3ra-527/23 — anularea actului administrativ

3ra-527/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-527/23

2-21002160-01-3ra-27052023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Sîrbu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

D E C I Z I E

26 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de Consiliul municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „TCI-Prim” împotriva

Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 05 ianuarie 2021, SC „TCI-Prim” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, solicitând anularea integrală a

deciziei nr.23/5 din 23 decembrie 2020, emisă de Consiliul municipal Chișinău.

În motivarea acțiuni, a indicat că la 16 ianuarie 2007 reclamanta a primit în

locațiune, în temeiul contractului de locațiune nr. 01-2007, copertină cu suprafața

de 441,7 mp, amplasată pe adresa șos. Hâncești, 140/1, mun. Chișinău.

Prin decizia Consiliului municipal nr. 7/26 din 05 septembrie 2013, în

calitatea sa de proprietar, a transmis în locațiune SC „TCI-Prim” SRL pe un

termen de 3 ani încăperea nelocativă nr. 1 și 2, cu suprafața de 467,6 mp, de pe

șos. Hâncești, 140/1, mun. Chișinău.

Ulterior, autoritatea publică a adoptat decizia nr. 9/52-1 din 02 decembrie

2013, prin care a decis de a exclude sintagma „fără drept de privatizare” din

Decizia Consiliului municipal nr. 7/26 din 05 septembrie 2013.

La 04 februarie 2014 a fost încheiat contractul de locațiune nr. 3/13/016

dintre Consiliul municipal Chișinău și reclamantă, prin care s-au transmis în

locațiune încăperile nr. 1 și 2, cu suprafața de 467,6 mp, din șos. Hâncești, 140/1,

mun. Chișinău.

La o anumită dată decizia Consiliului municipal nr. 7/26 din 05 septembrie

2013 și decizia Consiliului municipal nr.9/52-1 din 02 decembrie 2013 au

constituit obiect de litigiu, fiind invocate ilegalitatea acestora de către Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

1

Prin hotărârea judecătorească din 06 mai 2014 (devenită irevocabilă) s-a

respins acțiunea ca neîntemeiată.

Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare din 16 ianuarie 2015,

Consiliul municipal Chișinău a vândut, iar SC „TCI-Prim” SRL a cumpărat

încăperile nelocuibile cu suprafața de 467,6 mp, amplasate pe șos. Hâncești,

140/1, mun. Chișinău.

Tot la aceiași dată, Primăria mun. Chișinău a avizat proiectul urbanistic de

detaliu privind reconstrucția imobilului existent cu extinderea acestuia.

Prin decizia Consiliului Municipal nr. 3/32-12 din 19 mai 2015 s-a dispus

formarea terenurilor cu numerele cadastrale 0100217441 și 0100217442 și calea

de acces din șos. Hâncești, 140/1, mun. Chișinău. Totodată, s-a dispus vânzarea

terenului cu numărul cadastral 0100217441 către SC „TCI-Prim” SRL.

Prin același act administrativ, pârâta a decis darea în arendă a terenului cu

numărul cadastral 0100217442, pe un termen de 5 ani, către societatea

reclamantă.

Prin comunicarea nr. 1757 din 15 aprilie 2016, Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a informat părțile litigante despre lipsa viciilor juridice la

emiterea Deciziei Consiliului Municipal nr. 3/32-12 din 19 mai 2015, iar în fond

lipsa motivelor de ilegalitate.

La 06 septembrie 2016, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.

19880, dintre Primăria mun. Chișinău și reclamantă, prin care a fost înstrăinat

terenul cu nr. cadastral 0100217441 din șos. Hâncești, 140/1, mun. Chișinău.

Întrucât informația grafică din Registrul bunurilor imobile nu corespundea

cu suprafața expusă în decizia Consiliului Municipal nr. 3/32-12 din 19 mai 2015,

reclamanta avea anumite impedimente la înregistrarea dreptului dobândit, motiv

pentru care, prin decizia Consiliului municipal Chișinău cu nr. 9/20-1 din 16

ianuarie 2019 s-a dispus rectificarea erorii produse anterior cu substituirea

sintagmei „suprafața de 0,5209 ha” cu sintagma „0,6216 ha”.

