2ra-1583/22 — cu privire la demolarea construcțiilor, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1583/22 — cu privire la demolarea construcțiilor, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1583/22

2-15124684-01-2ra-04112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: V. Lastavețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

D E C I Z I E

05 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Lilia Roic-Botezatu

Ghenadie Eremciuc

Oxana Parfeni

examinând recursul declarat de Grigorii Nistor,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Grigorii Nistor împotriva lui Andrei Croitor și Societății pe Acțiuni „Coloana

Mecanizată Mobilă” cu privire la demolarea construcțiilor, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Grigorii Nistor și menținută hotărârea din 22

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost respinsă

acțiunea, ca fiind tardivă,

c o n s t a t ă :

La 23 ianuarie 2015, Grigorii Nistor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Andrei Croitor și SA „Coloana Mecanizată Mobilă” cu privire la

demolarea construcțiilor (f. d. 2-5 verso, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că, în anul 2013,

Andrei Croitor, proprietarul de facto al casei de locuit din str. XXXXX, mun.

XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, a început ilegal/neautorizat lucrările de

reconstrucție a casei sus-menționate.

A menționat că la 10 octombrie 2013, inspectorul din cadrul Inspecției de

Stat în Construcții, a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr.

0001950, prin care s-a constatat că Andrei Croitor a executat neautorizat lucrări

de reconstrucție la bunul imobil din str. XXXXX, mun. XXXXX, cu nr. cadastral

1

XXXXX, fapta contravențională fiind încadrată în prevederile art. 179 din Codul

contravențional, fiind recomandată aplicarea sancțiunii de 150 de unități

convenționale, cu demolarea construcției neautorizate.

Prin hotărârea din 20 februarie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

Andrei Croitor a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute la

art. 179 din Codul contravențional, fiind sancționat cu 150 de unități

convenționale, cu demolarea construcției neautorizate.

Ulterior, prin decizia din 21 august 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins ca nefondat recursul lui Andrei Croitor și menținută fără modificări

hotărârea din 20 februarie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, căpătând

caracter irevocabil.

Reclamantul a precizat că loturile de teren au fost delimitate de un gard cu

înălțimea de 2 metri, iar pârâtul a folosit acest gard pe post de temelie și perete,

edificând în continuare, în partea de sus, un perete al construcției sale (garaj) pe

gardul existent.

În rezultatul acțiunilor sale, gardul a devenit un perete al imobilului său.

Astfel, a obiectat că o parte din acoperișul construcției este pe lotul reclamantului,

de pe care, în timpul ploilor, apele pluviale se scurg pe terenul reclamantului și

afectează curtea.

Totodată, din cauza faptului că imobilul este amplasat chiar pe gard,

reclamantul și familia sa sunt în prezența vizualizării și audibilității directe, ceea

ce creează condiții negative, încalcă viața privată, impune persoana să trăiască

într-un mod izolat, generează imposibilitatea discuțiilor private, precum și

folosirii libere a curții interioare.

În opinia reclamantului, toate aceste condiții se reflectă prin suferințe de

ordin moral și psihologic, stări insuportabile de nervozitate și stres, fapte care au

un impact negativ asupra calității vieții și sănătății. Or, în rezultatul încălcărilor

menționate, se obstrucționează drepturile la folosirea liberă a proprietății private

și la viața intimă.

În drept, reclamantul Grigorii Nistor și-a întemeiat pretențiile în baza

prevederilor art. 166, 167, 174, 175 din Codul de procedură civilă, art. 28 din

Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, art. 1, 13, 14, 17 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile

urbanismului și amenajării teritoriului, art. 24, 25, 28, 36, 37, 46-48 din

Constituția Republicii Moldova, art. 377-379, 389 din Codul civil.

Reclamantul Grigorii Nistor a solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) demolarea

pe o fâșie de 2,4 de la linia de hotar cu terenul cu nr. cadastral XXXXX din str-la

XXXXX, mun. XXXXX, a construcției edificate pe terenul cu nr. cadastral

XXXXX din str-la XXXXX, mun. XXXXX; 3) demolarea gardului edificat, pe

perimetrul comun cu terenul cu nr. cadastral XXXXX din str-la XXXXX, mun.

XXXXX, cu remedierea sa la poziția inițială, și anume la înălțimea de 2 m; 4)

2

repararea din contul lui Andrei Croitor în beneficiul său a prejudiciului moral în

mărime de 20 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost respinsă acțiunea, ca fiind tardivă (f. d. 245, 247A-249, vol. I).

