2rac-219/23 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil

Dosarul nr. 2rac-219/23 2-22133019-01-2rac-13072023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: S. Dimitriu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Panov, V. Mihaila, V. Cotorobai) Î N C H E I E R E 19 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Societatea cu Răspundere Limitată „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Inep Luck” împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, împotriva deciziei din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse cererile de apel depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Inep Luck” și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută hotărârea din 06 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost admisă parțial acțiunea, c o n s t a t ă : La 08 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil (f. d. 3-11,

vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că, la data de 04 iunie 2014, a fost depusă cerere de chemare în judecată, înregistrată cu nr. 198/14 la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, cu privire la încasarea datoriei și repararea prejudiciului material. La 09 iunie 2014, Judecătoria Rîșcani a emis încheierea nr. 2c-1362/14, prin care nu s-a dat curs cererii SRL „Inep Luck” și s-a comunicat reclamantei despre necesitatea lichidării tuturor neajunsurilor indicate, stabilindu-i pentru aceasta un termen de 10 zile, din momentul primirii copiei încheierii. 1 A menționat că la 17 iunie 2014, SRL „Inep Luck” a depus cerere cu privire la concretizarea faptelor. Prin încheierea din 21 iunie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, a fost admisă cererea SRL „Inep Luck” privind asigurarea acțiunii și s-a aplicat sechestru pe bunurile și mijloacele bănești ce aparțin SRL ,,Cermicom”. A relatat că la data de 25 iunie 2014, executorul judecătoresc Alexandru Tcacenco a emis încheierea nr. 020-703/2014 privind primirea spre executare a documentului executoriu intentarea procedurii de executare, prin care a dispus de a primi spre executare documentul executoriu nr. 2c-1362/14 din 24 iunie 2014, emis de Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău. De asemenea, la 19 august 2014, SRL „Inep Luck” a expediat la Curtea de Apel Chișinău cererea nr. 311/14, cu nr. de înregistrare 8478, cu privire la posibilitatea de a lua cunoștință de dosarul vizat.

Astfel, la 15 septembrie 2014, a fost depusă referință la Curtea de Apel Chișinău, cu nr. de înregistrare 9226, prin care s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, abuziv și care are drept scop tergiversarea dosarului. La 16 septembrie 2014, Curtea de Apel Chișinău a emis o decizia nr. 2r- 1990/14, prin care a fost admis recursul declarat de SRL „Cermicom” și casată încheierea din 21 iunie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. La 24 septembrie 2014, la Curtea de Apel Chișinău a fost expediată cererea privind expedierea deciziei din 16 septembrie 2014. Ulterior, la 21 noiembrie 2014, la Judecătoria Rîșcani a fost depusă cererea nr. 437/14 privind majorarea pretențiilor și anexarea probelor, prin care s-a solicitat încasarea din contul SRL „Cermicom” a sumei de 138 330 de lei, formate din: dobânda de întârziere – 10 150 de lei, dobânda bancară – 9 280 de lei, penalitatea – 2 900 de lei, datoria – 116 000 de lei.

La 25 noiembrie 2014, SRL ,,Inep Luck” a depus cerere privind eliberarea informației, prin care a solicitat informarea în scris pentru a lua cunoștință de dosarul nominalizat. La 17 februarie 2015, SRL ,,Cermicom” a depus un demers la Judecătoria Rîșcani, prin care a solicitat numirea unei expertize. La 17 februarie 2015, SRL ,,Inep Luck” a depus demers la Judecătoria Rîșcani cu nr.78/15 prin care solicită respingerea numirii expertizei. La 15 aprilie 2015, reclamanta a depus cerere cu privire la majorarea pretențiilor, cu anexarea tuturor probelor. La 16 aprilie 2015, SRL ,,Inep Luck” a depus pledoariile pe marginea cauzei respective, prin care a solicitat respingerea demersului de efectuare a expertizei și continuarea examinare acțiunii.

La 15 mai 2015, a fost depusă cerere cu privire la stabilirea altui termen pentru examinarea cauzei. La 02 septembrie 2015, a fost expediată o cerere către SRL „Cexin”, prin care s-a solicitat eliberarea informației despre momentul parvenirii dosarului nr. 41-2c-7826-0406/2014, precum și a datei de numire a expertizei. 2 La 17 septembrie 2015, a fost expediată o comunicare din partea SRL „Cexin”, prin care a relatat că nu a parvenit dosarul cu nr. 41-2c-7826-0406/2014. Ulterior, la 26 septembrie 2016 a fost executat raportul de expertiză, la acest aspect fiind depus un dezacord cu raportul respectiv, precum și înaintată o cerere de constare a ultimului, ca unul fals. A punctat că, pe parcursul examinării cauzei, au fost depuse multiple cereri de majorare a pretențiilor.

