2ra-1454/23 — constatarea faptului discriminarii la locul de munca, anularea ordinelor, restabilirea situatiei anterioare incalcarii dreptului, incasarea salariului pentur absenta fortata de la munca si repararea prejudiciului moral

2ra-1454/23 — constatarea faptului discriminarii la locul de munca, anularea ordinelor, restabilirea situatiei anterioare incalcarii dreptului, incasarea salariului pentur absenta fortata de la munca si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1454/23

2-19135798-01-2ra-19092023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, A. Malîi, R. Pulbere)

D E C I Z I E

05 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând recursul declarat de Alina Popovici, reprezentată de avocatul

Veaceslav Popa,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alina

Popovici împotriva Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” cu

privire la constatarea faptului discriminării la locul de muncă, anularea ordinelor,

restabilirea situației anterioare încălcării dreptului, încasarea salariului pentru

absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Alina Popovici, reprezentată de avocatul Veaceslav

Popa și menținută hotărârea din 24 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 16 august 2019, Alina Popovici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” cu privire la constatarea faptului

discriminării la locul de muncă, anularea ordinelor, restabilirea situației anterioare

încălcării dreptului, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și

repararea prejudiciului moral (f. d. 3-10, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Alina Popovici a

indicat că, în temeiul contractului individual de muncă nr. 02/16 și ordinului nr. 01-

p din 04 ianuarie 2016, a fost angajată în funcția de consultant al serviciului resurse

umane și secretariat în cadrul ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”.

Pe parcursul exercitării funcției, a suplinit și funcția de șef al serviciului

resurse umane și secretariat, fiind membră a Comisiei pentru angajarea în bază de

concurs, a Comisiei de evaluare a performanțelor profesionale a angajaților,

participând astfel la elaborarea unui șir de regulamente și strategii de implementare

a acestora, precum și alte acte interne ce țin de activitatea Direcției administrative.

Pentru rezultatele obținute, conform Regulamentului privind modul de

premiere a salariaților întreprinderii, i-a fost atribuit mereu procentul maxim de

premiere (70 %) la primele trimestriale și primele de sărbători.

1

A precizat că situația s-a schimbat după revenirea, la 25 octombrie 2017, a lui

Gheorghe Curmei în funcția de director a ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”.

De la această dată s-a confruntat cu presiuni, acțiuni de discriminare și

intimidare, care aveau scop determinarea ei să demisioneze din funcția deținută.

Începând cu 08 noiembrie 2017, nu i s-a atribuit nici o însărcinare care ar avea

tangență cu funcția pe care o deține, iar la solicitarea ei de a i se oferi atribuțiile

prevăzute de contractul individual de muncă, i s-a comunicat că Gheorghe Curmei a

dat indicații să nu-i fie repartizate activități ce țin de competența Serviciului resurse

umane și secretariat.

Mai mult decât atât, dânsa a fost transferată într-un alt birou, în care erau

amplasați angajați ai Serviciului management informațional.

Concomitent, angajatorul i-a calculat prima trimestrială de 13,3 %, fiind mai

mică decât nivelul minim de premiere de 20 %.

A comunicat reclamanta că, pentru încălcările menționate, a sesizat

Inspectoratul de Stat al Muncii, care a întocmit un proces-verbal de control și

prescripția privind efectuarea recalculului la primele trimestriale cu achitarea

minimă de 20 % din salariul de funcție, cu includerea adaosului pentru vechimea în

muncă.

La fel, a evidențiat că tratamentul discriminator din partea angajatorului i-a

cauzat o stare de stres, ceea ce a făcut ca starea sa de sănătate să se înrăutățească,

fiind internată, la 11 decembrie 2017, la IMSP Institutul de Medicină Urgentă,

urmând un tratament riguros.

După revenirea la muncă, comportamentul discriminator a continuat, astfel

starea de sănătate s-a înrăutățit din nou și a urmat un alt concediu de boală în

perioada 04 aprilie - 11 mai 2018.