La 24 noiembrie 2021, Grigorii Nistor a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 22 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 247,

vol. I), iar la 25 ianuarie 2022, a fost prezentat apelul motivat, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f. d. 10-15, vol. II).

Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Grigorii Nistor și menținută hotărârea din 22 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 43, 44-50, vol. II).

La 20 octombrie 2022, Grigorii Nistor a declarat recurs împotriva deciziei

din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f. d. 59-68, vol. II).

În motivarea recursului, a indicat că instanțele de judecată ierarhic

inferioare au aplicat eronat normele de drept material prin aplicarea unei legi care

nu trebuia să fie aplicată.

Totodată, a notat că pârâtul a indus în eroare instanțele de judecată, precum

că imobilul nu a suferit modificări în timp, începând cu anul 2008, anume pentru

a face uz de instituția prescripției extinctive, fapt cu care este în dezacord.

A menționat că, având în vedere că a depus o plângere la Inspecția de Stat

în Construcții în 2013, pe marginea acțiunilor întreprinse de Andrei Croitor,

cererea sa de chemare în judecată, înaintată în 2015, este depusă în interiorul

termenului de prescripție de 3 ani.

Suplimentar, a indicat că instanța de apel nu a supus verificării probatoriul

administrat și, mai cu seamă, nu a indicat când reclamantul a aflat sau trebuia să

afle despre încălcarea dreptului său, ceea, ce în consecință, a cauzat aprecierea

incorectă a probelor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele cauzei, rezultă că copia deciziei motivate din 14 iunie 2022

a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa reprezentantei recurentului,

avocata Lia Covaliov, la 23 august 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poșta electronică (f. d. 52, vol. II).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 20 octombrie 2023, în termenul legal.

La 07 noiembrie 2022, în adresa lui Andrei Croitor și SA „Coloana

Mecanizată Mobilă” a fost expediată copia recursului declarat de Grigorii Nistor,

3

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 71, vol. II).

La 23 martie 2023, Andrei Croitor a depus referință la recursul formulat de

Grigorii Nistor împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat (f. d. 82-85, vol. II).

Corespondența expediată în adresa SA „Coloana Mecanizată Mobilă” a

fost returnată în adresa instanței de judecată, cu mențiunea factorului poștal –

„necunoscut” (f. d. 73, vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, SA

„Coloana Mecanizată Mobilă” nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a

depus referință.

Prin încheierea din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a

considerat admisibil recursul declarat de Grigorii Nistor împotriva deciziei din 14

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 77, vol. II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de

a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

În această consecvență, se deduce că recursul declarat de Grigorii Nistor

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău va fi examinat în

baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în

vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată mai relevă că, având în vedere că recursul declarat

de Grigorii Nistor împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

s-a considerat admisibil prin încheierea din 22 februarie 2023 a Curții Supreme

de Justiție, adică până la intrarea în vigoare a modificărilor operate prin Legea

pentru modificarea unor acte normative nr. 246 din 31 iulie 2023, procedura de

judecare a recursului se va efectua conform art. 440 din Codul de procedură

civilă, în redacția de până la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu art. 440 din Codul de procedură civilă (în redacția de

până la 01 septembrie 2023), recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității

4

invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța

cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de

apel și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru judecarea

apelului în fond, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de

apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Conform prevederilor art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă

(în redacția de până la 01 septembrie 2023), se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

Potrivit art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în redacția de până

la 01 septembrie 2023), săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, Grigorii Nistor, înaintând

acțiunea în judecată împotriva lui Andrei Croitor și SA „Coloana Mecanizată

Mobilă”, a solicitat demolarea pe o fâșie de 2,4 de la linia de hotar cu terenul cu

nr. cadastral XXXXX din str-la XXXXX, mun. XXXXX, a construcției edificate

pe terenul cu nr. cadastral XXXXX din str-la XXXXX, mun. XXXXX, demolarea

gardului edificat, pe perimetrul comun cu terenul cu nr. cadastral XXXXX din

str-la XXXXX, mun. XXXXX, cu remedierea sa la poziția inițială, și anume la

înălțimea de 2 m, repararea din contul lui Andrei Croitor în beneficiul său a

prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei și compensarea cheltuielilor de

judecată (f. d. 2-5 verso, vol. I).

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

respingerii acțiunii, ca fiind tardivă (f. d. 245, 247A-249, vol. I).

Ulterior, judecând apelul declarat de către Grigorii Nistor, Curtea de Apel

Chișinău l-a respins și a menținut hotărârea primei instanțe (f. d. 43, 44-50, vol.

