3ra-457/23 — obligarea executării actului administrativ

3ra-457/23 — obligarea executării actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-457/23

2-21004669-01-3ra-20042023

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: T. Avasiloaie)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

19 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Inima Codrului”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Inima Codrului” împotriva Preturii

sect. Buiucani, mun. Chișinău și Întreprinderii Municipale pentru Servicii Locativ

sect. Buiucani, mun. Chișinău cu privire la obligarea executării actului administrativ,

împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Inima Codrului” și

menținută hotărârea din 24 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 12 ianuarie 2021, SRL „Inima Codrului” a depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Preturii sect. Buiucani,

mun. Chișinău și Întreprinderii Municipale pentru Servicii Locativ sect. Buiucani,

mun. Chișinău cu privire la obligarea executării actului administrativ.

În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că, începând cu anul 2014, în baza

actelor juridice permisive obținute în conformitate cu prevederile legislației în

vigoare, își desfășoară activitatea comercială în parcul „La izvor”, str. Calea Ieșilor,

sect. Buiucani, mun. Chișinău, unde acordă servicii cetățenilor la centrul de agrement

amenajat conform proiectului avizat de Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare, unde s-au investit peste 2 300 000 de lei.

În perioada anilor 2014-2020, în urma activității comerciale, a transferat la

bugetul de stat și cel local 960 000 de lei. Legalitatea activității sale a fost confirmată

1

prin nenumărate acte de control întocmite de angajații Preturii sect. Buiucani,

Primăriei mun. Chișinău, Direcției generale de comerț, alimentație publică și prestări

servicii, Serviciului Fiscal de Stat, Procuraturi și ale instituții ale statului.

A relatat că, la 12 august 2020, pretorul sect. Buiucani, în lipsa unei hotărâri

judecătorești, a emis ilegal dispoziția nr.193-d, prin care a dispus demolarea,

deteriorarea, furtul, sustragerea, înstrăinarea bunurilor sale, fapt confirmat prin

ordonanța procurorului, prin care s-a dispus începerea urmării penale și hotărârea

judecătorească din 15.12.2020. Potrivit dispoziției nr.193-d din 12 august 2020 a

Preturii sect. Buiucani, mun. Chișinău, la pct.1, s-a pus în sarcina ÎMPSL sect.

Buiucani demontarea și evacuarea forțată a complexului de unități prestări servicii

SRL „Inima Codrului” din parcul „La izvor”: terasă de vară, punct de închiriere a

foișoarelor și punct de închiriere a catamaranelor, cu impunerea cheltuielilor

suportate din contul SRL „Inima Codrului”, potrivit devizului calculat de către

executant, iar la pct.2 din dispoziție, s-a obligat ÎMPSL sect. Buiucani să întocmească

actul de inventariere a bunurilor ridicate, cu transmiterea lui beneficiarului în modul

corespunzător. Conform dicționarului explicativ prin noțiunea de „inventariere” se

înțelege – acțiune de a inventaria, înregistrare a unor bunuri în inventar și evaluarea

lor.

A notat că, la 17 noiembrie 2020, a recepționat două procese-verbale (acte de

constatare, dar nu de inventariere) întocmite la 13-15 august și respectiv la 17-22

august 2020, în lipsa reprezentanților SRL „Inima Codrului”, în care au fost

enumerate o parte din bunuri, care au fost ridicate de către angajații ÎMPSL sect.

Buiucani și evacuate într-o direcție necunoscută, iar o mare parte, aproximativ 70%,

nu au fost indicate în procesele-verbale nominalizate. Conform dicționarului

explicativ prin „proces-verbal” se înțelege act, prin care un comisar constată un fapt,

un delict, dare de seamă a unei ședințe. La 13 august 2020, înainte de a începe

demontarea, demolarea, deteriorarea bunurilor, în prezența angajaților Preturii,

ÎMPSL și a poliției, au fost făcute înregistrări video, documentate toate bunurile sale

aflate pe teritoriul centrului de agrement din parcul „La izvor”.

Reclamantul a indicat că la 17 noiembrie 2020, a expediat în adresa Preturii sect.

Buiucani o cerere, apoi la 18 - 20 noiembrie 2020 a mai expediat trei suplimente, în

care a indicat lista bunurilor care au fost furate, sustrase, înstrăinate, vândute

persoanelor necunoscute, solicitând să i se comunice de ce în procesele-verbale din

13-20 august 2020 nu au fost indicate toate bunurile care-i aparțin. Cererea și

suplementele din 17 - 20 noiembrie 2020 au fost expediate de către Pretura sect.

