2ra-1173/23 — cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și a penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și obligarea achitării contribuțiilor cuvenite

Dosarul nr. 2ra-1173/23 2-21122062-01-2ra-17082023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: T. Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Pahopol, A. Malîi, R. Pulbere) Î N C H E I E R E 12 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația Obștească Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Crețu împotriva Asociației Obștești Complexul Creștin „Sfânta Treime” cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și a penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și obligarea achitării contribuțiilor cuvenite, împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse cererile de apel depuse de Asociația Obștească Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu și de Petru Crețu, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici și menținută hotărârea din 03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La 13 august 2021, Petru Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gheorghiță, a depus cerere de chemare în judecată împotriva AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcție,

restabilirea în funcția deținută anterior și încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă (f. d. 2-4, vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că, din anul 2011, activează în calitate de paznic parcare la AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”. A menționat că angajatorul, folosindu-se de naivitatea sa și pentru a evita cheltuielile aferente achitării impozitelor, a perfectat contractul individual de muncă abia la data de 01 decembrie 2014. 1 Totodată, a notat că, începând cu luna ianuarie 2021, pârâta i-a restricționat accesul său la locul de muncă, ceea ce a făcut imposibil ca să-și îndeplinească obligațiile contractuale. A relatat că, abia la mijlocul lunii iunie 2021, pârâtul i-a comunicat să nu mai vină la serviciu, deoarece este concediat.

Reclamantul a susținut că pârâta nu i-a comunicat motivul concedierii și, astfel, nu i-a fost oferită posibilitatea să dea explicații asupra presupuselor încălcări care au stat la baza aplicării sancțiunii. A punctat că ordinul de concediere i-a fost adus la cunoștință abia în luna iulie 2021, obiectând că nu este de acord cu motivele concedierii, dar nici cu ordinul de concediere propriu-zis. A subliniat că, ordinul de concediere este întocmit contrar legii, deoarece nu este indicat termenul și organul în care sancțiunea poate fi contestată. În opinia reclamantului, dat fiind faptul că a fost concediat ilegal, dânsul este în drept de a pretinde de la pârât despăgubire pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, egală cu salariul mediu pe care l-ar fi primit dacă ar fi avut posibilitatea să muncească.

A concretizat că, potrivit certificatului prezentat de către pârât, salariul său mediu în anul 2020 a constituie 3 876 de lei. În drept, reclamantul Petru Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gheorghiță, și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 60, 166, 167, 256 din Codul de procedură civilă, art. 5, 10, 90, 329, 330 din Codul muncii, art. 20, 43 din Constituția Republicii Moldova.

Reclamantul Petru Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gheorghiță, a solicitat: 1) recunoașterea caracterului neîntemeiat al refuzului AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” de a-l restabili în funcția de paznic și achitarea tuturor restanțelor; 2) anularea ordinului AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, prin care dânsul a fost concediat, în baza art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii; 3) restabilirea sa în funcția de paznic, cu dispunerea continuării activității în baza contractului individual de muncă din 01 decembrie 2014: 4) încasarea de la AO Compexul Creștin „Sfânta Treime” a salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la muncă, în sumă de 38 600 de lei.

Ulterior, Petru Crețu a depus cerere de suplinire a pretențiilor, prin care a solicitat, adițional pretențiilor invocate inițial, achitarea în bugetul CNAS a contribuțiilor pentru perioada 01 ianuarie 2011 – 01 decembrie 2014, perioadă în care a muncit în mod neoficial la AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” (f. d. 18-20, vol. I). La 07 februarie 2022, Petru Crețu, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici, a depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, solicitând: 1) anularea ordinului de concediere nr. 08 din 14 mai 2021; 2) restabilirea sa la locul de muncă în cadrul AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”; 3) conform art. 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, încasarea din contul pârâtei a prejudiciului cauzat prin eliberarea nelegitimă din serviciu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începând cu 29 decembrie 2020, până la data pronunțării hotărârii judecătorești, în mărimea salariului mediu al salariatului pentru această 2 perioadă, în mărime de 4 614 lei; 4) conform art. 90 alin. (3) din Codul muncii, încasarea din contul pârâtei a prejudiciului moral cauzat prin eliberarea nelegitimă din serviciu, în mărime de 50 000 de lei; 5) obligarea AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” să achite la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor cuvenite pentru perioada 01 ianuarie 2011 – 01 decembrie 2014 (f. d. 73,

