2ra-1560/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea plângerii penale, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1560/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea plângerii penale, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1560/23

2-22106920-01-2ra-10112023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: D. Sușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Pahopol, A. Braga, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

03 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolae Daniliuc și

Alexei Galițchi,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Nicolae Daniliuc și Alexei Galițchi împotriva Guvernului Republicii Moldova,

Procuraturii Republicii Moldova, Consiliului Superior al Magistraturii și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinarea plângerii penale, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Nicolae Daniliuc și Alexei Galițchi și

menținută hotărârea din 16 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 25 iulie 2022, Nicolae Daniliuc și Alexei Galițchi au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii

Republicii Moldova, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinarea plângerii penale, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată (f. d. 2-13).

În motivarea cererii de chemare în judecată, au indicat că la 27 iulie 2021,

Nicolae Daniliuc s-a adresat Procurorului General al Republicii Moldova cu o

plângere penală, prin care a solicitat de a dispune prin ordonanță începerea

urmăririi penale în privința judecătorului Angela Catană de la Judecătoria

Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul art. 307 alin. (2) din Codul penal, și anume

1

pronunțarea cu bună-știință a unei încheieri contrare legii, soldată cu urmări grave

și art. 328 alin. (3) din Codul penal, și anume excesul de putere și depășirea

atribuțiilor de serviciu săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică,

soldate cu urmări grave și art. 339 alin. (2) din Codul penal, și anume uzurparea

puterii judecătorești, soldată cu urmări grave.

La fel, a solicitat Procurorului General al Republicii Moldova de a dispune

începerea urmăririi penale, din motiv că la 25 mai 2021, la demersul

Penitenciarului nr. 2 Lipcani, instanța de judecată a emis o încheiere de corectare

a omisiunilor admise în sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06

martie 2019, invocând circumstanțele de drept prevăzute la art. 249 și 395 din

Codul de procedură penală, și anume a adăugat la sentința din 06 martie 2019 –

„A aplica față de Galițchi Alexei Alexei arestarea preventivă, pentru punerea în

executare a pedepsei cu închisoarea, menținând detenția acestuia în instituția

penitenciară până când sentința va deveni definitivă. Încheierea este definitivă la

data pronunțării.”

În opinia reclamanților, prin încheierea din 25 mai 2021, nu a avut loc

niciun fel de corectare a erorilor materiale din sentința judecătorească din 06

martie 2019, ci au fost incluse două prevederi noi în dispozitivul sentinței

judecătorești din 06 martie 2019, nefiind incident art. 249 din Codul de procedură

penală.

Totodată, au menționat că încheierea din 21 mai 2021 nu poate fi definitivă

din data pronunțării, or, nicio normă de procedură penală nu prevede acest lucru.

Cu referire la prevederile art. 25 alin. (4) din Constituția Republicii

Moldova, au punctat că arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de

judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalității mandatului se

poate depune recurs. în condițiile legii, în instanța judecătorească ierarhic

superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător sau de

către instanța judecătorească, în condițiile legii, cel mult pînă la 12 luni.

Au notat că dosarul penal, în cadrul căruia a fost pronunțată sentința

judecătorească din 06 martie 2019, încă din anul 2019 se află în procedura Curții

de Apel Chișinău, prin urmare, este inexplicabil în ce condiții a fost emisă

încheierea din 21 mai 2021, în lipsa cauzei penale.

În cele ce urmează, reclamanții au susținut că, la 09 septembrie 2021,

Nicolae Daniliuc a primit o scrisoare din partea Procuraturii Republicii Moldova,

datată cu 24 august 2021, prin care s-a refuzat în începerea urmăririi penale pe

cazul dat.

La 10 septembrie 2021, Nicolae Daniliuc, a contestat acțiunile abuzive și

ilegale ale procurorului cu o altă plângere, adresată Procurorului General al

Republicii Moldova, în ordinea art. 2991, 2992 din Codul de procedură penală.

Au indicat că la 06 octombrie 2021, Nicolae Daniliuc a mai recepționat o

scrisoare din Procuratura Generală a Republicii Moldova, datată cu 29 septembrie

2021, iar la 07 octombrie 2021, Nicolae Daniliuc a contestat la Judecătoria

Chișinău, sediul Ciocana, acțiunile ilegale ale Procurorului General al Republicii

Moldova în ordinea art. 313 din Codul de procedură penală.

