultatul negocierilor între reclamantă și directorul/cofondatorul SRL

„Euroatlant”, Iurie Chirinciuc, au stabilit că, salariul pentru munca prestată va fi

achitat în sumă deplină după încheierea tranzacției de vânzare-cumpărare a bunului

imobil menționat supra.

1

Neavând studii juridice, nu a cunoscut că contractul individual de muncă, în

mod obligatoriu, urma să fie încheiat în formă scrisă. Prin urmare, angajatorul,

contrar dispozițiilor art. 58 din Codul muncii nu i-a propus perfectarea contractului

individual de muncă în formă scrisă.

De asemenea, nu a fost informată că, potrivit art. 142 din Codul muncii,

angajatorul este obligat să aducă la cunoștința salariatului despre mărimea

salariului, forma retribuției, modul de calculare a salariului, periodicitatea și locul

de plată, reținerile, alte condiții referitor la salariu și modificarea acestora, iar

salariul se plătește periodic, dar nu mai rar de cât de două ori pe lună, pentru

salariații pe unitate de timp sau în acord, nu mai rar decât o dată pe lună pentru

salariații în baza salariilor lunare ale funcției.

A indicat că angajatorul doar a perfectat și i-a înmânat ordinul nr. 125 din 20

martie 2012, cu privire la angajarea în serviciu. În calitate de angajat, a reprezentat

interesele SRL „Euroatlant”, față de persoanele fizice și juridice, instituțiile

financiare, instanțele de judecată, executorii judecătorești, în procesul de procurare

a bunurilor imobile, amplasate pe str. Mihai Viteazul, nr. 11, mun. Chișinău.

Reclamanta a precizat că angajarea în funcție de manager de proiect, cât și

activitatea sa în cadrul societății se confirmă prin ordinul nr. 125 din 20 martie

2012, procura nr. 5313 din 16 iulie 2013, referințe, cerere reconvențională,

mandate, avize, procese-verbale, etc.

A specificat că, anularea împuternicirilor acordate reclamantei de către SRL

„Euroatlant” pentru perfectarea tuturor actelor necesare pentru pregătirea și

încheierea tranzacției de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile sus indicate a fost

efectuată prin emiterea ordinului nr. 43 din 16 noiembrie 2015, semnat de

administratorul SRL „Euroatlant”, Lidia Gojan, iar copia acestui ordin

(neautentificată) i-a fost prezentat în cadrul ședinței de judecată din 18 decembrie

2015.

Ulterior, la 21 ianuarie 2016, s-a adresat cu o scrisoare către SRL

„Euroatlant”, cu solicitarea confirmării existenței/inexistenței ordinului nr. 43 din

16 noiembrie 2015, totodată, solicitând în cazul de încetare a relațiilor de muncă,

să-i fie achitat salariul pentru toată perioada de activitate și compensațiile pentru

concediile nefolosite, însă răspuns la aceasta nu a primit.

A menționat că, pfida faptului că nu a fost concediată din funcție, din anul

2012 nu a primit recompensă nici pentru munca prestată, nici pentru concediile

anuale de odihnă nefolosite.

Reclamanta a opinat că, i s-a încălcat grav dreptul ei de proprietate, garantat

și inviolabil, dreptul la un trai decent și civilizat în condiții favorabile, or,

neachitarea la timp a salariului automat duce la scăderea nivelului de existență. În

urma acțiunilor ilegale ale angajatorului, i-a fost pricinuit un prejudiciu moral și

material considerabil, care în rând cu cheltuielile de judecată, urmează a fi reparate

din contul pârâtei.

În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat încasarea salariului

neachitat pentru perioada 20 martie 2012 – 31 decembrie 2019 în mărime de

1 101 960 lei, compensația pentru concediile de odihnă nefolosite pentru perioada

indicată în mărime de 105 282,29 lei și penalități pentru reținere din vina

2

angajatorului a salariului și a îndemnizației de concediu, pentru fiecare zi de

întârziere, în mărime de 0,3 la sută din suma neplătită în termen.

Prin hotărârea din 23 iunie 2022 a Judecătoriei Ungheni, s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă Svetlana Ulkina, ca fiind neîntemeiată și lipsită de

suport probatoriu.

La 12 iulie 2022, Svetlana Ulkina, reprezentată de avocatul Nadejda Agatii,

a declarat apel împotriva hotărârii din 23 iunie 2022 a Judecătoriei Ungheni,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei

noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Svetlana Ulkina, reprezentată de avocatul Nadejda

Agatii, și s-a menținut hotărârea din 23 iunie 2022 a Judecătoriei Ungheni.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a stabilit inexistența

raportului juridic de muncă între SRL „Euroatlant” și Svetlana Ulkina, or, conform

legii, dovada acestui fapt poate fi realizată doar printr-un contract individual de

muncă distinct încheiat între părți în formă scrisă.

