2rac-138/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

2rac-138/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2rac-138/23

2-21036986-01-2rac-07072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: N. Mămăligă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, A.Malîi, I. Țurcan)

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Aliona Donos

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Firma

de Reparație și Construcție „Rassvet” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

modificată hotărârea din 24 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în

partea ce ține de cuantumul prejudiciului moral încasat,

c o n s t a t ă:

La 11 martie 2021, SRL „Rassvet”, reprezentată de avocatul Oleg Popovici

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în

termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată (f. d. 2-7, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că la data de 05

septembrie 2006 SRL „Rassvet” și SRL „Ilvicons”, în calitate de reclamanți, au

depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Roman Găină cu privire la

încasarea datoriilor rezultate din contractele din antrepriză.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2010 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău

acțiunea a fost admisă parțial.

S-a încasat de la Roman Gaină în beneficiul SRL „Rassvet” suma de

2 896 619 de lei, cu titlu de datorie, suma de 1 828 586,90 de lei, cu titlu de

dobândă de întârziere și suma de 138 945 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

1

S-a încasat de la Roman Gaină în beneficiul SRL „Ilvicons” suma de

3 093 351 de lei, cu titlu de datorie, suma de 1 952 780,80 de lei, cu titlu de

dobândă de întârziere și suma de 109 505 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

S-a încasat de la Roman Gaină în beneficiul statului suma de 100 270 de

lei, cu titlu de taxă de stat.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 27 septembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Roman Găină și menținută hotărârea din 27 octombrie

2010 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 02 mai 2013 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Roman Găină, casată integral decizia din 27 septembrie

2012 a Curții de Apel Chișinău și restituită cauza spre rejudecare în instanța de

apel, într-un alt complet de judecată.

Prin decizia din 18 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Roman Găină și menținută hotărârea din 27 octombrie

2010 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 29 iulie 2015 Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Roman Gaină, casată integral decizia din 18 decembrie 2014

a Curții de Apel Chișinău și remisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, într-

un alt complet de judecată.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Roman Găină și menținută hotărârea din 27 octombrie 2010 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost

admis recursul, casată decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de

judecată și care la moment, se află spre examinare în ordine de apel la Curtea de

Apel Chișinău.

A indicat că examinarea cauzei durează mai mult de 15 ani, fiindu-i astfel

încălcat dreptul SRL „Rassvet” la judecarea cauzei civile într-un termen

rezonabil.

Din momentul înaintării acțiunii până în prezent SRL „Rassvet” a întreprins

o mulțime de acțiuni legale în scopul restabilirii drepturilor economice încălcate,

care în final din cauza inacțiunilor și acțiunilor necorespunzătoare din partea

autorităților statului, au rămas în incertitudine și nesatisfăcute.

În opinia reclamantului examinarea cauzei timp de 15 ani, precum și

imaginea, reputația negativă a întreprinderii creată pe piață Republicii Moldova,

prin sistarea activității economice și pierderea întregului personal de state,

specialiști cu nume notorii din cauza termenului prea îndelungat de examinare a

cauzei și astfel, imposibilitatea revendicării creanțelor întreprinderii pe cale

judecătorească, a surselor financiare proprietate privată investite în temeiul

contractelor de antrepriză executate de bună-credință, justifică repararea

prejudiciului moral solicitat în sumă de 650 000 de lei, ceea ce constituie o

satisfacție echitabilă și o compensare ce ar duce la repararea prejudiciului.

2

Suma dată este justificată și de situația economică precară, obligațiile

fiscale față de stat în contextul raporturilor juridice în litigiu, care din cauza

timpului prea lung de examinare a cauzei au generat sancțiuni.

A relevat că, instanța urmează să rețină în prezenta cauză că remediul intern

eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei este

instituit prin Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei.

Mecanismul aplicat prin Legea sus citată constă în asigurarea persoanei

interesate a posibilității de a solicita atât urgentarea procedurilor în cursul

procedurii judiciare, cât și de a încasa compensația pentru prejudiciului cauzat

prin încălcarea termenului rezonabil în procesul de examinare a cauzelor sau de

executare a hotărârilor instanțelor judecătorești.

A relatat că, judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop

înlăturarea incertitudinii în care se găsesc părțile prin restabilirea, cât mai curând

posibil, a drepturilor încălcate și prin reinstaurarea legalității, care trebuie să

guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept, ceea ce constituie o

garanție a unui proces echitabil.