2

Ulterior, prin încheierea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana, plângerea lui Nicolae Daniliuc din 07 octombrie 2021 a fost

declarată inadmisibilă, din motiv că judecătorul de instrucție nu este în drept de

a dispune începerea urmăririi penale sau obligarea procurorului de a porni

urmărirea penală, iar argumentele referitoare la faptul că procurorii au încălcat

flagrant prevederile art. 19, 254, 265, 274 din Codul de procedură penală, au fost

considerate declarative și nefondate, care vin în contradicție cu faptele constate

pe parcursul examinării plângerii.

Au obiectat că, la caz, s-a încălcat în mod flagrant și termenul legal de 10

zile de examinare a plângerii din 07 octombrie 2021, stabilit de art. 313 din Codul

de procedură penală.

La 04 ianuarie 2022, Nicolae Daniliuc a atacat cu recurs la Curtea de Apel

Chișinău încheierea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, în ordinea art. 437-451 din Codul de procedură penală.

Prin decizia din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cererea de recurs

a fost respinsă ca inadmisibilă.

Totodată, au subliniat că Curtea de Apel Chișinău, la 13 iunie 2022, a

refuzat să examineze în fond cererea de recurs din 04 ianuarie 2022, din motivul

că încheierea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, nu

putea fi atacată cu recurs, or, art. 313 alin. (6) din Codul de procedură penală

stipulează cu certitudine că încheierea judecătorului de instrucție privind refuzul

în pornirea urmăririi penale poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel în termen

de 15 zile de la data pronunțării.

Potrivit reclamanților, decizia din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

este în contradicție cu normele de drept internațional.

De asemenea, pe parcursul cercetării cazului dat în mod complet, obiectiv

și multiaspectual, Nicolae Daniliuc a solicitat organului de urmărire penală,

procurorilor să-i răspundă la întrebările ce au fost solicitate referitoare la

încheierea judecătorească din 21 mai 2021, însă până la data adresării cu prezenta

cerere de chemare în judecată, organul de urmărire penală și procurorii nu au

oferit răspuns la întrebările date, fiind ignorat de către procurori.

Având în vedere faptul că atât organul de urmărire penală, cât și procurorii

nu au oferit un răspuns la toate întrebările formulate de către Nicolae Daniliuc,

reclamanții sunt de părerea că a fost încălcat art. 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, și anume obligația

generală a statului de a recunoaște oricărei persoane, aflate sub jurisdicția sa,

drepturile și libertățile definite de Convenție, or, organul de urmărire penală,

procurorii, instanțele de judecată din Republica Moldova au încălcat prevederile

art. 19, 254, 274, 313, 437-551 din Codul de procedură penală al Republicii

Moldova, precum și nu s-a efectuat nicio cercetare penală pe cazul dat pentru a

se afla adevărul.

În drept, reclamanții Nicolae Daniliuc și Alexei Galițchi și-au întemeiat

pretențiile în baza prevederilor art. 19, 254, 274, 313 și 473 din Codul de

procedură penală, art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 8 din Declarația

3

Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la

drepturile civile și politice, art. 1, 6, 13, 41 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1, 4, 7, 8, 20 din

Constituția Republicii Moldova, art. 19, 2006 din Codul civil.

Reclamanții Nicolae Daniliuc și Alexei Galițchi au solicitat: 1) admiterea

acțiunii; 2) constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea plângerii penale

din 27 iulie 2021, în corespundere cu prevederile legale; 3) încasarea din bugetul

de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Nicolae Daniliuc a sumei de 50 000

de euro, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului la

examinarea plângerii penale din 27 iunie 2021 și a sumei de 10 000 de lei, cu titlu

de cheltuieli de judecată sub forma cheltuielilor pentru asistență juridică; 4)

constatarea faptului aplicării ilegale și neconstituționale a arestului preventiv

aplicat de către instanța de judecată, în privința lui Alexei Galițchi, începând cu

25 mai 2021 și până la 25 iulie 2022, pe parcursul a 14 luni (427 zile); 5) încasarea

din bugetul de stat al Republicii Moldova a sumei de 6 000 000 de euro, cu titlu

de prejudiciu moral cauzat prin aplicarea ilegală și neconstituțională a arestului

preventiv și a sumei de 20 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma

cheltuielilor pentru asistență juridică.

Prin hotărârea din 16 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 74, 77-89).