Curtea de Apel Chișinău a notat că instanța de fond a constatat just că, deși a

fost prezentat ordinul nr. 125 din 20 martie 2012, prin care Svetlana Ulkina ar fi

fost numită în funcția de manager de proiect al SRL „Euroatlant” prin cumul, cu

mențiunea „în baza contractului individual de muncă”, un astfel de contract

individual de muncă nu a fost întocmit, respectiv lipsa acestuia la caz,

demonstrează netemeinicia cerințelor reclamantei față de pârâtă. Drept urmare, în

lipsa contractului individual de muncă încheiat între partea reclamantă și partea

pârâtă nu poate fi recunoscută valabilitatea ordinului de angajare nr. 125 din 20

martie 2012, prezentat de Svetlana Ulkina.

Instanța de apel nu a reținut argumentele apelantei cu referire la faptul că

aceasta nu are obligația de a păstra contractul individual de muncă, fiind obligația

angajatorului, or, atât angajatorul, cât și salariatul sunt părți ale contractului

individual de muncă. Este obligația angajatorului de a perfecta și încheia cu

salariatul contractul individual de muncă, dar, odată ce angajatorul nu recunoaște

că un asemenea contract a fost încheiat, din Registrele de evidență prezentate de

acesta, nu rezultă înregistrarea unui asemenea contract cu Svetlana Ulkina, este

prin urmare, obligația părții reclamante de a proba contrariul.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a precizat că, este relevant și faptul, că la

data emiterii așa-zisului ordin de angajare din 20 martie 2012, SRL „Euroatlant”

nu exista ca entitate, or, abea conform deciziei din 01 februarie 2013 a Camerei

Înregistrării de Stat, au fost înregistrate modificările în actele de constituire a SRL

„CAVIO” și a fost schimbată denumirea în SRL „Euroatlant” (f.d. 146, vol.1).

Curtea de Apel Chișinău a menționat că instanța de fond corect a punctat că

procurile la care face trimitere reclamanta, demonstrează de fapt niște raporturi

civile de reprezentare între părți.

La 06 februarie 2023, Svetlana Ulkina, reprezentată de avocatul Nadejda

Agatii, a depus recurs împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de

chemare în judecată să fie admisă integral.

3

În motivarea recursului a menționat că atât hotărârea instanței de fond, cât și

decizia instanței de apel au fost emise cu încălcarea normelor de procedură civilă,

prin ce au fost lezate drepturile recurentei/ reclamantei.

Suplimentar a notat că atât instanța de fond, cât și cea de apel au indicat că

între părți erau raporturi civile și de reprezentare și nicidecum raporturi de muncă,

dar nu explică necesitatea emiterii ordinului de angajare și nici procura cu

împuterniciri depline avute de către Svetlana Ulkina.

Conform dispozițiilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 03

noiembrie 2022.

La 06 decembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei,

prin intermediul poștei electronice, reprezentantului apelantei Svetlana Ulkina,

avocatului Nadejda Agatii, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

anexată la materialele cauzei (f. d. 99, vol. II).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că

recursul declarat de Svetlana Ulkina, reprezentată de avocatul Nadejda Agatii, la

06 februarie 2023, se încadrează în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din

Codul de procedură civilă.

La 27 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 114, vol. II).

Până la examinarea admisibilității recursului, intimata SRL „Euroatlant” nu

și-a valorificat dreptul său procedural și nu a depus referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

Svetlana Ulkina, reprezentată de avocatul Nadejda Agatii, împotriva deciziei din

03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01

septembrie 2023.

Examinând temeiurile recursului declarat de Svetlana Ulkina, reprezentată

de avocatul Nadejda Agatii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, 06 februarie 2023, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că Svetlana Ulkina, reprezentată de

avocatul Nadejda Agatii, a invocat dispozițiile art. 432 din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data de 06 februarie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenta a

făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzut de art. 432 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, precum că părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care instanța

judecătorească a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului sau a interpretat în mod eronat legea,

nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma

juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Subsecvent, verificând existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3)

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, și anume,

dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia

nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au

fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces;

în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată

cu încălcarea competenței jurisdicționale, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție nu le-a stabilit

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că

recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin. (4) din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată

supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de Apel Chișinău în

măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau ar fi comis

5

erori ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la

aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma

juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Prin urmare, dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea

situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Din recursul declarat de Svetlana Ulkina, reprezentată de avocatul Nadejda

Agatii, nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele, or, recursul

declarat de recurentă, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse

anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel,

fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurentă nu poate constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Svetlana Ulkina, reprezentată de

avocatul Nadejda Agatii, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

6

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului

și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Svetlana Ulkina, reprezentată

de avocatul Nadejda Agatii, împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

7