3ra-874/23 — anularea actului administrativ, s.a.

Dosarul nr. 3ra-874/23 2-21130277-01-3ra-17082023 prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central – N. Bobu instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procpciuc, N. Chircu, E. Grumeza ÎNCHEIERE 26 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele completului, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Diana Stănilă Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului depus de Parhalschii Vadim, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Parhalschii Vadim împotriva Primăria s. Șofrîncani, r-nul Edineț și Comisia de licitație a Primăriei s. Șofrîncani, r-nul Edineț, terți Khiramagomedov Shamil și Buciulea Mihail, privind anularea actului administrativ, declararea valabilității procesului-verbal privind rezultatele licitației și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 02 septembrie 2021, Parhalischii Vadim a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei s. Șofrîncani, Comisia de licitație a Primăriei s. Șofrîncani, prin care a solicitat: anularea procesului-verbal nr. 5 a ședinței Comisiei de licitație a Primăriei s. Șofrîncani, r-nul Edineț din 06 august 2021 ca fiind ilegal; declararea valabilității și legalității procesului-verbal nr. 4 privind rezultatele licitației din 02 august 2021, prin care reclamantul a fost declarat câștigător al licitației, și prin care i-a fost dat în arendă, folosință separată obiectul acvatic pe termen de 15 ani, bunul iaz cu suprafața de 8,91 ha, numărul cadastral xxxxx cu prețul de arendă 11 000 lei anual;

compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 02 martie 2011 a încheiat cu primăria s. Șofrîncani, r-nul Edineț contractul de arendă a bazinului acvatic cu S- 8,91 ha, situat în extravilanul satului Șofrîncani pe termen de 10 ani, adică până la 02 martie 2021. Conform contractului de folosință separată al obiectului acvatic din 02 martie 2011 a fost stabilită plata pentru arenda în mărime de 11 481 lei pe an în două tranșe. La acest capitol nu a avut restanțe, a achitat plata pentru arenda bazinului acvatic în fiecare an la timp și fără întârzieri. 1 La 02 martie 2021 a expirat termenul de arendă indicat în Contractul bilateral încheiat și semnat la 02 martie 2011. Deoarece Primăria s. Șofrîncani, r-l Edineț n-a cerut întoarcerea bazinului acvatic în legătura cu expirarea termenului de arenda, potrivit art. 1292 alin.(2), (3) Cod civil, contractul de arendă s-a considerat prelungit pentru un an agricol.

În pofida acestor prevederi legale, la 16 iulie 2021 Primăria Șofrîncani a făcut un anunț în Monitorul Oficial precum că pe data de 02 august 2021 la ora 15.00 în incinta primăriei se va desfășura licitația „cu strigare” pentru folosirea separată a obiectului acvatic pe termen de 15 ani, Lotul nr. 1 - iaz, S-8,91 ha, nr. cadastral xxxxx, prețul inițial - 9185,70 lei; Taxa de participare - 216 lei pentru persoanele fizice. Aflând despre petrecerea licitației, a achitat acontul în mărime de 10% din prețul inițial al lotului expus la licitație.

Potrivit procesului-verbal nr.4 din 02 august 2021, Parhalschii Vadim a câștigat licitația cu suma de 11 000 lei, dar la 06 august 2021 aceiași membri ai comisiei de licitație, din circumstanțe și temeiuri necunoscute, au anulat rezultatele licitației din 02 august 2021. Reclamantul a susținut că organizarea petrecerii licitației pe data de 02 august 2021 a fost una care contravine prevederilor normelor de drept civil enumerate, dar înțelegând că aceasta procedura se face în detrimentul intereselor sale, a hotărât să participe la licitație, a participat și a câștigat-o, însă ulterior rezultatele ei au fost declarate ca ilegale. Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 136/2009 din 10.02.2009, versiune în vigoare din 20 aprilie 2018 în baza modificărilor prin Hotărârea Guvernului nr. 327 din 17 aprilie 2018 nu prevede anularea rezultatelor licitației deja petrecute.

A menționat că, la licitația din 02 august 2021 au participat două persoane și el a fost câștigătorul, care a propus suma de 11 000 lei, aproape cu 2 000 lei mai mare decât cea anunțată inițial. Consideră că nu este vina sa că, Comisia de licitație a exclus o persoană care ar fi intenționat să participe la licitație. În context a susținut că, potrivit Registrului al evidenței cererilor pentru participarea la licitație „cu strigare” din 02 august 2021 se vede că pentru participare la licitația anunțată s-au înregistrat la 23 iulie 2021, ora 11:00 Chiramagomedov Shamil, la 23 iulie 2021, ora 11:09 Parhalschii Vadim, la 26 iulie 2021, ora 16:45 Buciulea Mihail, astfel ultimul participant s-a înregistrat cu 15 minute de timpul indicat în anunț.