vol. I). La 23 noiembrie 2022, Petru Crețu, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici, a depus o nouă cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat, în final: 1) anularea ordinului de concediere nr. 08 din 14 mai 2021; 2) restabilirea sa la locul de muncă în cadrul AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”; 3) conform art. 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, încasarea din contul pârâtei a prejudiciului cauzat prin eliberarea nelegitimă din serviciu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începând cu 29 decembrie 2020, până la data pronunțării hotărârii judecătorești, în mărimea salariului mediu al salariatului pentru această perioadă, în mărime de 5 688 de lei; 4) conform art. 90 alin. (3) din Codul muncii, încasarea din contul pârâtei a prejudiciului moral cauzat prin eliberarea nelegitimă din serviciu, în mărime de 50 000 de lei; 5) conform art. 330 alin. (2) din Codul muncii, încasarea din contul pârâtei a penalității legale, în mărime de 53 448 de lei; 6) obligarea AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” să achite la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor cuvenite pentru perioada 01 ianuarie 2011 – 01 decembrie 2014 (f. d. 138-139, vol. I). În motivarea cererii de mărire a cuantumului pretențiilor, a indicat că, potrivit adeverinței privind salariul său,

eliberat de AO Complexul Creștin „Sfînta Treime” la data de 25 mai 2021, salariul său pentru anul 2020 a constituit suma de 55 368 de lei, ceea ce reprezintă un salariu lunar mediu în mărime de 4 614 lei. A notat că, la data de 13 mai 2022, AO Complexul Creștin „Sfînta Treime” a achitat suma de 25 786 de lei, cu titlu de recalcul pentru perioada anilor 2019- 2020, fapt care a dus la mărirea salariului mediu lunar cu suma de 1 074 de lei (27 786 : 24 luni). Respectiv, salariul mediu lunar constituie 5 688 de lei. Reclamantul a accentuat că suma de 25 786 de lei trebuia achitată pe parcursul anilor 2019-2020, cel târziu pînă pe data de 31 decembrie 2020. A relatat că, în acord cu prevederile art. 330 alin. (2) din Codul muncii, 0,3% din 25 786 de lei constituie 77,35 de lei.

Pentru perioada 01 ianuarie 2021- 22 noiembrie 2022, penalitatea legală constituie 53 448 de lei (691 zile x 77,35 de lei). Prin hotărârea din 03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial acțiunea. S-a anulat ordinul AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” nr. 08 din 14 mai 2021 cu privire la eliberarea din funcție, prin care s-a dispus eliberarea din funcția de paznic a lui Petru Crețu conform art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii. S-a restabilit Petru Crețu în funcția de paznic în cadrul AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”. 3 S-a încasat de la AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” în beneficiul lui Petru Crețu salariul pentru absența forțată de la muncă, începând cu data concedierii până la data de 03 martie 2023, luându-se în calcul salariul mediu lunar calculat, cu reținerile aferente.

Calcularea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă urmează să se efectueze de către angajator, conform legislației în vigoare. S-a încasat de la AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” în beneficiul lui Petru Crețu penalitatea de întârziere în sumă de 53 448 de lei și suma de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, a fost respinsă acțiunea (f. d. 179, 193-200, vol. I). La 10 martie 2023, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” a declarat apel împotriva hotărârii din 03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 02 mai 2023, a depus apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a acțiunii (f. d. 188-189, 223-228, vol. I). La 17 martie 2023, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Petru Crețu, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici, a declarat apel împotriva hotărârii din 03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 19 aprilie 2023, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii instanței de fond, în partea ce ține de pretențiile respinse și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor din acțiune (f. d. 205- 206, 220-221, vol. I). Prin decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel depuse de AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu și de Petru Crețu,

reprezentat de avocatul Augustin Procopovici și menținută hotărârea din 03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 4, 5-17, vol. II). Întru argumentarea soluției emise, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că fapta de absență nemotivată de la locul de muncă a fost constatată la data de 25 ianuarie 2021, iar ordinul cu privire la eliberarea din funcție a lui Petru Crețu a fost emis de către AO Complexul Creștin „Sfînta Treime” la data de 14 mai 2021, adică cu depășirea termenului de o lună stabilit de art. 209 alin. (1) din Codul muncii. Totodată, instanțele de judecată au constatat că ordinul de concediere contestat nu conține elementele obligatorii prevăzute de art. 210 alin. (1) lit. b) și c) din Codul muncii, și anume termenul în care sancțiunea poate fi contestată și organul în care sancțiunea poate fi contestată.

