2ra-1173/23 — cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și a penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și obligarea achitării contribuțiilor cuvenite

2ra-1173/23 — cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și a penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și obligarea achitării contribuțiilor cuvenite (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1173/23

2-21122062-01-2ra-17082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: T. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Pahopol, A. Malîi, R. Pulbere)

Î N C H E I E R E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația Obștească

Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Petru

Crețu împotriva Asociației Obștești Complexul Creștin „Sfânta Treime” cu

privire la anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcția

deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și a

penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și obligarea achitării

contribuțiilor cuvenite,

împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse cererile de apel depuse de Asociația Obștească Complexul

Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu și de Petru

Crețu, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici și menținută hotărârea din

03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 13 august 2021, Petru Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gheorghiță,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva AO Complexul Creștin „Sfânta

Treime” cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în

funcția deținută anterior și încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă

(f. d. 2-4, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că, din anul 2011,

activează în calitate de paznic parcare la AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”.

A menționat că angajatorul, folosindu-se de naivitatea sa și pentru a evita

cheltuielile aferente achitării impozitelor, a perfectat contractul individual de

muncă abia la data de 01 decembrie 2014.

1

Totodată, a notat că, începând cu luna ianuarie 2021, pârâta i-a restricționat

accesul său la locul de muncă, ceea ce a făcut imposibil ca să-și îndeplinească

obligațiile contractuale.

A relatat că, abia la mijlocul lunii iunie 2021, pârâtul i-a comunicat să nu

mai vină la serviciu, deoarece este concediat.

Reclamantul a susținut că pârâta nu i-a comunicat motivul concedierii și,

astfel, nu i-a fost oferită posibilitatea să dea explicații asupra presupuselor

încălcări care au stat la baza aplicării sancțiunii.

A punctat că ordinul de concediere i-a fost adus la cunoștință abia în luna

iulie 2021, obiectând că nu este de acord cu motivele concedierii, dar nici cu

ordinul de concediere propriu-zis.

A subliniat că, ordinul de concediere este întocmit contrar legii, deoarece

nu este indicat termenul și organul în care sancțiunea poate fi contestată.

În opinia reclamantului, dat fiind faptul că a fost concediat ilegal, dânsul

este în drept de a pretinde de la pârât despăgubire pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă, egală cu salariul mediu pe care l-ar fi primit dacă ar

fi avut posibilitatea să muncească.

A concretizat că, potrivit certificatului prezentat de către pârât, salariul său

mediu în anul 2020 a constituie 3 876 de lei.

În drept, reclamantul Petru Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gheorghiță,

și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 60, 166, 167, 256 din Codul de

procedură civilă, art. 5, 10, 90, 329, 330 din Codul muncii, art. 20, 43 din

Constituția Republicii Moldova.

Reclamantul Petru Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gheorghiță, a

solicitat: 1) recunoașterea caracterului neîntemeiat al refuzului AO Complexul

Creștin „Sfânta Treime” de a-l restabili în funcția de paznic și achitarea tuturor

restanțelor; 2) anularea ordinului AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, prin

care dânsul a fost concediat, în baza art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii; 3)

restabilirea sa în funcția de paznic, cu dispunerea continuării activității în baza

contractului individual de muncă din 01 decembrie 2014: 4) încasarea de la AO

Compexul Creștin „Sfânta Treime” a salariului mediu pentru perioada absenței

forțate de la muncă, în sumă de 38 600 de lei.

Ulterior, Petru Crețu a depus cerere de suplinire a pretențiilor, prin care a

solicitat, adițional pretențiilor invocate inițial, achitarea în bugetul CNAS a

contribuțiilor pentru perioada 01 ianuarie 2011 – 01 decembrie 2014, perioadă în

care a muncit în mod neoficial la AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” (f. d.

18-20, vol. I).

La 07 februarie 2022, Petru Crețu, reprezentat de avocatul Augustin

Procopovici, a depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, solicitând: 1)

anularea ordinului de concediere nr. 08 din 14 mai 2021; 2) restabilirea sa la locul

de muncă în cadrul AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”; 3) conform art. 90

alin. (2) lit. a) din Codul muncii, încasarea din contul pârâtei a prejudiciului

cauzat prin eliberarea nelegitimă din serviciu pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la muncă, începând cu 29 decembrie 2020, până la data pronunțării

hotărârii judecătorești, în mărimea salariului mediu al salariatului pentru această

2

perioadă, în mărime de 4 614 lei; 4) conform art. 90 alin. (3) din Codul muncii,

încasarea din contul pârâtei a prejudiciului moral cauzat prin eliberarea

nelegitimă din serviciu, în mărime de 50 000 de lei; 5) obligarea AO Complexul

Creștin „Sfânta Treime” să achite la bugetul asigurărilor sociale de stat a

contribuțiilor cuvenite pentru perioada 01 ianuarie 2011 – 01 decembrie 2014 (f.

d. 73, vol. I).

La 23 noiembrie 2022, Petru Crețu, reprezentat de avocatul Augustin

Procopovici, a depus o nouă cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, prin

care a solicitat, în final: 1) anularea ordinului de concediere nr. 08 din 14 mai

2021; 2) restabilirea sa la locul de muncă în cadrul AO Complexul Creștin „Sfânta

Treime”; 3) conform art. 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, încasarea din contul

pârâtei a prejudiciului cauzat prin eliberarea nelegitimă din serviciu pentru

întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începând cu 29 decembrie 2020,

până la data pronunțării hotărârii judecătorești, în mărimea salariului mediu al

salariatului pentru această perioadă, în mărime de 5 688 de lei; 4) conform art. 90

alin. (3) din Codul muncii, încasarea din contul pârâtei a prejudiciului moral

cauzat prin eliberarea nelegitimă din serviciu, în mărime de 50 000 de lei; 5)

conform art. 330 alin. (2) din Codul muncii, încasarea din contul pârâtei a

penalității legale, în mărime de 53 448 de lei; 6) obligarea AO Complexul Creștin

„Sfânta Treime” să achite la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor

cuvenite pentru perioada 01 ianuarie 2011 – 01 decembrie 2014 (f. d. 138-139,

vol. I).

