2ra-1487/22 — obligarea aplicarii cotei zero TVA pentru contractele de furnizare a energiei lectrice consumatorului casnic

2ra-1487/22 — obligarea aplicarii cotei zero TVA pentru contractele de furnizare a energiei lectrice consumatorului casnic (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1487/22

2-20030651-01-2ra-12102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

DECIZIE

28 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Ghenadie Eremciuc

examinând recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Premier

Energy” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Holban Ana și

Holban Valeriu împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ,,Premier Energy”

Societate cu Răspundere Limitată, privind obligarea aplicării a cotei zero TVA

pentru contractele de furnizare a energiei electrice consumatorului casnic,

împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Premier Energy”

Societate cu Răspundere Limitată și menținută hotărârea din 10 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 02 martie 2020, Holban Ana și Holban Valeriu au depus cerere de

chemare în judecată împotriva ÎCS „Premier Energy” SRL, privind obligarea

aplicării a cotei zero TVA pentru contractele de furnizare a energiei electrice

consumatorului casnic.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 06 octombrie 2016, între ÎCS

„Premier Energy” SRL și Holban Ana au fost încheiate contractele de furnizare a

energiei electrice consumatorului casnic nr. ***** și *****, în privința

încăperilor cu numerele cadastrale *****, și respectiv *****, aceste din urmă

imobile, în Registrul bunurilor imobile, la capitolul modul de folosința au

mențiunea nelocativ, dar, de fapt, reprezintă penthouse cu toate condițiile pentru

locuință. Or, în conformitate cu Legea cu privire la locuințe din 30

aprilie 2015 locuință reprezintă - construcție sau încăpere izolată alcătuită din

una sau din mai multe camere de locuit, precum și din alte încăperi auxiliare

1

(bucătărie, bloc sanitar etc.), care satisface cerințele de trai ale unei persoane sau

ale mai multor persoane (familii) și corespunde exigențelor minime pentru

locuințe, stabilite în actele normative; în calitate de locuință sunt recunoscute

casele de locuit individuale, apartamentele, încăperile locuibile din cămine și

clădiri cu altă destinație.

Reclamanții au susținut că actul normativ enunțat stabilește normative și

exigențe minimale pentru locuințe care sunt: acces liber individual în spațiul

locuibil, fără tulburarea dreptului de posesie și a folosinței exclusive a spațiului

deținut de către o altă persoană sau familie, spațiul pentru odihnă, spațiul pentru

prepararea hranei, grupul sanitar, acces la energia electrică și apa potabilă,

evacuarea controlată a apelor uzate și a reziduurilor menajere, precum și

menținerea temperaturii în locuințe conform normelor sanitare, condiții care sunt

întrunite pe deplin de aceste bunuri imobile, fapt confirmat și de

contractele înregistrate în Registrul bunurilor imobile (în anexa sa, fiind și

schema acestor spații cu veceu și tot inventarul).

Potrivit dispozițiilor art. 104 lit. b) din Codul fiscal, se stipulează că se

scutesc de TVA cu drept de deducere - energia electrică, energia termică și apa

caldă pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă, indiferent de subiectul în a

cărui gestiune se află aceste bunuri.

La 30 decembrie 2019, s-au adresat cu cerere prealabilă către ÎCS

„Premier Energy” SRL, prin care au solicitat aplicarea în continuare a cotei zero

TVA pentru aceste bunuri imobile.

Drept urmare, ÎCS „Premier Energy” SRL a menționat, în răspunsul

expediat către reclamanți, că potrivit normelor în vigoare, contractul de furnizare

a energiei electrice se perfectează în baza actelor prezentate de către solicitant,

inclusiv a actului ce confirmă dreptul de proprietate sau a altui act care atestă

dreptul de folosință asupra imobilului care face obiectul locului de consum

respectiv, iar în dependență de destinația imobilului - locativ sau nelocativ,

indicat în actul de proprietate, normele în vigoare stipulează reglementări

distincte. Reieșind din actele prezentate în vederea perfectării contractelor de

furnizare a energiei electrice, fiind specificat drept destinație nelocativă a

încăperilor cu numerele cadastrale ***** și ***** din str. ***** *****, *****,

mun. Chișinău, acestor încăperi li se aplică dispozițiile normelor specifice

încăperilor nelocative, inclusiv calcularea TVA pentru energia electrică livrată.