La 11 aprilie 2023, Nicolae Daniliuc și Alexei Galițchi au declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii din 16 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f. d. 92-94), iar la 15 mai 2023, a fost prezentat apelul motivat, prin care

au solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor din acțiune (f. d.

100-102).

Prin decizia din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins apelul declarat de Nicolae Daniliuc și Alexei Galițchi și menținută

hotărârea din 16 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 116,

117-133).

În argumentarea soluției emise, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

reținut că, însuși faptul că reclamanții nu sunt de acord cu hotărârile organelor

implicate în examinarea cererilor/plângerilor depuse de aceștia, nu poate fi

catalogat drept o încălcare a dreptului la examinarea plângerii penale, or, la caz,

s-a stabilit cu certitudine lipsa existenței unei bănuieli rezonabile că a fost comisă

o infracțiune, fapt care exclude emiterea ordonanței pe caz, în situația în care

temeiuri procesuale de intervenire a Procuraturii Generale nu sunt.

Totodată, instanțele de judecată au notat că reclamanții nu sunt în drept de

a pretinde la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la

examinarea plângerilor, or, în baza actelor și lucrărilor dosarului, s-a constatat cu

certitudine că reclamantul, nefiind de acord cu răspunsurile Procuraturii Generale

a Republicii Moldova din 24 august 2021 și din 29 septembrie 2021, a contestat

la judecătorul de instrucție al Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, iar potrivit

încheierii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a

declarat inadmisibilă plângerea, în ordinea art. 313 din Codul de procedură

4

penală, împotriva răspunsurilor Procuraturii Generale a Republicii Moldova din

24 august 2021 și din 29 septembrie 2021.

Mai mult, prin decizia din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins ca inadmisibil recursul declarat împotriva încheierii din 21 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, decizia fiind irevocabilă.

În acest sens, instanțele de judecată au remarcat că, deși Alexei Galițchi a

fost condamnat, acestuia în niciun fel nu i-au fost lezate drepturile sale, or,

existența încheierilor privind aplicarea măsurilor preventive în privința

reclamantului nu denotă faptul că organul de urmărire penală sau instanța de

judecată au admis acțiuni ilicite, întrucât aplicarea acestor măsuri este necesară

într-o societate democratică și acest scop este proporțional anumitor restricții care

pot avea loc în cadrul desfașurării lor.

La 27 octombrie 2023, Nicolae Daniliuc și Alexei Galițchi au declarat

recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

pretențiilor din acțiune (f. d. 137-139).

În motivarea recursului, au indicat că Curtea de Apel Chișinău a respins

cererea de apel, fără a invoca vreun motiv concret în favoarea soluției adoptate.

Au obiectat că nici instanța de fond, nici instanța de apel nu s-a expus

asupra obiectului cererii de chemare în judecată, și anume dacă lui Nicolae

Daniliuc i-a fost încălcat dreptul său la examinarea plângerii penale din 27 iulie

2021, în strictă conformitate cu prevederile legale și dacă lui Alexei Galițchi i-a

fost încălcat dreptul său garantat de art. 25 din Constituția Republicii Moldova.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a

expediat Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, copia recursului declarat de Alexei Galițchi și Nicolae

Daniliuc și s-a comunicat dreptul de depunere, în termen de până la o lună, a

referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor materiale și procedurale invocate în

cererea de recurs (f. d. 142).

La 31 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al

Magistraturii a depus referință la recursul formulat de Nicolae Daniliuc și Alexei

Galițchi împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând declararea inadmisibilității acestuia (f. d. 145-146 verso).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 19

septembrie 2023 (f. d. 116).

Conform extrasului din poșta electronică anexat la materialele cauzei,

copia deciziei motivate din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost

5

notificată recurentului Nicolae Daniliuc, în mod electronic, la 26 octombrie 2023

(f. d. 134).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 27 octombrie 2023 (f. d. 137).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de

a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

Nicolae Daniliuc și Alexei Galițchi împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie

2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Nicolae Daniliuc și Alexei Galițchi este inadmisibilă, pentru motivele

ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și

(2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de

procedură civilă, recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind

tardiv un apel depus în termen;

6

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar

dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Nicolae Daniliuc

și Alexei Galițchi, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că

acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția

pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare

a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recursul declarat de către Nicolae Daniliuc și Alexei Galițchi conține obiecții de

fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care

au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din

Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

7

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate

a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Nicolae Daniliuc și

Alexei Galițchi, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1)

lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Daniliuc și Alexei

Galițchi împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

8