Prin hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost admisă parțial acțiunea depusă de SRL ,,Inep Luck” respinsă cererea reconvențională depusă de SRL ,,Cermicom ”. Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de SRL ,,Inep Luck”, admis apelul declarat de SRL ,,Cermicom”, cu restituirea cauzei la rejudecare și încasarea de la SRL ,,Inep Luck” a taxei de stat în sumă de 9 821,29 de lei. Potrivit reclamantei, după parvenirea cauzei la rejudecare, au avut loc zece ședințe judiciare.

Prin hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de SRL „Inep Luck”, iar cererea reconvențională depusă de SRL ,,Cermicom” a fost admisă parțial, fiind dispusă compensarea sumei neachitate de SRL ,,Cermicom” către SRL „Inep Luck”, în temeiul contractului de antrepriză nr. 1 din 19 aprilie 2013, în mărime de 89 600 de lei, cu costul lucrărilor de remediere a viciilor depistate ale bunului imobil construit pe adresa mun. Chișinău, com. Stăuceni, str. Bucovina nr. 1/18, în sumă de 196 183 de lei, încasarea de la SRL „Inep Luck” în beneficiul SRL ,,Cermicom” a diferenței de 105 583 de lei și încasarea de la SRL „Inep Luck” în beneficiul SRL ,,Cermicom” a taxei de stat de 3 267,49 de lei.

În rest, acțiunea reconvențională depusă de SRL ,,Cermicom” a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel, fiind menținută în vigoare hotărârea instanței de fond. În opinia reclamantei, faptul examinării cauzei nominalizate pentru o perioadă de peste 8 ani, nu poate fi considerat un termen rezonabil. Reclamanta a subliniat că atât instanța de fond, cât și instanța de apel, de cele mai multe ori au amânat ședințele de judecată pe motivul neprezentării părților, însă nu au întreprins nicio măsură, conform normelor legale, față de participanții la proces pentru absența nemotivată de la ședințele de judecată, precum și nu au dat dovadă de diligență rezonabilă în efectuarea justiției în cauza civilă.

A menționat că i-a fost cauzat un anumit nivel de stres, frustrare și tristețe, din cauza duratei excesive a procesului, fiindu-i provocat un sentiment de neîncredere în sistemul judiciar și o percepție de neeficiență a sistemului judiciar. Invocând recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 01.11.2012, concluziile Curții Europene și a Curții Supreme de Justiție, expuse mai sus, constată rezonabilă determinarea prejudiciului material cauzat, ca urmare a 3 refuzului executării hotărârii, pornind de la rata de bază de refinanțare, stabilită de BNM. Totodată, a estimat că cuantumul prejudiciului moral poate fi apreciat la suma de 3 079,92 de euro, iar prejudiciul material – la suma de 64 105,12 lei, având în vedere Recomandarea nr. 6 din 01 noiembrie 2012 privind satisfacția echitabilă a Curții Supreme de Justiție.

În drept, reclamanta SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1), (3), (4), art. 4 alin. (1), (4), art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 874, 942 din Codul civil, art. 6 din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 20, 21, 115 din Constituția Republicii Moldova, art. 1, 53 din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, art. 8 din Legea nr. 190 din 19 iulie 1994 din Legea cu privire la petiționare, art. 71 din Codul contravențional.

Reclamanta SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la bugetul de stat a sumei de 64 105,12 lei, cu titlu de prejudiciu material, precum și a sumei de 3 079,92 de euro, cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 06 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial acțiunea. S-a încasat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul SRL „Inep Luck”, suma de 7 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat. În rest, a fost respinsă acțiunea, ca fiind neîntemeiată (f. d. 108, 114-125, vol. II).

La 09 decembrie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 06 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 112, vol. II), iar la 13 ianuarie 2023, a fost prezentat apelul motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a acțiunii (f. d. 147-151, vol. II). La 21 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, a declarat apel împotriva hotărârii din 06 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea pretențiilor respinse, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor din acțiune (f. d. 131-139, vol. II).

Prin decizia din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Inep Luck” și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută hotărârea din 06 4 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 217, 218-224 verso, vol. II). În argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că perioada de referință pentru aprecierea termenului rezonabil de judecare a cauzei este intervalul de timp cuprins între 24 iunie 2014 (data depunerii cererii) și 28 decembrie 2022 (data pronunțării încheierii irevocabile de către Curtea Supremă de Justiție).