A indicat că ÎCS „Premier Energy” SRL a susținut că, până la moment, în

adresa furnizorului, nu au fost prezentate acte ce ar confirma schimbarea

destinației încăperilor, care de fapt și fac obiectul locurilor de consum NLC

***** și NLC *****.

Reclamanții au solicitat obligarea ÎCS „Premier Energy” SRL să aplice

cota zero TVA pentru contractele de furnizare a energiei electrice consumatorului

casnic nr. ***** și ***** în privința încăperilor cu numerele cadastrale ***** și

respectiv *****.

Prin încheierea protocolară din 17 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, s-a respins cererea reprezentantului ÎCS „Premier Energy” SRL,

avocatul Artur Macovei privind atragerea în proces în calitate de intervenient

accesoriu Serviciul Fiscal de Stat, ca neîntemeiat.

2

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a admis integral cererea de chemare în judecată înaintată de către

Holban Ana și Holban Valeriu împotriva ÎCS „Premier Energy” SRL cu privire la

obligarea aplicării cotei zero TVA pentru contractele de furnizare a energiei

electrice consumatorului casnic.

A fost obligat ÎCS „Premier Energy” SRL să aplice cota zero TVA la

facturile emise în temeiul contractelor de furnizare a energiei electrice

consumatorului casnic nr. ***** și nr. ***** din 06 octombrie 2016 pentru

locurile de consum – bunurile imobile, identificate în baza numerelor cadastrale

***** și *****, ambele situate în mun. Chișinău, str. ***** *****, ***** (f.d.

129, 133-138).

Prin decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de ÎCS ,,Premier Energy” SRL. A fost menținută fără

modificări, încheierea protocolară din 17 septembrie 2021 și hotărârea din 10

decembrie 2021 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 179-187).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel a notat că instanța de fond, în mod

just, a reținut că bunurile imobile, identificate în baza numerelor cadastrale *****

și *****, de fapt se exploatează în scop locativ, satisfăcând cerințele de trai ale

reclamanților, prin urmare, întrunesc în acest sens condițiile prevăzute de lege

proprii unei locuințe.

Curtea de Apel Chișinău nu a reținut afirmația apelantului că în condițiile

în care modul de folosință asupra bunurilor imobile nu este înregistrat, conform

extrasului din Registrul bunurilor imobile, ca fiind cu destinație locativă, atunci

nu sunt aplicabile la livrarea energiei electrice prevederile art. 104 lit. b) din

Codul fiscal, deoarece instanța de fond a remarcat în mod just că pârâta a încheiat

cu reclamanta Holban Ana contractele de furnizare a energiei electrice

consumatorului casnic, ci nu noncasnic, la caz, fiind stabilit că bunul imobil este

folosit ca spațiu de locuit și nu este utilizat în scopuri comerciale. Astfel, legea

prevede expres că persoana fizică care procură energie electrică pentru propriile

necesități casnice, excepție făcând doar utilizarea energiei în scopuri comerciale,

este consumator casnic.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că, din probele anexate s-a stabilit

cu certitudine că bunurile imobile cu numerele cadastrale ***** și *****, din str.

***** *****, *****, mun. Chișinău, sunt exploatate în scop locativ, casnic și nu

comercial.

Ce ține de încheierea protocolară din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, Curtea de Apel Chișinău a notat că instanța de fond

corect a constatat că apelantul cu privire la atragerea în proces în calitate de

intervenient accesoriu a Serviciului Fiscal de Stat nu a argumentat în sensul

întrunirii condițiilor prevăzute de normele procedurale sub aspectul necesității

imperative de atragere a entității sus enunțate în calitate de intervenient accesoriu,

motiv pentru care demersul corect a fost respins ca unul neîntemeiat. Or, faptul că

prin efectul hotărârii se vor diminua obligațiile fiscale a ÎCS „Premier Energy”

SRL față de Serviciul Fiscal de Stat nu constituie motiv de atragere în proces a

Serviciului Fiscal, or, consumatorul nu poate fi impus la plata unei taxe, în

condițiile în care legea prevede aplicarea scutirii.