Cu referire la cerința de reparare a prejudiciului moral, instanțele de judecată au relevat că, prin emiterea ordinului cu privire la eliberare din funcție a reclamantului, care a avut drept efect lipsirea acestuia de surse de întreținere, i- au cauzat ultimului o stare de stres, neliniște și incertitudine, iar atenuarea suferințelor psihice prin adjudecarea sumei de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu 4 moral, este suficientă pentru a atenua impactul negativ care s-a răsfrânt asupra reclamantului în rezultatul eliberării ilegale din funcție.

În partea ce ține de pretenția reclamantului cu privire la încasarea sumei de 53 448 de lei, cu titlu de penalitate, instanțele de judecată au constatat temeinicia pretenției respective, având la bază prevederile art. 330 alin. (2) din Codul muncii, or, conform procesului-verbal de control din 15 martie 2022, întocmit de Inspectoratul de Stat al Muncii, angajatorul a efectuat recalcularea salariului pentru anii 2019-2020 și la data de 13 mai 2022, i-a achitat lui Petru Crețu suma de 25 786 de lei, cu titlu de recalcul pentru perioada anilor 2019-2020.

Cu referire la pretenția reclamantului cu privire la obligarea pârâtului de a achita la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor cuvenite pentru perioada 01 ianuarie 2011 – 01 decembrie 2014, instanțele de judecată au conchis asupra respingerii acesteia, întrucât potrivit ordinului angajatorului nr. 12 din 01 decembrie 2014, Petru Crețu a fost numit în funcție doar începând cu data de 01 decembrie 2014. La 07 august 2023, AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f. d. 26-34, vol. II).

În motivarea recursului, a indicat că soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare este bazată pe o interpretare eronată a legii și este în contradicție cu circumstanțele cauzei. A obiectat că este neîntemeiată concluzia instanțelor de judecată cu privire la faptul că abaterea disciplinară a fost constatată la 25 ianuarie 2021, or, angajatorul a constatat abaterea pe parcursul întregii perioade în care Petru Crețu a lipsit de la serviciu (25 ianuarie 2021 – 14 mai 2021), deoarece intimatul a comis o abatere disciplinară continuă. A notat că, ținând cont de faptul că legislația muncii nu face distincție dintre abaterile disciplinare după criteriul consumării acestora, prin analogie, urmează a fi aplicate prevederile art. 30 alin. (9) din Codul contravențional.

Cu referire la pretinsa nerespectare a condițiilor de formă a ordinului de concediere, recurenta a precizat că ordinul nominalizat conține atât numele, funcția ocupată de angajat, precum și temeiurile de fapt și de drept ale concedierii, iar legea nu prevede volumul descrierii condițiilor de formă. Prin urmare, instanța de apel a dat o interpretare eronată art. 210 din Codul muncii și a aplicat eronat analogia legii. Cu referire la penalitatea încasată, recurenta a menționat că suma de 53 448 de lei este bazată pe un calcul incorect. Totodată, motivul recalculării sumei de 25 789 de lei, efectuate intimatului, nu se încadrează în prevederile art. 330 alin. (2) din Codul muncii.

Suplimentar, a punctat că instanțele de judecată, contrar prevederilor art. 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, a încasat salariul pentru absența forțată de la muncă, începând cu data concedierii, 14 mai 2021, până la data de 03 martie 2023, 5 luându-se în calcul salariul mediu lunar, fără a ține cont de limitarea despăgubirii la 12 salarii medii lunare, fapt care urma a fi menționat în dispozitivul hotărârii. La 19 septembrie 2023, Petru Crețu, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici, a depus referință la recursul înaintat de AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, solicitând declararea inadmisibilității acestuia (f. d. 49-51, vol. II). În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 13 iunie 2023 (f. d. 4, vol. II). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 07 august 2023 (f. d. 26, vol. II). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de către AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de către AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. 6 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de către AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor 7 expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de către AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, ca fiind inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Asociația Obștească Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Oxana Parfeni 8