Totodată, instanțele de judecată au notat că durata rezonabilă a unei proceduri trebuie evaluată în lumina circumstanțelor particulare ale cazului, având în vedere criteriile stabilite în jurisprudența Curții, în mod special: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente, precum și miza litigiului pentru cei interesați. La acest capitol, instanțele de judecată au reținut că amânarea ședințelor de judecată, în cazul de față, nu poate fi privită doar ca o încălcare a dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile, or, ședințele de judecată au fost amânate inclusiv datorită comportamentului părților în proces, din motive întemeiate, fiind impuse și de normele de drept procedural ce reglementează dreptul la apărare.

Mai mult, perioada de examinare nu poate fi pusă exclusiv în sarcina instanțelor judecătorești, or, instanța de judecată dispune amânarea cauzei în cazul imposibilității părții de a se prezenta în ședință de judecată la data fixată din motive ce nu depind de voința sa (art. 191 din Codul de procedură civilă) sau în urma necesității de a prezenta sau reclama probe (amânarea ședințelor de judecată din motivul neprezentării părților/participanților la proces etc.). Instanțele ierarhic inferioare au punctat și faptul că, deși participanții la proces și-au valorificat drepturile procedurale prevăzute de legislația în vigoare, prin înaintarea cererilor, prin neprezentarea la ședințele de judecată, efectuarea expertizei, termenul de 8 ani este unul mult prea mare pentru a fi considerat rezonabil.

În aceste împrejurări, a fost constatată aplicabilitatea Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. Cu referire la pretenția de reparare a prejudiciului moral, instanțele de judecată au apreciat ca fiind echitabil cuantumul prejudiciului în sumă de 7 000 de lei, iar suma solicitată de 3 079,92 de euro a fost considerată exagerată, în raport cu prejudiciul cauzat în acest sens. În partea ce ține de pretenția de reparare a prejudiciului material, instanțele de judecată au notat că o dobândă invocată într-un litigiu dintre două persoane private nu se circumscrie noțiunii de „prejudiciu material” și nu poate fi atribuită obligația de plată a acestei dobânzi statului pentru termenul de examinare a unei cauze.

La 13 iulie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a 5 solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a acțiunii (f. d. 1-4, vol. III). În motivarea recursului, a indicat că soluția instanțelor de judecată rezultă din interpretarea eronată a prevederilor legale, or, perioada de examinare din cauza de bază, pentru care se pretinde constatarea încălcării art. 6 din Convenție și a art. 2 din Legea nr. 87, nu poate fi imputată în exclusivitate instanțelor de judecată. A menționat că, pe parcursul examinării cauzei de bază, instanțele de judecată au ținut cont de principiul contradictorialității și egalității părților în drepturi procedurale, fiind asigurate condiții egale părților întru exercitarea drepturilor acestora.

Totodată, a indicat că, în cazul în care totuși se pretinde încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei, părțile au dispus de toate pârghiile legale de a înainta instanței de judecată o cerere de accelerare a examinării cauzei, în ordinea art. 192 din Codul de procedură civilă. La 17 octombrie 2023, SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, a declarat recurs împotriva deciziei din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea pretențiilor respinse, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor din acțiune (f. d. 12-22, vol. III). În motivarea recursului, a indicat că interpretarea legii, efectuată de către instanțele inferioare, este contrară jurisprudenței uniforme, precum și că decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

A notat că sumele încasate de către instanțele inferioare, raportate la cheltuielile suportate, sunt iluzorii și infime, fapt care determină neechitatea actelor judecătorești contestate, acestea fiind lipsite de o motivare clară și contrare practicii. Prin încheierea din 02 octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a expediat Ministerului Justiției al Republicii Moldova și SRL „Inep Luck” copiile recursurilor și s-a comunicat intimaților dreptul de depunere, în termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor materiale și procedurale invocate în cererea de recurs (f. d. 10, vol. III). Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 04 mai 2023 (f. d. 217, vol. II). Conform extrasului din poșta electronică anexat la materialele cauzei, copia deciziei motivate din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurenților, în mod electronic, la 08 septembrie 2023 (f. d. 227, vol. II). 6 Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, întrucât cererile de recurs au fost depuse la 13 iulie 2023 și, respectiv, 17 octombrie 2023 (f. d. 1, 12, vol. III).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel. Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023, iar admisibilitatea recursului depus de SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs depuse de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu sunt inadmisibile, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Temeiurile de declarare a recursului depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se 7 încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Temeiurile de declarare a recursului depus de SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023). În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; 8 c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1). Concluziile instanței de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile declarate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de către SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, conțin obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute în legislația procesual- civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci 9 expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de SRL „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, ca fiind inadmisibile. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Societatea cu Răspundere Limitată „Inep Luck”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, împotriva deciziei din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10