Buiucani, mun. Chișinău în adresa Întreprinderii Municipale pentru Servicii Locative

sect. Buiucani pentru examinare în fond.

La 01 decembrie 2020, a recepționat la poșta electronică o scrisoare de la

ÎMPSL semnată de Ilie Golub, fără semnătura electronică, digitală, în care era

indicată doar mențiunea „În urma demontării zonei de agrement din strada Calea

Ieșilor, SRL „Inima Codrului”, lacul „La izvor”, au fost întocmite două procese-

verbale, unul cu data de 13-22 august 2020 și altul 13-15 august 2020, în ele au fost

introduse toate bunurile care au fost evacuate de pe adresa sus-menționată și

2

depozitate pe strada I. Neculce – 30, ÎMPSL Buiucani”. Deși, administrația ÎMPSL

sect. Buiucani a fost obligată să întocmească actul de inventariere a bunurilor

ridicate, cu transmiterea lor beneficiarului în modul corespunzător.

Consideră reclamantul că, pct.2 din dispoziția nr.193-d din 12 august 2020 a

Preturii sect. Buiucani, mun. Chișinău nu a fost executată în modul corespunzător,

deoarece nu a fost întocmit un act de inventariere a bunurilor, dar au fost demolate,

deteriorate, sustrase, furate toate bunurile care aparțin cu drept de proprietate SRL

„Inima Codrului”, iar ulterior au fost întocmite două procese-verbale în care s-au

indicat doar o parte din bunuri (40-45%) și semnate de angajata preturii, Rodica

Galenco, șeful ÎMPSL, Ilie Golub, și Inspectoratul de Poliție Buiucani, care nu au

fost obligați, prin dispoziția nominalizată, să întocmească și să semneze un astfel de

act juridic, mai mult, în lipsa reprezentantului său.

La 13 august 2020, când angajații preturii și ÎMPSL Buiucani au început

demolarea, demontarea, deteriorarea și furtul bunurilor sale, nu a fost făcută o

inventariere a bunurilor aflate pe teritoriu și nici nu s-a întocmit un act de inventariere

în care să fie indicate cantitatea, calitatea și valoarea acestora. Astfel, angajații

ÎMPSL sect. Buiucani nu au executat dispoziția nr.193-d din 12 august 2020 emisă de

Pretorul sect. Buiucani, Vadim Brînzaniuc, iar angajată preturii, Rodica Galenco și

Igor Pocrîș din cadrul IP Buiucani abuziv, samavolnic au semnat procesele-verbale

din 13-22 august 2020, deoarece nu au fost obligați și nu sunt menționați în dispoziția

pretorului.

A invocat că la 20 decembrie 2020, a expediat în adresa Preturii sect. Buiucani

și ÎMPSL sect. Buiucani o cerere prealabilă, prin care a solicitat benevol să execute

dispoziția nr.193-d din 12 august 2020 emisă de pretorul Preturii sect. Buiucani în

partea întocmirii actului de inventariere și transmiterea bunurilor beneficiarului SRL

„Inima Codrului”, prin vizionarea înregistrării video și a listei bunurilor aflate pe

teritoriul până la începerea demolării. Însă, în termenul de 15 zile, prevăzut de art.167

din Codul administrativ, autoritatea publică nu a soluționat cererea sa, din care motiv

s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune. Cu trimitere la art.1, art.3, art.5-11, art.17,

art.20-21, art.30-31, art.35, art.39, art.60, art.64, art.68-69, reclamanta a indicat că,

pârâții în baza cererilor sale din 17, 18, 19, 20 noiembrie 2020 și cererii prealabile din

20 decembrie 2020, nu au inițiat procedura administrativă. Cu referire la art.70,

art.72-73, art.81, art.87, art.96-97, art.162, art.164-167, SRL „Inima Codrului” a

indicat că, Pretura sect. Buiucani, mun. Chișinău și ÎMPSL sect. Buiucani nu au

examinat cererea sa prealabilă din 20 decembrie 2020 în termen de 15 zile, nu au

intentat dosar administrativ, și nu au expediat dosarul administrativ instituției

ierarhice superioare Primăriei mun. Chișinău.

Reclamantul a menționat că dispoziția nr.193-f din 12 august 2020 nu a fost

executată de pârâți în partea întocmirii Actului de inventariere a bunurilor sale, cu

transmiterea lor beneficiarului în modul corespunzător, dar au întocmit două procese-

verbale ilegale de constatare.