Ulterior, revenind din concediu, i-au fost aduse la cunoștință ordinul nr. 43-p

din 02 aprilie 2018 cu privire la reducerea numărului de personal a întreprinderii și

ordinul nr. 44-p cu privire la preavizarea salariaților în legătură cu reducerea

numărului sau a statelor de personal din unitate, potrivit cărora a fost preavizată

despre reducerea funcției de consultant din cadrul Serviciului de resurse umane și

secretariat.

A afirmat că în unitate existau mai multe funcții vacante, din care motiv a

solicitat să fie transferată în altă funcție, iar potrivit răspunsului nr. 15-03/1844 din

13 iunie 2018, i-a fost comunicat că studiile și experiența de muncă deținută nu

întrunesc cerințele necesare pentru a-i oferi un alt loc de muncă în cadrul unității.

Astfel, s-a adresat cu cereri către directorul general Gheorghe Curmei și

președinta Comitetului sindical al întreprinderii, Svetlana Rabii, pentru a i se

comunica motivele reducerii funcției sale, inclusiv și avizul consultativ al organului

sindical, la care însă nu a primit nici un răspuns.

După expirarea concediului de odihnă, atribuit conform ordinului nr. 219-pc

din 29 iunie 2018, angajatorul a emis ordinul nr. 103 din 03 septembrie 2018 cu

privire la concedierea salariatei, care i-a fost adus la cunoștință în aceeași zi.

În drept, reclamanta Alina Popovici și-a întemeiat pretențiile în temeiul

dispozițiilor art. 166-167 din Codul de procedură civilă, art. 1, 5, 8, 86, 87, 90, 183,

327, 329, 330 din Codul muncii, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, art. 6, 7, 17, 18 din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea

egalității.

2

Reclamanta Alina Popovici a solicitat constatarea faptului discriminării în

câmpul muncii, anularea ordinului nr. 43-p din 02 aprilie 2018 cu privire la

reducerea numărului de personal a întreprinderii, anularea ordinului nr. 44-p cu

privire la preavizarea salariaților în legătură cu reducerea numărului sau a statelor

de personal din unitate, anularea ordinului nr. 103-p din 03 septembrie 2018, cu

privire la concedierea salariatei, restabilirea situației anterioare încălcării drepturilor

sale prin restabilirea în funcția echivalentă celei anterior deținute, încasarea

salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, reieșind din salariul mediu

de funcție în mărime de 9 500,40 lei, începând cu 03 septembrie 2018 - ziua

concedierii, până la restabilirea în funcție, repararea prejudiciului moral suportat

pentru actele de discriminare comise în mărime de 20 000 de lei.

Prin hotărârea din 24 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Alina Popovici, ca neîntemeiată

(f. d. 252, vol. I, 2-8, vol. II).

Prin decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Alina Popovici, reprezentată de avocatul Veaceslav Popa și menținută

hotărârea din 24 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 56, 57-65,

vol. II).

La 18 septembrie 2023, Alina Popovici, reprezentată de avocatul Veaceslav

Popa, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare o singură dată

în instanța de apel (f. d. 65-74, vol. II).

În motivarea recursului, recurenta Alina Popovici, reprezentată de avocatul

Veaceslav Popa, a indicat că potrivit listei funcțiilor vacante în cadrul

ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, prezentată de intimată, în perioada

02 aprilie 2018 - 03 septembrie 2018, cel puțin două funcții corespundeau studiilor

și experienței ei, respectiv, urmau a-i fi propuse pentru transfer.

Potrivit listei funcțiilor vacantei în cadrul ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor”, prezentată de intimată, în perioada 02 aprilie 2018-03 septembrie

2018, angajatorul avea opt funcții temporare vacante din care cel puțin cinci

corespundeau studiilor și experienței ei.

Astfel, circumstanțele expuse, confirmate prin înscrisurile menționate,

demonstrează faptul că i-a fost refuzată neîntemeiat angajarea prin transfer în

funcțiile vacante și temporar vacante, fiind defavorizată în raport cu alți angajați

loiali directorului Gheorghe Curmei.

A afirmat că, pe parcursul examinării cauzei, dânsa a invocat că directorul

general al ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, Gheorghe Curmei, a discriminat-

o pe criterii de opinie, întrucât a fost angajată de un alt director în perioada cât a fost

concediat și a favorizat persoanele pe care le considera loiale/fidele.