Ulterior, la 23 decembrie 2020, autoritatea publică a emis decizia nr.23/5,

prin care: - s-a abrogat Decizia Consiliului Municipal Chișinău cu nr. 9/20-1 din

16 ianuarie 2019 cu privire la operarea unor modificări în decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 3/32-12 din 19 mai 2015; - s-a anulat pct.4 și 5.3 din

Decizia Consiliului Municipal Chișinău cu nr. 3/32-12 din 19 mai 2015 cu privire

la privatizarea terenului aferent obiectivului privat al SRL „TCI Prim”; - s-a

împuternicit viceprimarul Ilie Ceban, pentru semnarea și perfectarea oricărui

contract sau alte acte juridice necesare, în vederea executării pct.1 și pct.2 ale

prezentei decizii; - s-a dispus ca Direcția juridică a Primăriei municipiului

Chișinău, în comun cu Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare,

precum și în colaborare cu Direcția generală finanțe, să asigure în termen de 20

zile calendaristice, pregătirea actelor necesare, în vederea executării prevederilor

pct.l și 2 din prezenta decizie, precum și anularea contractului de arendă, încheiat

între Primăria municipiului Chișinău și „TCI Prim” SRL; - s-a stabilit că Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare, nu va elibera acte permisibile de

construire pentru terenurile menționate în deciziile nr.3/32-12 din 19 mai 2015 și

nr. 9/20-1 din 16 ianuarie 2019, iar în cazul existenței/depistării acestora, își va

asuma dreptul de a le anula; - s-a pus în sarcina Primarului general dl Ion Ceban,

constituirea Grupului de lucru cu privire la verificarea corectitudinii procedurii de

2

privatizare a construcției separate amplasată pe adresa mun. Chișinău șos.

Hâncești 140/1 lit.G (05) prin revizuirea/reexaminarea Procesului verbal nr.7 al

Comisiei de privatizare a încăperilor nelocuibile din 19 decembrie 2014, date în

locațiune precum și verificarea corectitudinii privatizării terenului aferent.

A menționat că, acest act nu a fost comunicat reclamantei, însă despre

existența acestuia s-a aflat din informația publică disponibilă.

Reclamanta consideră că, decizia nr. 23/5 din 23 decembrie 2020, emisă de

Consiliul municipal Chișinău, este ilegală, reprezintă un act administrativ

individual defavorabil prin care se pune în sarcina reclamantei îndatoriri

neavenite: - nu se conține obligația care urmează a fi îndeplinită de fiecare

entitate și termenul de îndeplinire; - motivele justificative care au determinat

autoritatea publică să recurgă la „exproprierea reclamantei”; - despăgubirea

pentru privarea de bun; - argumentele de neaplicare în speță a „speranței

legitime”, ce a făcut ca reclamanta să consimtă că achiziționează un bun fără de

care anterior însăși Consiliul municipal Chișinău nu a formulat pretenții de

ilegalitate; - că există un termen legal, în interiorul căreia emitentul sau terții, pot

formula pretenții de ilegalitate; - de la transmiterea bunului în proprietate, după

care locațiunea terenului adiacent autoritatea publică fie din culpă sau omisiune, a

adoptat acte care în fond a tulburat posesia și folosința terenului arendat.

A susținut că, denumirea actului nu are relevanță din punct de vedere al

formei actului, ci urmează a se lua în considerare conținutul și efectele juridice

ale actului, care conduc spre nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice de drept public. Or, în limita art.10, art.11 alin.1 lit.a), art.140 Cod

administrativ, sunt în prezența lucrului decis - ceea ce presupune că faptele din

actul administrativ nu mai pot fi contestate nici pe cale prealabilă, nici prin

acțiune în instanța de judecată competentă.

Aplicarea regulii de „puterea lucrului de decis” este combinat cu efectele

principiului „autorității de lucru judecat”, în situația în care instanțele de judecată

au supus controlului judecătoresc deciziile anterioare constatând legalitatea

acestora.

A menționat că, în conformitate cu art.123 alin. 2 Cod de procedură civilă,

faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă

soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt

obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și

nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă

aceleași persoane. Astfel, consideră că, actul administrativ adoptat nu respectă

nici principiul legalității.

La fel, consideră că, actul administrativ individual defavorabil este lipsit de

motivare, atât sub aspectul condițiilor legale impuse unei asemenea motivări, cât

și ipso facto, fiind temei legal de anulare a actului.

Autoritatea publică ex ante emiterii unui act administrativ este obligată să

motiveze circumstanțele care au stat la baza emiterii actului administrativ

defavorabil, or din actul contestat se observă lipsa motivării privitor la

proporționalitatea măsurii dispuse, oportunitatea, argumentele din cadrul audierii

și alte condiții obligatorii.

