2ra-825/23 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea cauzei contraventionale in termen rezonabil, repararea prejudiciului moral

2ra-825/23 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea cauzei contraventionale in termen rezonabil, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-825/23

2-22069452-01-2ra-12062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

Î N C H E I E R E

23 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Iuri Sorochin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinarea cauzei contravenționale în termen rezonabil și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Iuri Sorochin și menținută hotărârea din 23 septembrie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2022, Iuri Sorochin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinarea cauzei contravenționale în termen rezonabil și

repararea prejudiciului moral (f. d. 3-4).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Iuri Sorochin a

indicat că, la 29 iulie 2019, a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție

prin care a fost învinuită contravenienta Axenia Staver, iar dânsul a fost recunoscut

în calitate de victimă.

Prin decizia din 03 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul

nesemnat de contravenientă, dosarul fiind examinat de către doi judecători, care

urmau să se abțină, prin ce au compromis actul judecătoresc adoptat.

Cu referire la prevederile art. 454 din Codul contravențional, a menționat că

instanța de judecată urmează să examineze așa tip de dosare în termen de 30 de zile.

A precizat că cauza contravențională este deja a patra oară examinată la

instanța de fond și de trei ori la Curtea de Apel Chișinău, iar faptul rejudecării cauzei

contravenționale atestă că s-a tergiversat examinarea dosarului din vina instanței de

judecată.

1

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 2

alin. (1), 3, 4, 5 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat

a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

art. 166-167 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul Iuri Sorochin a solicitat constatarea încălcării dreptului la

examinarea cauzei contravenționale în termen rezonabil, încasarea din contul

bugetului statului, în beneficiul său, cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 130 000

de lei.

Prin hotărârea din 23 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Iuri

Sorochin (f. d. 62, 66-76).

La 23 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Iuri Sorochin a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 23 septembrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f. d. 64-65), iar la 06 februarie 2023, prin intermediul

oficiului poștal, a fost depusă cererea de apel motivată, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii de

admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 85-89).

Prin decizia din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Iuri Sorochin și menținută hotărârea din 23 septembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 104, 105-113).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond și instanța de apel au reținut

că din conținutul raportului motivat din 26 iulie 2022, prezentat de către Curtea de

Apel Chișinău, perioada de referință asupra căreia se pretinde încălcarea dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei se invocă a fi începând cu 01 august 2019,

de la data înregistrării dosarului contravențional în instanța de judecată și până la

data depunerii prezentei acțiuni, 18 mai 2022, timp în care dosarul se află la moment

în procedura Curții de Apel Chișinău, pentru examinarea cererii de revizuire depusă

de Iuri Sorochin (f. d. 45), adică 2 ani și 10 luni cât a durat examinarea în fond de

trei ori și trei recursuri.

Prin urmare, examinarea cauzei nu a avut loc cu încălcarea dreptului la

examinarea în termen rezonabil, or, însăși respectarea întocmai a procedurii din

partea instanțelor de judecată cu asigurarea respectării drepturilor participanților la

proces, nu poate fi privită drept tergiversare a examinării cauzei.

Instanțele de judecată au menționat că, deși reclamantul/apelant pretinde că i

s-a încălcat dreptul la examinarea în termen rezonabil a cauzei, examinarea a durat

în această perioadă de timp inclusiv și din cauza comportamentului reclamantului,

care și-a exercitat drepturile sale procedurale. Or, utilizarea căilor de atac de către

participanții la proces nu poate fi imputată instanțelor de judecată.

Exercitarea tuturor acestor drepturi procesuale de către participanții la proces,

a făcut imposibilă examinarea litigiului într-un termen mai restrâns, iar aceste

circumstanțe nu pot fi apreciate drept carențe în respectarea termenului rezonabil de

soluționare a cauzei.

2

Instanța de fond și instanța de apel au accentuat că în jurisprudența sa

constantă CtEDO la aprecierea termenului rezonabil a cauzei a statuat că, de regulă,

termenul de examinare a cauzei într-o instanță nu ar trebui să depășească 2 ani de

zile, reținându-se că acest termen se încadrează în limita rezonabilului, ținând cont

de circumstanțele și complexitatea cauzei.

Instanțele de judecată au apreciat că examinarea cauzei contravenționale în

speță, nu a depășit termenul de 2 ani de zile într-o instanță.

Prin urmare, nu se observă că dreptul lui Iuri Sorochin la judecarea cauzei în

termen rezonabil a fost încălcat și respectiv, ar exista temei de aplicare a prevederilor

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Cu privire la cerința reclamantului privind repararea prejudiciului moral în

sumă de 130 000 de lei, instanța de fond și instanța de apel au considerat-o ca fiind

nefondată, fiind de fapt pretenție subsecventă constatării faptului încălcării dreptului

la examinarea în termen rezonabil a cauzei în sensul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.

La 25 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Iuri Sorochin a declarat

recurs împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de

fond, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în

judecată (f. d. 116-120).

În motivarea recursului, recurentul Iuri Sorochin a indicat că instanțele de

judecată au aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată, și anume, art. 118 din Codul

de procedură civilă și au neglijat prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 87 din

21 aprilie 2011, care prevede că sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral, îi

revinde Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

A menționat că dosarul contravențional care urma а fi examinat în termen de

30 de zile (art. 454 alin. (1) din Codul contravențional), se examinează de 4 ani, s-a

aflat de 4 оri la reexaminare în prima instanță, iar ultima decizie a Curții de Apel

Chișinău а fost emisă în baza unui rесurs nesemnat оlоgrаf și examinat de doi

judecători care deja s-au expus o dată și care nu au luat abținere de la examinarea

cauzei.

La fel, a evidențiat că instanța de fond și instanța de apel au aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că la 24 mai 2023, copia deciziei motivate

din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 114), însă

careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc.

3

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 25 mai 2023, în termenul legal.

La 13 iunie 2023, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova a fost

expediată copia recursului declarat de Iuri Sorochin, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 123).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimatul

nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Iuri

Sorochin împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi

examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură

civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Iuri Sorochin, este inadmisibil, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procesual.

4

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Iuri Sorochin,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei

de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele

arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de

5

apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de Iuri Sorochin, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Iuri Sorochin împotriva deciziei

din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Oxana Parfeni

6