A menționat că, la examinarea cauzei privind constatarea încălcării

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, instanța urmează să ia în calcul

criteriile de apreciere a tergiversării judecării cauzei și anume, complexitatea

cauzei, comportamentul reclamantei, conduita instanței de judecată și importanța

procesului pentru reclamant.

Referitor la complexitatea cauzei a accentuat că obiectul litigiului examinat

este încasarea datoriilor în baza contractelor de antrepriză și a dobânzilor de

întârziere, și cauza nu este atât de complexă, ca examinarea să dureze mai mult de

15 ani. Cauza a fost examinată o singură dată de către instanța de fond, de 4 ori în

ordine de apel și în ordine de recurs, la moment aflându-se la rejudecare în apel,

motivele de transmitere a cauzei spre rejudecare fiind diverse, examinarea

superficială de către instanța de apel a normelor de drept material, motivarea

arbitrară, omiterea expunerii asupra la tot cumulul de probe, etc.

A susținut că, în cadrul procesului reprezentanții reclamanților, au

manifestat un comportament activ, s-au prezentat cu regularitate în cadrul

ședințelor de judecată, însă, din cauza solicitărilor de concretizare a pretențiilor și

de prezentare a probelor suplimentare, examinarea cauzei a fost amânată.

Totodată, mai multe ședințe de judecată nu au avut loc și din cauza

instanței, motivele amânării fiind delegarea judecătorului la seminar, concediu de

boală, eliberarea din funcție, înaintarea declarației de abținere.

A notat că, instanțele de judecată nu au demonstrat diligență în gestionarea

cauzei a cărei tergiversare se solicită a fi constatată, iar transmiterea cauzei la

rejudecare de mai multe ori, pe motive de procedură, demonstrează că dreptul

reclamantului la judecare în termen rezonabil a cauzei a fost încălcat.

Totodată, argumentele invocate de SRL „Rassvet” în acțiune dovedesc

justiția ineficientă care i-a încălcat dreptul la judecare în termen rezonabil a

3

cauzei, respectiv este în drept să primească o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral.

În drept, reclamanta SRL „Rassvet”, reprezentată de avocatul Oleg

Popovici și-a întemeiat pretențiile în baza art. 5 din Codul de procedură civilă, art.

1 alin. (2), art. 2 alin. (1), (3), (4), (6), art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie

2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești.

Reclamanta SRL „Rassvet”, reprezentată de avocatul Oleg Popovici a

solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului la judecare în termen

rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova în beneficiul său a sumei de 650 000 de lei, cu titlu

de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de SRL „Rassvet”.

S-a constatat încălcarea dreptului reclamantei SRL „Rassvet” la judecarea

în termen rezonabil a cauzei civile, la acțiunea depusă de SRL „Rassvet” și SRL

„Ilvicons” împotriva lui Roman Găină cu privire la încasarea datoriilor rezultate

din contractele din antrepriză și a dobânzii de întârziere.

S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul SRL „Rassvet”, prejudiciul moral cauzat pentru

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile în mărime de

250 000 de lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 20 000 de lei.

În rest, pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă

ca neîntemeiată (f. d. 116, 121-135, vol. I).

În consolidarea soluției adoptate, cu referire la constatarea încălcării

dreptului reclamantei la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, prima

instanță a constatat că acest termen este relevant pentru reclamantă începând cu

05 septembrie 2006, și anume reieșind din data depunerii cererii de chemare în

judecată și până în prezent, cauza fiind pendinte la Curtea de Apel Chișinău,

perioada de examinare constituind mai mult de 15 ani.

Concomitent instanța de fond a reținut că suma de 650 000 de lei, pentru

repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de

examinare a cauzei solicitată de către reclamant este exagerată, iar suma 250 000

de lei, reprezintă o satisfacție echitabilă a despăgubirilor, ce urmează a fi încasată

din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției.

La 22 iunie 2021, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii din 24 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, iar la 17 septembrie 2021, a fost depusă cererea de apel motivată,

solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată

(f. d. 119, 142-148, vol. I).

Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și modificată

hotărârea din 13 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în partea ce ține

4

de cuantumul prejudiciului moral încasat, după cum urmează: a fost micșorat de

la 250 000 de lei până la 150 000 de lei – cuantumul prejudiciului moral încasat

de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova

în beneficiul SRL „Rassvet”.

În rest, a fost menținută hotărârea (f. d. 32, 33-56 vol. II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reiterat poziția primei instanțe,

precum că reclamanta SRL „Rassvet” este în drept să pretindă compensarea

prejudiciului moral suportat în legătură cu tergiversarea nejustificată a examinării

cauzei, fiind constatat indubitabil faptul tergiversării examinării cauzei civile,

intentate la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Rassvet” și SRL

„Ilvicons” împotriva lui Roman Găină cu privire la încasarea datoriilor rezultate

din contractele de antrepriză și a dobânzilor de întârziere.