Actul administrativ contestat nu conține nici o motivare, condiție obligatorie

conform art.31 Cod administrativ.

3

În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat

în considerare autoritatea publică pentru decizia sa.

Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și

punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului

discreționar.

Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Observă că, asemenea explicații și motivare în actul contestat lipsește, așa

cum este prescris în art.118, art.137 Cod administrativ.

Per a contrario, în lipsa motivării în termenii expuși, un asemenea act

administrativ individual defavorabil este ilegal. Susține că, la emiterea actului

administrativ individual defavorabil nu a fost inițiată și respectată procedura

administrativă imperativă stabilită de legiuitor în cuprinsul Codului administrativ,

ceea ce constituie temei de anulare a actului.

Relevă că, acest text de lege impune o procedură obligatorie, cu reguli

exhaustive și imperative stabilite, care nu admite derogări.

Prin încheierea din 09 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a admis cererea reprezentantului Consiliului municipal Chișinău, s-a introdus în

prezentul proces în calitate de terț ÎM „Primtrans”.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a admis acțiunea și s-a anulat decizia nr. 23/5 din 23 decembrie 2020

emisă de Consiliul municipal Chișinău.

La 27 decembrie 2021, reprezentantul Consiliului municipal Chișinău a

declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de

apel, casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și s-a menținut hotărârea din 03

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 22 februarie 2023, Consiliul municipal Chișinău a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar

la 05 mai 2023, a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului, prin

care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei și a hotărârii, cu

emiterea unei decizii noi privind declararea drept inadmisibilă/neîntemeiată a

acțiunii înaintate de SC „TCI-Prim” SRL.

În motivarea recursului, a invocat că decizia contestată este ilegală, fiind

adoptată cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și

procesual.

De asemenea, consideră că nu au fost elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

În acest context, a menționat că instanța de apel a stabilit incorect obiectul

probațiunii, adică circumstanțele relevante pentru soluționarea justă a cauzei, care

trebuie determinate definitiv de instanță pornind de la temeiul pretențiilor și

obiecțiilor părților, precum și de la normele de drept material și procedural

aplicabile.

Determinarea incorectă a obiectului probațiunii poate rezulta din atribuirea

importanței juridice unor circumstanțe irelevante pentru soluționarea corectă și,

invers, din neanalizarea circumstanțelor relevante.

4

Astfel, a conchis că instanța de apel nu a cercetat pe deplin toate

circumstanțele cauzei, nu a luat în considerare argumentele și probele prezentate

de partea pârâtă, nu a reținut poziția persoanei terțe privind capacitatea sa de

apărare și prezentare a unei opinii în speța examinată, și a concluzionat doar pe

baza argumentelor prezentate de partea intimată.

La fel, consideră că instanța de apel ar fi trebuit să declare inadmisibilă

acțiunea în temeiul art. 207 alin. (2) lit. d), e) Cod administrativ din motiv că

reclamanta nu justificat un drept încălcat prin actul administrativ contestat,

prezentând dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei

încălcări personale.

În cererea de chemare în judecată trebuie invocată esența încălcării sau

pericolul de încălcare a drepturilor, libertăților sau intereselor legitime, pretențiile

reclamantului, și circumstanțele de fapt și de drept pe care își întemeiază

pretențiile, conform art. 93 alin. (1) Cod administrativ.

Pe când, compania SC „TCI-Prim” SRL nu a demonstrat și motivat care este

dreptul său propriu vătămat prin activitatea administrativă. Reclamanta a eșuat în

a aduce probe concludente și plauzibile prin care s-ar demonstra existența unui

drept vătămat prin activitatea Consiliului municipal Chișinău.

Cu referire la fondul cauzei, a reiterat că la data de 23 decembrie 2020

Consiliul municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 23/5 cu privire la abrogarea

deciziei nr. 9/20-1 din 16 octombrie 2019 și modificarea deciziei nr. 3/32-12 din

19 mai 2015.

A susținut că prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 23/5 din 23

decembrie 2020 a fost abrogată decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 9/20-1

din 16 ianuarie 2019 „Cu privire la operarea unor modificări în decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 3/32-12 din 19 mai 2015” (pct.1), precum și

anulat pct. 4 și pct.5.3 din decizia nr. 3/32-12 din 19 mai 2015 „Cu privire la

privatizarea terenului aferent obiectivului privat al societății comerciale SRL

„TCI-PRIM”.