3

La 16 septembrie 2022, ÎCS ,,Premier Energy” SRL a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei

decizii noi privind trimiterea cauzei la rejudecare în primă instanță. Totodată a

fost contestată și încheierea protocolară din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a fost respinsă cererea de atragere în proces a

Serviciului Fiscal de Stat (f.d. 190-194).

În motivarea recursului a menționat că hotărârea primei instanțe, cât și

decizia instanței de apel sunt pasibile casării în temeiul lit. a), alin. (2), art. 432

din Codul de procedură civilă, deoarece normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată. Instanțele nu au elucidat în actele judecătorești

faptul că destinația ne-locativă a fost stabilită mai devreme în actele primare care

au servit temei de înregistrare și anume contractele de investiție, administrate la

dosar. Din ele rezultă că proprietarii Holban Ana și Holban Valeriu au determinat

de comun acord cu antreprenorul caracterul ne-locativ a încăperilor. Astfel, dânșii

au consimțit asupra acestui caracter, asumându-și toate riscurile legate de acest

fapt, orice deficiență de exploatare fiind imputabilă însuși reclamanților.

Recurenta a susținut că instanțele de judecată au considerat că datele în

cadastru sunt irelevante sau incorecte, însă aceste fapte puteau fi constatate doar

atunci când instanța de judecată examina o acțiune în rectificare specificată în art.

438 din Codul civil. În speță, obiectul litigiului este cu totul altul, iar reclamanții

nu au înaintat pretenții cu privire constatarea destinației locative a bunului imobil

și rectificarea datelor din Registrul bunurilor imobile, astfel instanța de judecată a

depășit limitele judecării cauze când a conchis asupra destinației locative a

bunului imobil.

A mai indicat că instanțele de judecată au examinat cauza în lipsa unor

persoane ne-antrenate în proces și anume a Serviciului Fiscal de Stat. În cadrul

examinării cauzei a solicitat să fie atras în proces în calitate de intervenient

accesoriu - Serviciul Fiscal de Stat, deoarece este autoritatea publică

împuternicită să administreze impozitele, taxele și alte plăți în interesele

statutului, însă cererea a fost respinsă. În opinia recurentei, prin neatragerea

Serviciului Fiscal de Stat este imperioasă, deoarece Taxa pe văloare adăugată nu

este profitul companiei, nu duce la majorarea sau micșorarea patrimoniului

acesteia, ci un impozit pe care furnizorul îl încasează și îl virează lunar la bugetul

de stat.

Cu referire la termenul de depunere a recursului.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei 30 iunie 2022. La

13 iulie 2022 Curtea de Apel Chișinău a expediat, prin intermediul oficiului

poștal, părților copia deciziei motivate, însă la materialele cauzei lipsește dovada

recepționării acesteia.

Respectiv, cererea de recurs declarată la 16 septembrie 2022 este depusă în

termen.

La 12 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

4

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d. 198).

La 03 noiembrie 2022, avocatul Holban Ion, acționând în interesele Anei

Holban și Valeriu Holban a depus referință pe marginea recursului declarat,

solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil (f.d. 200-209).

Prin încheierea din 09 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție,

recursul declarat de ÎCS ,,Premier Energy” SRL a fost considerat admisibil.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–

16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de ÎCS ,,Premier Energy” SRL a fost depus

până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor de admisibilitate în

vigoare la data depunerii recursului.

În speță, pentru elucidarea problemelor de legalitate invocate în cererea de

recurs depusă de ÎCS ,,Premier Energy” SRL împotriva deciziei din 30 iunie 2022

a Curții de Apel Chișinău, Completul al Curții Supreme de Justiție a considerat

oportun invitarea participanților la proces în ședința de judecată publică, cu

citarea acestora la Curtea Supremă de Justiție.

Ședința de judecată a fost fixată spre examinare pentru data de 20 iunie

2024.