A solicitat, SRL „Inima Codrului” admitere acțiunii, emiterea unei hotărâri

judecătorești, prin care să fie obligate Pretura sect. Buiucani și Întreprinderea

3

Municipală pentru Servicii Locative sect. Buiucani, mun. Chișinău să execute

dispoziția nr.193-d din 12 august 2020 emisă de pretorul sect. Buiucani, mun.

Chișinău, în partea întocmirii actului de inventariere a bunurilor SRL „Inima

Codrului”, cu transmiterea lor beneficiarului în modul corespunzător.

Prin încheierea din 01 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

acordat termen de 10 zile reclamantei SRL „Inima Codrului” pentru înlăturarea

neajunsurilor cererii de chemare în judecată, și anume, pentru prezentarea formulării

corecte a pretențiilor în cererea de chemare în judecată (f.d.77, vol.I).

La 05 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Inima Codrului” a

depus supliment la acțiune, invocând că prin cererea inițială de chemare în judecată a

solicitat obligarea Preturii sect. Buiucani și Întreprinderii Municipale pentru Servicii

Locative sect. Buiucani, mun. Chișinău să execute dispoziția nr.193-d din 12 august

2020, în partea întocmirii actului de inventariere a bunurilor SRL „Inima Codrului”,

cu transmiterea lor beneficiarului în modul corespunzător (f.d.81-87, vol. I).

Reclamantul a subliniat că, dispoziția nr.193-d din 12 august 2020 a Pretorului

sect. Buiucani, mun. Chișinău reprezintă un act administrativ individual, iar actul de

inventariere a bunurilor sale, cu transmiterea lor beneficiarului în modul

corespunzător, este indicat în dispoziția contestată, care nu a fost întocmit și executat

de Întreprinderea Municipală pentru Servicii Locative, sect. Buiucani, mun. Chișinău.

Consideră că, actul de inventariere face parte componentă a dispoziției nr.193-d

din 12 august 2020 și la fel este un act administrativ individual, care nu a fost

întocmit, din care motiv urmează a fi obligați pârâții, prin hotărâre judecătorească, să

întocmească acest act de inventariere. Totodată, prin răspunsul nr.1493/20 din 11

ianuarie 2021, Pretura sect. Buiucani mun. Chișinău a refuzat să întocmească actul de

inventariere prevăzut de dispoziția nr.193-d din 12 august 2020. Iar, administrația

ÎMPSL sect. Buiucani nu i-a oferit răspuns la cererea sa din 20 decembrie 2020.

La 23 iulie 2021, SRL „Inima Codrului” a depus supliment la cererea de

chemare în judecată, invocând că prin hotărârea irevocabilă din 15 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (menținută prin încheierea din 10 martie 2021 a

Curții de Apel Chișinău și decizia din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție) a

fost anulată ca neîntemeiată dispoziția nr.193-d din 12 august 2020 a Pretorului sect.

Buiucani, mun. Chișinău (f.d. 136-157, vol. I).

Consideră că, prin refuzul pârâților de a întocmi un act de inventariere și

transmitere a bunurilor sale au fost create condiții de furt înstrăinare, sustragere a

bunurilor sale. În viziunea sa, angajații Preturii sect. Buiucani și a Întreprinderii

Municipale pentru Servicii Locative sect. Buiucani au ignorat intenționat decizia

Consiliului mun. Chișinău nr.10/10 din 04 decembrie 2014, prin care a fost aprobat

Regulamentul provizoriu privind procedura de demolare a construcțiilor executate

ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău. La

caz, au fost încălcate prevederile pct.3.1-3.3.6 și pct.4.1-4.4.1 din Regulamentul

enunțat ce vizează lucrările de demolare forțată a construcțiilor, păstrarea materialelor

parvenite în urma demolării forțate la locul depozitării, ș.a.

4

De asemenea, a remarcat că, contrar prevederilor Regulamentul precitat, pârâții

nu au organizat licitație cu privire la desemnare unui operator pentru demolarea

construcțiilor ilegale la începutul anului 2020, nu a fost preîntâmpinată din timp

despre necesitatea evacuării inventarului și a altor bunuri de preț din interiorul

imobilului supus demolării și despre blocarea intrării în imobil, înainte de a începe

demolarea bunurilor, reprezentanții pârâților și poliția nu au întocmit proces-verbal

privind constatarea stării tehnice a obiectivului neautorizat supus demolării forțate și

a terenului aferent, cu anexarea pozelor sau înregistrărilor video, după finisarea

centrului de agrement reprezentanții Preturii sect. Buiucani și ÎMPSL și poliția nu au

întocmit proces-verbal privind verificarea lucrărilor de demolare forțată a obiectivului

neautorizat.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă acțiunea depusă de SRL „Inima Codrului”.