Consiliul a accentuat poziția legalității actului administrativ emis, iar

instanțele de judecată, în mod neîntemeiat nu au dat apreciere temeiurilor de fapt

și de drept menționate în preambulul deciziei anulate.

În acest sens, a menționat că potrivit art. 21 Cod administrativ autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate

cu legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară

scopului pentru care acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și

instanțele de judecată competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor

și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de

lege.

Astfel, a subliniat că autoritatea publică locală a emis un act perfect legal,

scopul căruia fiind apărarea intereselor municipalității, valorificarea dreptului de

proprietate municipală.

În aceeași ordine de idei, consideră greșită poziția instanței privind

încălcarea principiului cercetării din oficiu prevăzut la art. 22 Cod administrativ,

or autoritatea publică emitentă urmare a cererii înaintate de către ÎM „Primtrans”,

cercetând și analizând circumstanțele expuse, constatând existența riscului de

5

pierdere a proprietății municipale, a întreprins unica măsura existentă, de emitere

a actului administrativ.

La fel, consideră că nu poate fi reținută concluzia instanței de apel potrivit

căreia autoritatea publică locală a admis inegalitate și discriminare prin actul

administrativ emis contrar art. 23 Cod administrativ. Or, instanța nu a dezvoltat

esența acestui principiu, precum și felul în care acesta se atribuie speței

examinate.

În ceea ce privește mențiunea încălcării art. 31 Cod administrativ privind

motivarea actelor administrative individuale, a reiterat poziția expusă la

examinarea cauzei în instanța de apel potrivit căreia actul administrativ individual

a fost emis în deplină concordanță cu prevederile legale, armonizând în sine

principiul de motivare conform art. 31 din Codul administrativ, precum și cerința

motivării conform art.118 C. În motivare sunt indicate temeiurile esențiale de

drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia

sa.

Astfel, motivarea juridică a emiterii actului administrativ individual este

dictată de prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală.

Totodată, potrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 136 din 17.06.2016 privind

statutul municipiului Chișinău, în domeniul administrării patrimoniului și a

finanțelor publice municipale Consiliul municipal Chișinău decide cu privire la

administrarea bunurilor domeniilor public și privat ale municipiului (lit.b).

În conformitate cu art. 9 alin. (1) din Legea nr. 121 din 04.05.2007 privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice, împuternicirile de proprietar al

patrimoniului unității administrativ-teritoriale sânt exercitate de consiliul local în

numele unității administrativ-teritoriale. Acesta decide în domeniul administrării

proprietății publice în privința dării în locațiune, arendă a terenurilor proprietate a

unității administrativ-teritoriale, exercită controlul asupra integrității și folosirii

eficiente a patrimoniului unității administrativ-teritoriale.

Potrivit normelor legale invocate, rezultă că autoritatea publică emitentă a

actului administrativ a exercitat atribuția conferită prin lege, urmărindu-se scopul

protecției și gestionării eficiente a patrimoniului municipal.

Potrivit art. 170 alin. (5) Cod administrativ potrivit căruia autoritatea publică

competentă poate oricând, din oficiu, de a porni o procedură de anulare a unui act

administrativ incontestabil.

Prin urmare, prin intermediul normei juridice expuse mai sus, se pune la

dispoziția autorității publice emitente un instrument care să o determine să-și

analizeze propriul act, făcând uz de acest remediu pentru ca starea de legalitate să

fie repusă în starea sa firească.

Mai mult decât atât, potrivit art. 30 alin. (2) Cod administrativ autoritățile

publice nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile juridice definitive sau

drepturile dobândite, decât în situații în care, în condițiile stabilite de lege, acest

lucru este absolut necesar pentru interesul public.

Astfel, noile prevederi ce reglementează modalitatea de petrecere a

procedurii administrative oferă o serie de pârghii în materia anulării și încetării

efectelor juridice ale actelor administrative individuale, oricând din oficiu. Acest

fapt nu afectează nicidecum principiul securității raporturilor juridice, or, la caz,

6

se atestă necesitatea apărării unui interes public, acesta fiind patrimoniul

municipal.