II).

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au constatat că bunul imobil care aparține cu drept de proprietate

pârâtului, Andrei Croitor, era deja construit în anul 2008, inclusiv și peretele, a

cărui demolare s-a solicitat de către reclamant prin acțiunea înaintată.

5

Totodată, instanțele de judecată au punctat că bunul imobil deținut de către

pârât, începând cu anul 2008 și până în prezent, a suferit modificări doar cu privire

la înălțimea etajului doi și a acoperișului, fapt confirmat prin anexele prezentate

la materialele dosarului.

Prin urmare, instanțele au reținut că, în speța dedusă judecății, termenul de

prescripție extinctivă pentru apărarea dreptului încălcat pentru reclamant, a

început să curgă din anul 2008, însă ultimul s-a adresat cu prezenta acțiune în

instanța de judecată, doar la data de 23 ianuarie 2015.

Pe această cale, instanțele de judecată au concluzionat că acțiunea a fost

depusă cu omiterea termenului de prescripție extinctivă de 3 ani, iar argumentele

reclamantului, potrivit cărora acțiunea a fost înaintată în termen, au fost apreciate

ca fiind eronate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele

dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios,

ajunge la concluzia că instanța de apel neîntemeiat a dispus respingerea acțiunii

lui Grigorii Nistor împotriva lui Andrei Croitor și SA „Coloana Mecanizată

Mobilă”, ca fiind depusă tardiv.

Din actele și lucrările dosarului, s-a constatat cu certitudine că Grigorii

Nistor este proprietarul terenului și al casei de locuit situate în mun. XXXXX,

str-la XXXXX (f. d. 28, vol. I), iar Andrei Croitor este proprietarul casei de locuit

din mun. XXXXX, str-la XXXXX (f. d. 28 verso, vol. I).

Potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile, Grigorii Nistor a devenit

proprietar al casei de locuit, în baza procesului-verbal de recepție finală din 31

ianuarie 2013, înregistrându-și dreptul de proprietate la 31 iulie 2013 (f. d. 28,

vol. I).

Se mai constată că Grigorii Nistor a început construcția casei în anul 2003,

fapt confirmat prin contractul de antrepriză în construcții, încheiat la 19 iunie

2003, cu SRL „Castor Haus” (f. d. 240, vol. I).

Totodată, instanța de recurs reține că Andrei Croitor a devenit proprietar al

casei situate în mun. XXXXX, str-la XXXXX nr. XX, la data de 15 octombrie

2014, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 9023 din 15 octombrie 2014

(f. d. 28 verso, vol. I).

Din înscrisurile cauzei, se atestă că bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX,

amplasat în mun. XXXXX, str-la XXXXX nr. XX, care actualmente aparține lui

Andrei Croitor, a fost intabulat în registrul bunurilor imobile încă în anul 2006,

iar în calitate de proprietar figura SA „Coloana Mecanizată Mobilă” (f. d. 32, vol.

I).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă faptul că

obiectul juridic al prezentei cauze civile, intentate de către Grigorii Nistor

împotriva lui Andrei Croitor și SA „Coloana Mecanizată Mobilă” vizează

apărarea dreptului de proprietate a reclamantului, în acest scop fiind înaintată

pretenția de demolare a construcțiilor construite în mod neautorizat de către pârât.

6

În conformitate cu art. 11 lit. b) din Codul civil (în vigoare la data depunerii

acțiunii), apărarea dreptului civil se face prin restabilirea situației anterioare

încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor prin care se încalcă dreptul sau se

creează pericolul încălcării lui.

Conform prevederilor art. 267 alin. (1) din Codul civil (în vigoare la data

depunerii acțiunii), termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și

apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este

de 3 ani.

Potrivit art. 46 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, dreptul la

proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.

Totodată, potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană fizică sau

juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de

proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute

de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Completul de judecată reține că, în calitate de „bun”, protejat de art. 46 din

Constituția Republicii Moldova și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția

Europeană, poate fi recunoscut orice element al activului patrimonial al persoanei

care are valoare economică.

Conform prevederilor art. 315 alin. (1), (2) din Codul civil (în vigoare la

data depunerii acțiunii), proprietarul are dreptul de posesiune, de folosință și de

dispoziție asupra bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu.

În conformitate cu art. 316 alin. (1), (2) din Codul civil (în vigoare la data

depunerii acțiunii), proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă. Dreptul de

proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit de a ceda proprietatea sa, afară

numai pentru cauză de utilizate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire.