La ședința de judecată s-a prezentat: reprezentantul recurentei ÎCS

,,Premier Energy” SRL – Artur Macovei în baza mandatului avocațial seria MA

nr. 1462400 din 12 ianuarie 2022 și reprezentantul intimaților Holban Ana și

Holban Valeriu, avocatul Holban Ion, în baza mandatului avocațial seria MA nr.

1535752 din 02 martie 2020.

În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul recurentului ÎCS ,,Premier

Energy” SRL a solicitat casarea deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu emiterea unei decizii noi de restituirea a cauzei la rejudecare în prima

instanță.

Reprezentantul intimaților Holban Ana și Holban Valeriu, avocatul Holban

Ion, a solicitat respingerea recursului, cu menținerea deciziei din 30 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată.

Audiind explicațiile participanților la proces, studiind materialele dosarului,

verificând decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în limitele controlului de

legalitate, în raport cu criticele invocate, Completul de judecată al Curții Supreme

5

de Justiție constată că se impune admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere

a cererii de chemare în judecată depuse de Holban Ana și Holban Valeriu

împotriva ÎCS ,,Premier Energy” SRL, privind obligarea aplicării cotei zero TVA

pentru contractele de furnizare a energiei electrice consumatorului casnic, pentru

motivele ce succed.

Conform art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

În corespundere cu art. 118 alin. (1) și alin. (3) din Codul de procedură

civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept

temei al pretențiilor și obiecțiilor sale.

Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și

obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de

drept material și procedural ce urmează a fi aplicate

Conform art. 130 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de

probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura

lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au

fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat

în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

Conform alin.(4), săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din perspectiva temeiurilor reținute, la caz, ÎCS ,,Premier Energy” SRL a

pretins că instanțele de judecată au aplicat eronat normele de drept material și au

apreciat arbitrar probele.

Astfel, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele

de judecată în fazele procesuale anterioare denotă că temei pentru înaintarea

acțiunii în instanța de judecată a constituit faptul că ÎCS ,,Premier Energy” SRL a

aplicat TVA pentru furnizarea energiei electrice de către companie lui Holban

6

Valeriu și Holban Anei la locurile de consum din mun. Chișinău, str. *****

*****, *****.

Reclamanții au considerat că sunt îndreptățiți să solicite obligarea ÎCS

,,Premier Energy” SRL să aplice cota zero TVA la facturile emise în baza

contractelor de furnizare a energiei electrice consumatorului casnic nr. ***** și

nr. ***** din ***** ***** ***** pentru locurile de consum – bunurile imobile,

identificate conform numerelor cadastrale ***** și *****, ambele situate în mun.

Chișinău, str. ***** *****, *****, în temeiul art. 104 lit./ b) din Codul fiscal.

Examinând acțiunea, prima instanță a considerat-o întemeiată și a admis-o,

motivând că ÎCS ,,Premier Energy” SRL a încheiat cu Holban Ana contractele de

furnizare a energiei electrice consumatorului casnic, dar nu noncasnic, ceea ce

prezumă că bunul imobil este folosit ca spațiu de locuit și nu este utilizat în

scopuri comerciale. Prin urmare, reclamanții Holban Ana și Holban Valeriu pot

beneficia, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (4) din Codul fiscal, de

TVA la cota zero pentru consumul energiei electrice.

Reținând că soluția oferită de prima instanță este justă, instanța de apel a

decis respingerea apelului declarat de ÎCS ,,Premier Energy” SRL și menținerea

hotărârii primei instanțe.

Nefiind de acord cu soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare, ÎCS

,,Premier Energy” SRL a declarat recurs.

Verificând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce

guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că soluția instanțelor ierarhic inferioare este eronată,

bazată pe aprecierea greșită a circumstanțelor de fapt și a materialelor dosarului,

precum și aplicarea eronată a normelor de drept material motiv din care nu poate

fi menținută.

Astfel, problema de bază supusă controlului judecătoresc în faza de recurs

constă în verificarea corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată a

prevederilor art. 104 lit. b) din Codul fiscal.

Pentru a elucida aspectele abordate în speță, Completul de judecată va

raporta circumstanțele prezentate mai sus la normele de drept material ce

reglementează raportul juridic dedus judecății.