Pe de altă parte, motivarea faptică a actului administrativ este dictată de nota

informativă a consilierului municipal Roman Cojuhari din 18.12.2020, fiind

elucidat și scopul emiterii deciziei, de valorificare și gestionare eficientă a

patrimoniului municipiului Chișinău.

Potrivit notei informative din 18 decembrie 2020 enunțate s-a constatat că la

data de 09 decembrie 2020 în adresa Consiliului municipal Chișinău a parvenit

scrisoarea înaintată de către ÎM „Primtrans”.

ÎM „Primtrans” a fost fondată prin decizia Consiliului municipal Chișinău

nr. 10/23 din 06 martie 2003 „Cu privire la crearea Întreprinderii municipale

„Primtrans”, primind în gestiune lotul de pământ cu suprafața de 2,922 ha și

bunurile imobile din șoseaua Hâncești, nr. 140/1.

Prin cererea înaintată Consiliului municipal Chișinău, ÎM „Primtrans” a

solicitat fondatorului său anularea din oficiu a deciziilor sale (nr. 3/32-12 din

19.05.2015 și nr. 9/20-1 din 16.01.2019, având în vedere faptul că emiterea

deciziilor în cauză au determinat pierderea unei suprafețe de teren inclusă în

suprafața totală a terenului atribuit în gestiune întreprinderii la momentul fondării

sale.

Potrivit notei informative la proiectul de decizie este indicat faptul că

Consiliul municipal Chișinău, prin deciziile sale nr. 3/32-12 din 19 mai 2015 și

nr. 9/20-1 din 16.01.2019 fără acordul, înștiințarea, dar și un studiu cum vor

afecta aceste decizii activitatea Întreprinderii municipale exclude din gestiunea

acesteia 1. 2118 ha, dintre care 0,4894 ha sunt privatizate la un preț de doar 642

938 lei, iar 0,7224 ha date în arendă pe un termen de 5 ani.

Conform notei informative este specificat faptul că terenul cu nr. cadastral

0100217442 a fost dat în arendă fără petrecerea procedurii de licitare. Totodată,

darea în arendă a terenului menționat prejudiciază bugetul municipal, or în cazul

în care acest teren ar fi fost gestionat eficient, atunci veniturile bugetare ar fi

considerabil de mari.

Mai mult decât atât, la emiterea deciziei nr. 9/20-1 din 16 ianuarie 2019 și a

deciziei nr. 3/32-12 din 19 mai 2015 (în partea modificată) nu au fost respectate

prevederile legale în privința necesității petrecerii licitației, fapt relevat în nota

informativă din 18 decembrie 2020.

Or, conform prevederilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, actele juridice de administrare și de

dispoziție privind bunurile proprietate publică a unității administrativ-teritoriale

se încheie cu persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat prin licitație

publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin

lege.

Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009 stabilește că organizarea și

desfășurarea licitației este condiționată de prioritatea prețului maxim propus.

Toate terenurile proprietate municipală, libere de construcție, pot fi

înstrăinate sau date în arendă prin intermediul licitațiilor publice, organizate în

condițiile legii, de către autoritățile administrației publice locale, respectând

7

principiile de bază, cum ar fi, utilizarea eficientă a proprietății publice, libertatea

concurenței, transparența și tratamentul egal.

Totodată, în notă este specificat că un alt factor ce a determinat emiterea

deciziei este eliberarea SRL „TCI-Prim” a certificatului de urbanism pentru

proiectare, potrivit căruia pentru terenul atât cel privatizat cât și cel dat în arendă

urmează a fi proiectat un complex rezidențial conform reglementărilor

documentației de urbanism. Astfel, în cazul construcției acestui complex,

municipalitatea va pierde și lotul transmis în arendă.

Astfel, în preambulul deciziei nr. 23/5 din 23 decembrie 2020 sunt expuse

considerentele de drept și de fapt ce au justificat emiterea actului administrativ,

or acesta a fost adoptat anume în scopul protejării și asigurării inalienabilității

bunului proprietate municipală.

Acest fapt derivă inclusiv și din nota informativă din 18 decembrie 2020,

fiind menționat că terenul atât privatizat cât și cel dat în arendă are codul de

reglementare R6 (Notă! Potrivit Regulamentului Local de Urbanism, Zonele R6

cuprind funcțiuni rezidențiale cu densitate medie, fiind permise toate tipurile de

locuințe colective, tip blocuri de locuit multifamiliale), care fiind astfel asigurată

gestionarea eficientă a terenurilor, bugetul municipal ar acumula venituri

impunătoare comparativ cu prețul derizoriu acordat pentru arenda terenului.