Prin urmare, criteriul de discriminare prevăzut de lege a fost invocat, iar

instanțele de judecată ierarhic inferioare, contrar circumstanțelor cauzei, în mod

eronat, au concluzionat lipsa acestuia.

Totodată, a menționat că a enumerat faptele care, conform art. 7 alin. (2) din

Legea nr. 121 din 25 mai 2012, sunt considerate discriminatorii: i-au fost distribuite

diferențiat și neîntemeiat sarcinile de lucru; a fost remunerată inegal pentru același

tip de muncă; i s-a refuzat neîntemeiat angajarea prin transfer; a fost supusă unui

3

tratament care a dus la crearea unui mediu intimidant, ostil și ofensator, având efect

lezarea demnității ei, fiind astfel hărțuită.

Recurenta a subliniat că a demonstrat că faptele invocate au avut loc, or,

probele prezentate de ea și înscrisurile prezentate de intimată, fiind reclamante de

instanța de judecată, iar ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” nu a negat că faptele

respective au avut loc.

Astfel, și-a executat sarcina probațiunii, a îndeplinit cerințele Legii nr. 121 din

25 mai 2012, și anume, a indicat expres criteriul protejat de legea specială și a

demonstrat existența faptelor discriminatorii.

Instanța de apel a aplicat prevederile legii în vigoare la data examinării

apelului.

A reiterat că a depus cerere de chemare în judecată la 16 august 2019,

întemeindu-și pretențiile în baza Legii nr. 121 din 25 mai 2012, în vigoare în

perioada respectivă.

Reieșind din prevederile art. 7 alin. (1) din Codul civil, a invocat că instanța

de apel, la examinarea apelului declarat de ea, a aplicat retroactiv prevederile Legii

nr. 121 din 25 mai 2012 privind combaterea discriminării.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 28 martie

2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la 03 iulie 2023, în adresa părților,

circumstanță ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc, însă,

careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 18 septembrie 2023, în termenul legal.

La 28 decembrie 2023, ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a depus

referință, solicitând declararea ca fiind imadmisibil recursul depus de Alina

Popovici, reprezentată de avocatul Veaceslav Popa (f. d. 80-84, vol. II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII –

01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de Alina

Popovici, reprezentată de avocatul Veaceslav Popa, împotriva deciziei din 28 martie

2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

4

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind

tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Alina Popovici, reprezentată de avocatul Veaceslav Popa, este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă este

considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.

Verificând decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor

din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție constată că la caz se consideră admisibil recursul declarat

de Alina Popovici, reprezentată de avocatul Veaceslav Popa și se impune necesitatea

admiterii recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu remiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, Alina Popovici, înaintând cererea de chemare

în judecată împotriva ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, a solicitat constatarea

faptului discriminării în câmpul muncii, anularea ordinului nr. 43-p din 02 aprilie

2018 cu privire la reducerea numărului de personal a întreprinderii, anularea

ordinului nr. 44-p cu privire la preavizarea salariaților în legătură cu reducerea

numărului sau a statelor de personal din unitate, anularea ordinului nr. 103-p din 03

septembrie 2018, cu privire la concedierea salariatei, restabilirea situației anterioare

încălcării drepturilor sale prin restabilirea în funcția echivalentă celei anterior

deținute, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, reieșind

din salariul mediu de funcție în mărime de 9 500,40 lei, începând cu 03 septembrie

2018 - ziua concedierii, până la restabilirea în funcție, repararea prejudiciului moral

suportat pentru actele de discriminare comise în mărime de 20 000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță, prin hotărârea din 24 iunie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a respins cererea de chemare în judecată

depusă de Alina Popovici, ca neîntemeiată (f. d. 252, vol. I, 2-8, vol. II).

Judecând apelul declarat de Alina Popovici, reprezentată de avocatul

Veaceslav Popa, instanța de apel prin decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, a respins apelul declarat de Alina Popovici, reprezentată de avocatul

Veaceslav Popa și a menținut hotărârea din 24 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (f. d. 56, 57-65, vol. II).