În temeiul art. 104 lit. b) din Codul fiscal, se scutesc de T.V.A. cu drept de

deducere - energia electrică, energia termică, apa caldă, alimentarea cu apă și

canalizarea pentru bunurile cu destinație locativă, inclusiv casele de vacanță,

indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste.

Din norma precitată se atestă că, pentru a beneficia de scutirea de la TVA,

cu drept de deducere pentru livrarea energiei electrice este necesar ca bunurile

imobile deținute de consumator să constituie un bun cu destinație locativă,

indiferent de subiectul (persoană fizică/persoană juridică) în a cărui gestiune se

află aceste bunuri și cu cine este încheiat contractul de furnizare a energiei

electrice.

Conform art. 2 din Legea cu privire la energia electrică nr. 107 din 27 mai

2016, consumator casnic reprezintă acea persoană fizică care cumpără energie

electrică pentru propriile necesități casnice, cu excepția utilizării acesteia în

scopuri comerciale, pentru desfășurarea activității de întreprinzător sau

profesionale.

7

În accepțiunea art. 4 din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie

2015, potrivit cărora locuință reprezintă construcție sau încăpere izolată alcătuită

din una sau din mai multe camere de locuit, precum și din alte încăperi auxiliare

(bucătărie, bloc sanitar etc.), care satisface cerințele de trai ale unei persoane sau

ale mai multor persoane (familii) și corespunde exigențelor minime pentru

locuințe, stabilite în actele normative; în calitate de locuință sunt recunoscute

casele de locuit individuale, apartamentele, încăperile locuibile din cămine și din

clădiri cu altă destinație.

La fel, incidente sunt și dispozițiile pct. 19 lit. a) din Regulamentul cu

privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1303 din 24 noiembrie 2004, potrivit căruia se disting bunuri

imobile cu destinație locativă, care includ construcțiile și încăperile izolate

destinate predominant locuirii permanente și activităților complementare ei,

precum și terenurile pe care sînt amplasate sau urmează a fi amplasate astfel de

construcții, cu următoarele subcategorii: apartamente și încăperi izolate locative

în case cu multe etaje; apartamente în case de locuit individuale; case de locuit

individuale, inclusiv terenuri aferente și construcțiile auxiliare în localitățile

urbane și în localitățile rurale; terenuri destinate construcției locative.

Așadar, Completul de judecată reține că, la ***** ***** *****, între SRL

„Exfactor Grup” și Holban Ana au fost încheiate contractul nr. ***** și nr.

*****cu privire la investirea capitalului privat în construcția obiectului, potrivit

căruia SRL „Exfactor Grup” s-a obligat să construiască pentru ultima încăperi

izolate nelocative cu suprafața totală de ***** m.p. și respectiv de ***** m.p.

amplasate în blocul nr. ***** al „ Casei de Locuit cu 104 de apartamente” din str.

*****. *****, *****, mun. Chișinău.

Drept urmare, reclamanții Holban Ana și Holban Valeriu au devenit

proprietarii încăperilor izolate nelocative cu suprafața totală de ***** m.p. și

respectiv de ***** m.p. amplasate în str. ***** *****, *****, mun. Chișinău,

identificate în baza numerelor cadastrale ***** și *****, fapt ce se confirmă prin

extrasele din Registrul bunurilor imobile atașate la materialele cauzei.

La 06 octombrie 2016 între ÎCS ,,Premier Energy” SRL și Holban Ana au

fost încheiate contractele de furnizare a energiei electrice consumatorului casnic

nr. ***** și *****, pentru locul de consum din str. *****, *****, debara.

Astfel, raportând circumstanțele expuse mai sus la cadrul legal invocat,

Completul de judecată atestă că statutul bunurilor imobile, obiect al raportului

juridic litigios este unul nelocativ, circumstanță ce a fost stabilită de însăși

beneficiarul acestor construcții, adică de intimați Holban Ana și Holban Valeriu,

iar lucrările au fost efectuate de către executor în strictă conformitate cu proiectul

aprobat conform legislației în vigoare, inclusiv de către beneficiar, deciziile

Consiliului municipal Chișinău, certificatul de urbanism și autorizației de

construcție, statut ce nu a fost modificat până la darea în exploatare a acestora,

nici la momentul înregistrării dreptului de proprietate asupra spațiilor date în

Registrul bunurilor imobile, precum și nici la momentul examinării cauzei în

instanța de judecată.