Prin urmare, Consiliul municipal Chișinău, în urma analizei circumstanțelor

ce au implicat lipsirea de efecte juridice a deciziei nr. 9/20-1 din 16 mai 2019 și

respectiv modificarea deciziei nr. 3/32-12 din 19 mai 2015, a optat pentru soluția

anulării, opțiune care nu putea fi tratată altfel ori privilegiată prin aplicarea unei

alteia.

Consiliul a menționat că, consideră incorectă poziția instanței de judecată

potrivit căreia intimatul a fost privat de proprietate în vederea conferirii de

beneficiu unui particular, fapt ce nu poate urmări interesul public.

Interesul public vizează ordinea de drept, democrația, garantarea drepturilor

și a libertăților persoanelor, precum și obligațiile acestora, satisfacerea

necesităților sociale, realizarea competențelor autorităților publice, funcționarea

lor legală și în bune condiții. (art. 18 CA)

Astfel, a accentuat că instanța de apel a neglijat faptul că terenul transmis în

arendă SC „TCI-Prim” SRL, nu constituie proprietate a companiei, dar este

proprietate municipală, astfel anume municipiul Chișinău este pasibil de a-și

pierde bunul, iar autoritatea publică locală fiind privată de dreptul de a-și exercita

competența în valorificare a terenului respectiv.

Cu atât mai mult atât instanța de fond cât și cea de apel își întemeiază

hotărârile pe faptul că SC „TCI-Prim” SRL a fost privată prin expropriere de

bunuri, ceea ce nu corespunde cu situația de fapt și de drept în cazul din speță.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

8

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că la caz, copia dispozitivului deciziei a fost

notificată Consiliului mun. Chișinău la 21 februarie 2023.

La 22 februarie 2023, Consiliul municipal Chișinău a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei.

Copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei

la 04 mai 2023. Iar, motivarea recursului a fost depusă la 05 mai 2023.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei d15 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău – la 22 februarie 2023 și prezentării motivării acestuia – la 05 mai 2023,

Consiliul mun. Chișinău a respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2)

din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului).

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatei copia recursului depus, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Însă, până la data examinării

recursului referințe la recursul declarat nu au fost depuse.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

Verificând decizia din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

limitele controlului de legalitate, în raport cu criticile invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul

de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea

integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una

dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie

cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că la 05 ianuarie 2021, SC „TCI-Prim” SRL a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău,

solicitând anularea integrală a deciziei nr.23/5 din 23 decembrie 2020, emisă de

Consiliul municipal Chișinău.

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 03 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a admis acțiunea și a anulat decizia nr. 23/5

din 23 decembrie 2020 emisă de Consiliul municipal Chișinău.

Instanța de apel, prin decizia din 15 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, a respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și a menținut

hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

9

În motivarea deciziei de menținere a hotărârii primei instanțe, instanța de

apel a conchis că soluția adoptată este justă.

Privitor la fondul cauzei, instanța de apel a punctat mai multe aspecte

relevante privind respectarea normelor legale la emiterea Deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 23/5 din 23 decembrie 2020.

Instanța a subliniat necesitatea respectării procedurilor administrative

corecte, inclusiv consultarea și notificarea părților interesate înainte de luarea

deciziilor.

Astfel, a evidențiat că, Consiliului municipal Chișinău este legitimată să

administreze bunurile publice conform prevederilor legale în vigoare, în special

conform art. 3 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, care stabilește competențele și responsabilitățile

autorităților locale în gestionarea bunurilor publice.

Însă, în contextul specific al cazului, a remarcat că, Consiliul municipal

Chișinău a abrogat deciziile administrative favorabile fără respectarea

procedurilor legale sau fără notificarea corespunzătoare a părților afectate.

Abrogarea deciziilor a fost făcută abuziv și într-un mod nejustificat, ignorându-se

speranța legitimă a societății comerciale de a se baza pe aceste acte

administrative pentru exercitarea drepturilor de proprietate.

Astfel, instanța de apel a reafirmat că SC „TCI-Prim” SRL avea dreptul la

respectarea dreptului său de proprietate, conform normelor constituționale și ale

convențiilor internaționale.