La 28 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea

prevederilor art.232 din Codul administrativ, SRL „Inima Codrului” a depus apel,

împreună cu motivarea, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii din 24 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii sale în sensul formulat

(f.d.170-184, vol.I)

Prin decizia din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de SRL „Inima Codrului” și menținută hotărârea din 24 ianuarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.226-236, vol.I).

În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că soluțiile de respingere a

acțiunii depuse de SRL „Inima Codrului” prin faptul că, prevederile pct.2 din

dispoziția nr.193d din 12 august 2020 au fost respectate de către autoritățile

responsabile de executare a dispoziției, iar faptul că actele, care au fost întocmite în

acest sens, au fost denumite ”proces-verbal” dar nu ”act de inventariere”, nu poate

constitui temei pentru a declara neexecutarea dispoziției indicate supra și obligarea

Preturii sect. Buiucani, mun. Chișinău și a Întreprinderii Municipale pentru Servicii

Locative sect. Buiucani, să întocmească actul de inventariere a bunurilor cu

transmiterea lor în beneficiarului în modul corespunzător.

A indicat că, SRL „Inima Codrului” nu a demonstrat prin probe concludente și

pertinente faptul că, dispoziția nr. 193-d din 12 august 2020, nu a fost executată în

partea întocmirii actului de inventariere a bunurilor, cu transmiterea lor către

beneficiar, în modul corespunzător. Pretura sect. Buiucani, mun. Chișinău și

Întreprinderea Municipală pentru Servicii Locative sect. Buiucani au acționat în

limitele legale, în mod transparent, în maniera revendicată de către SRL „Inima

Codrului” și cea prescrisă de lege, executând de fapt prescripția dispoziției nr.193-d

din 12 august 2020.

La 04 aprilie 2023 și 06 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, SRL

„Inima Codrului” a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, împreună cu

motivarea, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

5

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii sale în

sensul formulat.

În susținerea recursului SRL „Inima Codrului” a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a

examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost

dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

încălcarea și interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurenta consideră că, instanța de apel și prima instanță greșit au concluzionat

că actele întocmite de intimați au fost denumite „proces-verbal” și nu „act de

inventariere”, nu poate constituie temei de a declara neexecutarea dispoziției Preturii

sect. Buiucani nr.193-d din 12 august 2020 și obligarea intimaților să o execute,

deoarece procesul-verbal la care au făcut referire instanțele de judecată ierarhic

inferioare se numește „proces-verbal de ridicare a bunurilor” în care au fost

enumerate bunurile care au fost ridicate, dar nu bunurile care se aflau la fața locului,

cu evacuarea lor pe teritoriul SRL „Inima Codrului”, la data și ora începerii

demolării.

În viziunea recurentei, odată ce nu a fost întocmit act de inventariere nu are ce

prezenta ca probe, în situația în care și intimații recunoscut că nu a fost întocmit un

astfel de act. Recurenta rezumă că, actele din 24 ianuarie 2022 și din 29 martie 2023

au fost emise contrar legii.

SRL „Inima Codrului” consideră că, prin actele judecătorești contestate i s-a

încălcat dreptul la un proces echitabil, în situația în care hotărârile judecătorești nu au

fost motivate și nu a primit răspuns explicit la pretențiile și obiecțiile formulate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii

de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă

care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Or, legea

procesual-civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale

ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

6

septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 martie 2023, în

ședință publică (f.d.216, vol.I).

Din actele cauzei rezultă că copia dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

notificată SRL „Inima Codrului” la 03 aprilie 2023 la adresa electronică a acesteia,

fapt ce rezultă din scrisoare anexată la dosar (f.d.237, vol.I).

Totodată, din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel la 04 aprilie 2023

a notificat SRL „Inima Codrului” copia deciziei integrale din 29 martie 2023, la

adresa electronică a acesteia (f.d.238, vol.I).

Astfel, recursul depus la 04 aprilie 2023, de către SRL „Inima Codrului” a fost

efectuat cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ (în redacția legii

până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023).

La 02 mai 2023, și ulterior la 11 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa Preturii sect. Buiucani, mun. Chișinău și Întreprinderii Municipale

pentru Servicii Locative sect. Buiucani, mun. Chișinău copia recursului depus de

SRL „Inima Codrului”, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării obligatorii a

referințelor, cu toate acestea intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu

au prezentat referințe (f.d.15, 22-25, vol.II).

Examinând temeiurile invocate în recurs, în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea

cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,

iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

7

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de SRL „Inima

Codrului”.

8

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Inima Codrului”, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9