Mai mult, după cum rezultă din actele cauzei și anume din extrasele din

Registrul bunurilor imobile, modul de folosință a bunurilor cu numerele

cadastrale ***** și ***** amplasate în mun. Chișinău, str. ***** *****, *****

8

este unul nelocativ, iar potrivit art. 22 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, registrul bunurilor imobile este

documentul de bază al cadastrului. Dacă datele din registrul bunurilor imobile nu

coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu datele constatate pe teren,

se consideră veridice datele din registrul bunurilor imobile, cu excepția cazurilor

de eroare tehnică evidentă.

Drept urmare, faptul că în susținerea poziției sale reclamanții/intimații au

prezentat fotografii precum că utilizează aceste bunuri imobile în scop casnic,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu le poate reține ca

pertinente, fiindcă din materialele cauzei se denotă contrariul și anume că

destinația juridică a acestor spații este nelocativă, fapt confirmat și prin

explicațiile acordate de către reprezentantul intimaților în ședința de judecată.

Astfel că destinația bunului ca loc de consum nu se apreciază după modul

în care proprietarii îl folosesc în realitate, dar după caracterul juridic al acestuia,

caracter care la cazul din speță rezultă din informația conținută în Registrul

bunurilor imobile, care se prezumă autentică și corectă, până la schimbarea

destinației în registru, dar nu prin modificarea condițiilor de folosire.

Ce ține de concluzia instanțelor ierarhic inferioare precum că pârâta a

încheiat cu reclamanta Holban Ana contractele de furnizare a energiei electrice,

ca consumator casnic, astfel, fiind stabilit că bunul imobil este folosit ca spațiu de

locuit și nu este utilizat în scopuri comerciale, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție o apreciază ca fiind neîntemeiată. Or, conform contractelor de

furnizare a energiei electrice nr. ***** și ***** încheiate între ÎCS ,,Premier

Energy” SRL și Holban Ana la ***** *****se atestă că locurile de consum sunt

debaralele amplasate în str. *****, *****, mun. Chișinău, iar menținerea în

contractul tip ca fiind unul casnic este eroare tehnică.

La acest aspect, Completul de judecată relevă că potrivit dispozițiilor art.

666 din Codul civil, contractul este acordul de voință realizat între două sau mai

multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice.

Contractului îi sunt aplicabile normele cu privire la actul juridic. Contractul poate

fi de adeziune sau negociat, sinalagmatic sau unilateral (generează obligații doar

pentru una dintre părți), comutativ sau aleatoriu și cu executare instantanee sau

succesivă, precum și de consumator.

Conform art. 667 alin. (1) din Codul civil, părțile contractante pot încheia

în mod liber, în limitele normelor imperative de drept, contracte și pot stabili

conținutul lor. Dacă, în scopul protecției intereselor prioritare ale societății sau ale

unui individ, efectele unui contract depind de încuviințarea autorităților statului,

limitările și condiționările trebuie reglementate prin lege.

În temeiul art. 725 din Codul civil, contractul trebuie interpretat pe

principiile bunei-credințe. Contractul se interpretează după intenția comună a

părților, fără a se limita la sensul literal al termenilor utilizați.

Conform art. 726 din Codul civil, la interpretarea contractului se va ține

cont de natura lui, de circumstanțele în care a fost încheiat, de interpretarea care

este dată acestuia de către părți sau care poate fi dedusă din comportamentul lor

de până la și de după încheierea contractului, precum și de uzanțe.

9

În corespundere cu art. 727 din Codul civil, contractul produce nu numai

efecte stipulate de către părți, dar și efecte care, conform naturii contractului,

rezultă din lege, din uzanțe sau din principiul echității.

Incidente speței sunt și dispozițiile art. 728 din Codul civil, potrivit căruia

clauzele contractuale se interpretează în contextul întregului contract.