În același context, instanța a conchis că nu s-au respectat garanțiile de

procedură prevăzute de legislația administrativă, or decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 23/5 din 23 decembrie 2020 este un act administrativ neîntemeiat și

nu este motivat complet.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Consiliul

municipal Chișinău, Completul de judecată ajunge la concluzia că decizia

instanței de apel nu poate fi menținută din cauza deficiențelor în motivare.

În concret, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că,

instanța de apel nu a oferit o motivare adecvată privind argumentele prezentate de

Consiliului municipal Chișinău. Aceasta înseamnă că instanța nu a discutat

suficient de detaliat și de clar raționamentele pe care Consiliul și-a bazat apelul.

Instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară cu privire la

argumentele apelului ce vizează că reclamanta nu a demonstrat și motivat, în

sensul admisibilității acțiunii, revendicarea unui drept propriu lezat prin

activitatea administrativă.

În decizia sa instanța de apel a conchis că motive de inadmisibilitate, în

conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) din Codul administrativ, la caz nu

sunt.

Însă, în ciuda acestei concluzii, prin decizia din 15 februarie 2023, instanța

de apel nu a pus în discuție argumentul că SC „TCI-Prim” SRL nu a demonstrat

lezarea unui drept de proprietate, or decizia contestată vizează doar terenul cu nr.

cadastral 0100217442, care este proprietate municipală (de domeniu privat). Deci

reclamanta nu are un drept de proprietate asupra terenului respectiv, ceea ce

presupune că nu poate invoca intervenția în dreptul său de proprietate.

10

La fel, instanța nu s-a expus asupra argumentelor că deciziile Consiliului

municipal Chișinău nr. 3/32-12 din 19 mai 2015 și nr. 9/20-1 din 16 ianuarie

2019 nu au respectat prevederile legale privind necesitatea petrecerii licitației,

terenul cu numărul cadastral 0100217442 a fost dat în arendă fără desfășurarea

procedurii de licitare, contrar prevederilor legale.

Conform articolului 77 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, actele juridice de administrare și de

dispoziție privind bunurile proprietate publică a unității administrativ-teritoriale

se încheie cu persoane fizice și juridice de drept privat prin licitație publică,

organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, stabilește că organizarea și

desfășurarea licitației este condiționată de prioritatea prețului maxim propus.

Aceste argumente invocate în apel subliniază importanța respectării

procedurilor legale de licitare pentru administrarea bunurilor publice și

evidențiază impactul financiar negativ al nerespectării acestor proceduri.

Instanța de apel nu a abordat aceste argumente esențiale în motivare, fapt ce

lasă un gol în justificarea deciziei sale și ridică dubii cu privire la analiza

completă a cauzei.

În acest sens, instanța de recurs accentuează că în procesul judiciar,

instanțele de apel au obligația de a examina și de a răspunde tuturor argumentelor

prezentate în apel. Aceste argumente trebuie analizate și discutate în mod detaliat

pentru a justifica soluția pronunțată.

O motivare neclară și insuficientă face dificil pentru părțile implicate să

înțeleagă exact cum și de ce a fost luată decizia de menținere a hotărârii primei

instanțe.

Lipsa unei motivări adecvate subminează încrederea în imparțialitatea și

corectitudinea actului de justiție

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Potrivit art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că motivarea

este un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a

imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a

exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control

judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării hotărârilor

judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 239 din

Codul de procedură civilă și art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

11

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de

recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu

și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea

dreptului la un proces echitabil al recurenților, inclusiv dreptul de acces liber la

justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20

din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.

În speță, neanalizarea în esență a tuturor argumentelor și circumstanțelor

cauzei, împiedică exercitarea controlului judiciar, punând instanța de recurs în

imposibilitatea de a putea analiza soluția adoptată, în întregul său, întrucât

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate se analizează în funcție de motivele de

fapt și de drept reținute de instanța de apel la adoptarea soluției, motive care

trebuie să fie concordante cu actele aflate la dosar și cu celelalte probe

administrate, iar în lipsa indicării unor asemenea motive, instanța de recurs nu

poate verifica legalitatea și temeinicia soluției, în privința fondului litigiului.

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

participanților la proces la un proces echitabil.

În special, instanța urmează să analizeze în mod specific argumentul că SC

„TCI-Prim” SRL nu a demonstrat lezarea unui drept de proprietate, având în

vedere că terenul este proprietate municipală.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Consiliul municipal Chișinău.

Se casează integral decizia din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „TCI-Prim” împotriva

Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și se

restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12