Totodată, instanța de apel a relevat că cuantumul prejudiciului moral

încasat prin hotărârea primei instanțe, în mărime de 250 000 lei, este exagerat,

urmând a fi micșorată suma încasată cu titlu de prejudiciu moral, până la suma de

150 000 de lei, care reprezintă o satisfacție echitabilă și rezonabilă în raport cu

prejudiciul cauzat.

La stabilirea cuantumului de 150 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral,

instanța de apel a reținut faptul că aceeași despăgubire a fost anterior încasată prin

decizia din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, devenită irevocabilă

prin încheierea din 10 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în beneficiul

SRL „Ilvicons” care, la 23 octombrie 2018 a depus o acțiune în temeiul Legii nr.

87 din 2011, solicitând constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Ilvicons” și SRL

„Rassvet” împotriva lui Roman Găina cu privire la încasarea datoriilor rezultate

din contractele de antrepriză.

La 02 mai 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii (f. d. 59-

65, vol. II).

În susținerea recursului, a menționat că este eronată opinia instanțelor

inferioare cu privire la temeinicia reparării prejudiciului moral, inclusiv în

cuantumul respectiv, în contextul constatării încălcării dreptului la examinare a

cauzei în termen rezonabil.

Respectarea întocmai a procedurilor din partea instanțelor de judecată, cu

asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, nu poate fi privită drept

tergiversare a examinării cauzei.

În cadrul examinării cauzei în prima instanță cât și în instanța de apel, a fost

dispusă efectuarea a 4 expertize tehnice în construcții, care în cumul au necesitat

32 de luni (2,6 ani). Cauza a fost trimisă la rejudecare în instanța de apel de 3 ori,

ca urmare a admiterii recursurilor declarate de către Roman Găină.

În comportamentul instanței nu sunt abateri de la exigențele procesuale, dat

fiind faptul că instanța nu poate sub pretextul respectării termenului rezonabil de

judecare a cauzei să refuze cercetarea probelor necesare pentru soluționarea

5

corectă a cauzei sau să îngrădească dreptul participanților la proces la folosirea

diferitor mijloace procedurale prevăzute de legislație, care ar putea încălca

principiul egalității părților în proces și contradictorialității.

A subliniat că dreptul la satisfacție echitabilă prevăzută de Legea nr. 87 și

art.6 din Convenție este conferit pentru nerespectarea termenului rezonabil așa

cum este definit de CtEDO, și nu pentru nerespectarea termenului calendaristic

prevăzut de legislația națională.

Termenul rezonabil urmează a fi apreciat în colaborare și cu termenii

prevăzuți de legislația procesuală civilă, fiind stabiliți în vederea asigurării

desfășurării procesului cu respectarea principiilor fundamentale ale dreptului

procesual civil.

La examinarea cauzei, instanțele au respectat cu strictețe dreptul părților

litigioase la examinare în termen rezonabil, ținând cont de comportamentul

părților și complexitatea cauzei.

A mai obiectat că instanța de apel eronat a interpretat art. 1, 2, 5 din Legea

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Totodată, la acordarea prejudiciului moral instanța de apel nu a ținut cont

de complexitatea cauzei, comportamentul părților în proces, deoarece la caz nu

există o încălcare a termenului rezonabil.

La 10 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin oficiul poștal

și poștă electronică în adresa SRL „Rassvet” și a lichidatorului Oleg Bunescu

pentru notificare copia recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, explicându-le dreptul de a depune referință.

La 03 august 2023, prin poșta electronică și prin cancelaria instanței, SRL

„Rassvet”, reprezentată de avocatul Oleg Popovici a depus referință, prin care a

solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil, iar în caz de trecere a

admisibilității, respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 24

ianuarie 2023.

Conform extrasului din poșta electronică anexat la materialele cauzei,

decizia motivată din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, SRL „Rassvet” și reprezentantului

acesteia, avocatului Oleg Popovici, în mod electronic, la 12 aprilie 2023 (f. d. 57,

vol. II).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 02 mai 2023 (f. d. 59-65, vol. II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

6

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023

a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția

art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova este inadmisibilă, pentru

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

7

din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar

constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel

a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova conține obiecții de

fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au

fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul

nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea

greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și

în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

8

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Aliona Donos

Oxana Parfeni

9