Exproprierea se efectuează în condițiile legii.

În acord cu prevederile art. 379 din Codul civil (în vigoare la data depunerii

acțiunii), proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor

construcții sau instalații despre care se poate afirma cu certitudine că prezența și

utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său.

Dacă construcția sau instalația a fost ridicată respectându-se distanța de la

hotar stabilită de lege, demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi

cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident.

Pornind de la conținutul normelor de drept material ce reglementează

dreptul la proprietate (art. 315-376 din Codul civil, în vigoare la data depunerii

acțiunii), precum și ținând cont de unele repere jurisprudențiale ale Curții

Constituționale (e.g. HCC nr. 30 din 01 noiembrie 2016, §37; HCC nr. 110 din

25 ianuarie 1996, etc.), proprietatea privată consacră dreptul titularului de a

poseda, folosi și dispune de un bun în mod absolut, exclusiv și perpetuu, în

limitele stabilite de lege.

7

Cu referire la caracterul absolut al dreptului de proprietate, instanța de

recurs relevă că această particularitate poate fi privită, în primul rând, în sensul

diferențierii de drepturile relative, fără a fi luat în considerare numai caracterul

său opozabil erga omnes, care, de altfel, caracterizează toate drepturile absolute.

Acest caracter trimite mai degrabă la un drept deplin, complet.

Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate presupune starea de fapt,

precum căreia proprietarul exercită asupra bunurilor sale cele trei atribute ale

dreptului de proprietate (i.e. posesia, folosința și dispoziția) în mod exclusiv și

perpetuu, prin putere proprie și în interes propriu, în condițiile legii. Astfel,

proprietarul, în exclusivitate, posedă, folosește și dispune în plena potestas aceste

atribute. În virtutea puterii exclusive conferite de legiuitor, proprietarul poate face

asupra bunurilor sale orice act, cu condiția ca el să nu contravină legii și să nu

dăuneze sănătății oamenilor și mediului, precum și să nu aducă atingere

drepturilor unor alte persoane.

În ceea ce ține de caracterul perpetuu al dreptului de proprietate, acesta

presupune, pe de o parte, faptul că dreptul de proprietate durează atât timp cât

există bunul în natură, iar pe de altă parte, faptul că dreptul de proprietate nu se

stinge prin neuz.

Astfel fiind, prin raportarea particularităților dreptului de proprietate și a

cadrului normativ incident la circumstanțele de fapt ale cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate reține considerațiunile instanței de

apel, precum că acțiunea înaintată de către Grigorii Nistor, la 23 ianuarie 2015, a

fost depusă cu omiterea termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de art.

267 alin. (1) din Codul civil (în vigoare la data înaintării acțiunii), întrucât norma

legală nominalizată nu este incidentă în cazul acțiunilor depuse în vederea

apărării dreptului de proprietate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că acțiunile

intentate în apărarea dreptului de proprietate sunt, în principiu, imprescriptibile

sub aspect extinctiv. Or, acest caracter rezultă din perpetuitatea dreptului de

proprietate, care atrage după sine și caracterul imprescriptibil al acțiunii care îl

apără.

Cu referire la circumstanțele faptice concrete ale speței, instanța de recurs

notează că, fiind constatat în mod cert faptul că Grigorii Nistor este titularul

dreptului de proprietate asupra bunului imobil situat în mun. XXXXX, str-la

XXXXX, dânsul are prerogativa de a înainta acțiunea în justiție, întru apărarea

acestui drept, atât timp cât există bunul asupra căruia se exercită dreptul de

proprietate.

Față de cele ce preced, Completul de judecată concluzionează că soluția

adoptată de instanța de apel cu privire la respingerea ca tardivă a acțiunii lui

Grigorii Nistor împotriva lui Andrei Croitor și SA „Coloana Mecanizată Mobilă”

este neîntemeiată, fiind aplicate incorect dispozițiile legale incidente speței

deduse judecății.

8

Pentru considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție va admite recursul, va casa decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, întrucât

instanța de apel nu s-a expus cu privire la fondul cererii de apel declarate de către

Grigorii Nistor.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Grigorii Nistor.

Se casează decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Grigorii Nistor

împotriva lui Andrei Croitor și Societății pe Acțiuni „Coloana Mecanizată

Mobilă” cu privire la demolarea construcțiilor, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei pentru rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, pentru judecarea apelului în fond, de un alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Lilia Roic-Botezatu

Ghenadie Eremciuc

Oxana Parfeni

9