5

În conformitate cu art. 118 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate

definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și

ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și

procedural ce urmează a fi aplicate.

Art. 239 din Codul de procedură civilă, statuează că hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În sensul art. 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2), (5) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a

menționa că instanța de apel adoptând soluția pe caz, nu a verificat circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, nu a elucidat toate

circumstanțele esențiale ale cauzei, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții premature,

prin ce se impune casarea deciziei cu trimiterea acesteia spre rejudecare în instanța

de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că în textul

deciziei din 28 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău s-a expus doar asupra

netemeiniciei capătului de cerere cu privire la constatarea faptului discriminării în

câmpul muncii, evitând să se expună asupra cerințelor cu privire la anularea

ordinului nr. 43-p din 02 aprilie 2018 cu privire la reducerea numărului de personal

a întreprinderii, anularea ordinului nr. 44-p cu privire la preavizarea salariaților în

legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate, anularea

ordinului nr. 103-p din 03 septembrie 2018, cu privire la concedierea salariatei,

restabilirea situației anterioare încălcării drepturilor sale prin restabilirea în funcția

echivalentă celei anterior deținute, încasarea salariului pentru perioada absenței

forțate de la muncă, reieșind din salariul mediu de funcție în mărime de 9 500,40 lei,

începând cu 03 septembrie 2018 - ziua concedierii, până la restabilirea în funcție și

repararea prejudiciului moral suportat pentru actele de discriminare comise în

mărime de 20 000 de lei, considerându-le subsecvente pretenției principale cu

privire la constatarea faptului discriminării în câmpul muncii.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

apreciază ca fiind eronată concluzia instanței de apel precum că pretențiile cu privire

la anularea ordinelor, restabilirea situației anterioare încălcării dreptului, încasarea

salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, au

caracter accesoriu pretenției principale cu privire la constatarea faptului

discriminării în câmpul muncii.

6

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

reclamanta Alina Popovici în cererea de chemare în judecată a formulat mai multe

pretenții care sunt separate, fiind întemeiate în baza prevederilor Legii nr. 121 din

25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității și Codului muncii.

Or, Alina Popovici în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel a

indicat că la emiterea ordinelor anularea cărora solicită, de către angajator nu a fost

respectată procedura legală, fiindu-i încălcate drepturile și garanțiile prevăzute de

Codul muncii.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că

instanța de apel a adoptat decizia, fără a examina pretențiile despre anularea

ordinelor, restabilirea situației anterioare încălcării dreptului, încasarea salariului

pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, fără o apreciere

a argumentelor și probelor invocate în cererea de chemare în judecată, iar faptul dat

indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept

procedural, precum și la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei

deduse judecării, fără a fi verificată, în condițiile legii, legalitatea hotărârii

contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că instanța de

apel, în conformitate cu art. 373 din Codul de procedură civilă, era obligată de a da

un răspuns cert referitor la pretențiile despre anularea ordinelor, restabilirea situației

anterioare încălcării dreptului, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă

și repararea prejudiciului moral, la argumentele și probele reclamantei invocate în

cererea de chemare în judecată.

Or, instanța de judecată este obligată să reflecte în hotărâre motivele

concluziilor sale privind respingerea acțiunii, admiterea unor probe și respingerea

altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând

din prevederile art. 130 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate art. 390 alin. (1) lit. e), f) din Codul de procedură civilă,

decizia instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și

referirea la legea guvernantă și concluziile instanței de apel în urma examinării

apelului.

Este de menționat că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă

la judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța de

recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul și a casa integral decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma

argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din

prevederile art. 130 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția

adoptată să fie certă și coerentă.

7

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Alina Popovici, reprezentată de avocatul

Veaceslav Popa.

Se casează integral decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alina Popovici

împotriva Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” cu privire la

constatarea faptului discriminării la locul de muncă, anularea ordinelor, restabilirea

situației anterioare încălcării dreptului, încasarea salariului pentru absența forțată de

la muncă și repararea prejudiciului moral, cu remiterea cauzei pentru rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

8