Comisia de licitație a Primăriei Șofrâncani, r-l Edineț corect și legal a exclus din numărul de participanți persoana care a depus documentele de participare la licitație cu încălcarea termenului. Prin încheierea din 10 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul central, s-a atras în calitate de terți Khiramagomedov Shamil și Buciulea Mihail. Prin hotărârea din 22 august 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul central, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Parhalschii Vadim împotriva Primăria s. Șofrîncani, r-nul Edineț și Comisia de licitație a Primăriei s. Șofrîncani, r-nul Edineț, terți Khiramagomedov Shamil și Buciulea Mihail, privind anularea actului administrativ, declararea valabilității procesului- verbal privind rezultatele licitației și compensarea cheltuielilor de judecată.

2 La 25 august 2022 Parhalschii Vadim reprezentat de avocatul Martin Vasile a declarant apel împotriva hotărârii din 22 august 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul central, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a cererii de chemare în judecată. Prin încheierea din 26 decembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul central, s- a respins cererea avocatului Odobescu Ghenadie în interesele terțului Buciulea Mihail cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a casat parțial hotărârea din 22 august 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul central, în latura declarării valabilității procesului-verbal privind rezultatele licitației, cu emiterea unei decizii noi în partea casată, prin care s-a declarat ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Parhalschii Vadim către Primăria s. Șofrîncani, raionul Edineț și Comisia de licitație a Primăriei s. Șofrîncani, raionul Edineț, terții Khiramagomedov Shamil și Buciulea Mihail privind declararea valabilității procesului-verbal nr. 4 privind rezultatele licitației din 02 august 2021. S-a casat integral încheierea din 26 decembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul central, privind respingerea emiterii unei hotărâri suplimentare și s-a emis o decizie nouă prin care s-a încasat în beneficiul lui Mihail Buciulea de la Vadim Parhalschi cheltuielile de judecată în cuantum de 5 000 lei.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că anularea licitației din data de 02 august 2021, realizată de comisia de licitație a Primăriei Șofrîncani, a fost legală și întemeiată, fiind adoptată în mod corespunzător. În context, a subliniat importanța respectării procedurilor legale și a cerințelor de participare la licitație și a constatat că, comisia de licitație a Primăriei s. Șofrîncani ,r-l Edineț, depistând încălcările comise la petrecerea licitației, legal a luat decizia de a anula rezultatele acesteia, restabilindu-l în drepturi pe Buciulea Mihail. Astfel, a reținut că este corectă soluția instanței de fond privind respingerea acțiunii în contestare formulată de Parhalschi Vadim către Comisia de licitație a Primăriei s. Șofrîncani.

Totodată, instanța de apel a concluzionat că hotărârea urmează a fi casată parțial în latura declarării valabilității procesului-verbal privind rezultatele licitației, cu emiterea unei decizii noi în partea casată, prin care acțiunea s-a declarat inadmisibilă. La 24 iulie 2023, Parhalschi Vadim a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, iar la 07 august 2023 a prezentat cererea de recurs motivată, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă, sau restituirea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului, a invocat că soluția instanței de apel este neîntemeiată.

Or, instanța a interpretat greșit prevederile legale aplicabile cazului, ceea ce a dus la o soluție eronată. În opinia recurentului, interpretarea corectă a normelor juridice ar fi trebuit să conducă la o altă hotărâre. Recurentul a argumentat că dreptul său la apărare a fost încălcat prin limitarea posibilității de a prezenta probe și prin neacceptarea unor dovezi esențiale pentru cauza sa. Acest aspect ar fi afectat fundamental corectitudinea procesului și soluția 3 adoptată. A evidențiat faptul că instanța de fond a făcut erori în aprecierea probelor și a faptelor relevante ale cauzei. Aceste erori de fapt au avut un impact decisiv asupra soluției, conducând la o hotărâre injustă.

Consideră că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia de a declara acțiunea inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) Cod administrativ, din motiv că dânsul nu a indicat expres vreun drept personal vătămat prin actul administrativ contestat și ca urmare nu a concretizat cerințele. Or, conform art. 207 alin. (2) lit. h) Cod administrativ, acțiunea în contencios administrativ poate fi declarată inadmisibilă numai la primirea acțiunii în procedura de către prima instanța, dar nu de instanța de apel. A menționat că instanța de apel nu a invocat nici un argument pentru respingerea cerinței privind anularea procesului-verbal nr. 5. Astfel, instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că, Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, nu prevede anularea rezultatelor licitației deja petrecute.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia dispozitivului a fost notificat avocatului recurentului la data de 22 iunie 2023 prin intermediul poștei electronice (vol. I, f.d.227).

Cerere de apel nemotivată a fost depusă la datat de 24 iulie 2023. Copia deciziei motivate a Curții de Apel Bălți a fost notificată reprezentantului recurentului la data de 17 iulie 2023 (vol. I, f.d.236). Iar, motivarea recursului a fost depusă la 07 august 2023. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la depunerea recursului, recurentul a respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. 4 Examinând temeiurile invocate în recursul depus în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages 5 Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Parhalschii Vadim. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Parhalschii Vadim, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Diana Stănilă Oxana Parfeni 6