Din normele precitate se atestă că interpretarea contractului se face ținând

cont de principiile bunei credințe, cât și de intenția comună a părților, însă fără a

limita unilateral sensul lor, iar clauzele contractului se interpretează coordonat și

nu trebuie desprinse din contextul contractului, deoarece formează un tot întreg.

Iar, în cazul în care o clauză este primitoare de mai multe sensuri se va

interpreta în sensul în care produce efecte juridice, dar nu în sensul care nu va

produce asemenea efecte. Respectiv, contractul va produce efectele față de părți

care au fost stipulate expres, dar obligă de asemenea părțile la tot ceia ce rezultă

din natura lui în conformitate cu legea, uzanțele sau principiul echității.

La caz, Completul de judecată atestă că din momentul încheierii

contractului de furnizare a energiei electrice la 06 octombrie 2016 și până la

formularea acțiunii în judecată, factura de plată a fost furnizată și achitată cu

aplicarea TVA ca pentru un loc de consum noncasnic, prin urmare anume aceasta

a fost esența înțelegerii dintre părți la momentul încheierii acestuia –

furnizarea/achitarea energiei electrice pentru un bun nelocativ, indiferent că în

textul contractului tipizat s-a indicat ca fiind pentru un consumator casnic.

În continuare, Completul de judecată apreciază critic și poziția instanțelor

ierarhic inferioare, conform căruia a stabilit că bunurile imobile cu numerele

cadastrale ***** și ***** amplasate în mun. Chișinău, str. ***** *****, *****

întrunește condițiile prevăzute de lege proprii unei locuințe, deoarece, acestea se

exploatează în scop locativ, satisface cerințele de trai ale

reclamanților/intimaților.

Or, la aspectul dat instanțele de judecată nu au luat în considerare că în

Registrul bunurilor imobile modul de folosință a bunurilor enunțate este specificat

ca fiind nelocativ, statutul acestora pe parcurs nefiind modificat.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție constată că speței nu sunt aplicabile dispozițiile art. 104 alin. (4) din

Codul fiscal, deoarece s-a constatat că statutul bunurilor imobile cu numerele

cadastrale ***** și ***** amplasate în mun. Chișinău, str. *****. *****, *****

este unul nelocativ și prin urmare reclamanții Holban Ana și Holban Valeriu nu

pot beneficia, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (4) din Codul fiscal, de

TVA la cota zero pentru consumul energiei electrice.

Așadar, circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că

atât prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legale

aplicabile speței, motiv din care actele judecătorești de dispoziție nu pot fi

menținute, iar cererea de chemare în judecată depusă de Holban Ana și Holban

Valeriu urmează a fi respinsă.

Subsecvent, Completul de judecată apreciază ca fiind irelevantă poziția/

cerința recursului precum că instanțele de judecată au soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces în condițiile în care

s-a constatat netemeinicia acțiunii depuse de către Holban Ana și Holban Valeriu,

10

or, hotărârea menționată nu generează consecințe negative față de Serviciul Fiscal

de Stat.

Din considerentele menționate și reieșind din faptul, că cererea de recurs

este întemeiată, iar concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare sunt

neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie de respingere a acțiunii

depuse de Holban Ana și Holban Valeriu împotriva ÎCS ,,Premier Energy” SRL,

privind obligarea aplicării a cotei zero TVA pentru contractele de furnizare a

energiei electrice consumatorului casnic.

În conformitate cu art. 444 și 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Premier

Energy” Societate cu Răspundere Limitată.

Se casează decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Holban

Ana și Holban Valeriu împotriva ÎCS ,,Premier Energy” SRL, privind obligarea

aplicării a cotei zero TVA pentru contractele de furnizare a energiei electrice

consumatorului casnic cu emiterea unei noi hotărâri, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Holban Ana și

Holban Valeriu împotriva ÎCS ,,Premier Energy” SRL, privind obligarea aplicării

a cotei zero TVA pentru contractele de furnizare a energiei electrice

consumatorului casnic.

Decizia este irevocabilă

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Ghenadie Eremciuc

11