În motivarea cererii de mărire a cuantumului pretențiilor, a indicat că,

potrivit adeverinței privind salariul său, eliberat de AO Complexul Creștin „Sfînta

Treime” la data de 25 mai 2021, salariul său pentru anul 2020 a constituit suma

de 55 368 de lei, ceea ce reprezintă un salariu lunar mediu în mărime de 4 614

lei.

A notat că, la data de 13 mai 2022, AO Complexul Creștin „Sfînta Treime”

a achitat suma de 25 786 de lei, cu titlu de recalcul pentru perioada anilor 2019-

2020, fapt care a dus la mărirea salariului mediu lunar cu suma de 1 074 de lei

(27 786 : 24 luni). Respectiv, salariul mediu lunar constituie 5 688 de lei.

Reclamantul a accentuat că suma de 25 786 de lei trebuia achitată pe

parcursul anilor 2019-2020, cel târziu pînă pe data de 31 decembrie 2020.

A relatat că, în acord cu prevederile art. 330 alin. (2) din Codul muncii,

0,3% din 25 786 de lei constituie 77,35 de lei. Pentru perioada 01 ianuarie 2021-

22 noiembrie 2022, penalitatea legală constituie 53 448 de lei (691 zile x 77,35

de lei).

Prin hotărârea din 03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial acțiunea.

S-a anulat ordinul AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” nr. 08 din 14

mai 2021 cu privire la eliberarea din funcție, prin care s-a dispus eliberarea din

funcția de paznic a lui Petru Crețu conform art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul

muncii.

S-a restabilit Petru Crețu în funcția de paznic în cadrul AO Complexul

Creștin „Sfânta Treime”.

3

S-a încasat de la AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” în beneficiul lui

Petru Crețu salariul pentru absența forțată de la muncă, începând cu data

concedierii până la data de 03 martie 2023, luându-se în calcul salariul mediu

lunar calculat, cu reținerile aferente. Calcularea salariului pentru perioada

absenței forțate de la muncă urmează să se efectueze de către angajator, conform

legislației în vigoare.

S-a încasat de la AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” în beneficiul lui

Petru Crețu penalitatea de întârziere în sumă de 53 448 de lei și suma de 10 000

de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, a fost respinsă acțiunea (f. d. 179, 193-200, vol. I).

La 10 martie 2023, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, AO Complexul Creștin „Sfânta Treime” a declarat

apel împotriva hotărârii din 03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, iar la 02 mai 2023, a depus apelul motivat, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere ca

neîntemeiată a acțiunii (f. d. 188-189, 223-228, vol. I).

La 17 martie 2023, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Petru Crețu, reprezentat de avocatul Augustin

Procopovici, a declarat apel împotriva hotărârii din 03 martie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, iar la 19 aprilie 2023, prin intermediul oficiului poștal, a

prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii

instanței de fond, în partea ce ține de pretențiile respinse și emiterea în această

parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor din acțiune (f. d. 205-

206, 220-221, vol. I).

Prin decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererile de apel depuse de AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată

de avocatul Valentin Mocanu și de Petru Crețu, reprezentat de avocatul Augustin

Procopovici și menținută hotărârea din 03 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (f. d. 4, 5-17, vol. II).

Întru argumentarea soluției emise, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au reținut că fapta de absență nemotivată de la locul de muncă a fost constatată la

data de 25 ianuarie 2021, iar ordinul cu privire la eliberarea din funcție a lui Petru

Crețu a fost emis de către AO Complexul Creștin „Sfînta Treime” la data de 14

mai 2021, adică cu depășirea termenului de o lună stabilit de art. 209 alin. (1) din

Codul muncii.

Totodată, instanțele de judecată au constatat că ordinul de concediere

contestat nu conține elementele obligatorii prevăzute de art. 210 alin. (1) lit. b) și

c) din Codul muncii, și anume termenul în care sancțiunea poate fi contestată și

organul în care sancțiunea poate fi contestată.

Cu referire la cerința de reparare a prejudiciului moral, instanțele de

judecată au relevat că, prin emiterea ordinului cu privire la eliberare din funcție a

reclamantului, care a avut drept efect lipsirea acestuia de surse de întreținere, i-

au cauzat ultimului o stare de stres, neliniște și incertitudine, iar atenuarea

suferințelor psihice prin adjudecarea sumei de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu

4

moral, este suficientă pentru a atenua impactul negativ care s-a răsfrânt asupra

reclamantului în rezultatul eliberării ilegale din funcție.

În partea ce ține de pretenția reclamantului cu privire la încasarea sumei de

53 448 de lei, cu titlu de penalitate, instanțele de judecată au constatat temeinicia

pretenției respective, având la bază prevederile art. 330 alin. (2) din Codul

muncii, or, conform procesului-verbal de control din 15 martie 2022, întocmit de

Inspectoratul de Stat al Muncii, angajatorul a efectuat recalcularea salariului

pentru anii 2019-2020 și la data de 13 mai 2022, i-a achitat lui Petru Crețu suma

de 25 786 de lei, cu titlu de recalcul pentru perioada anilor 2019-2020.

Cu referire la pretenția reclamantului cu privire la obligarea pârâtului de a

achita la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor cuvenite pentru

perioada 01 ianuarie 2011 – 01 decembrie 2014, instanțele de judecată au conchis

asupra respingerii acesteia, întrucât potrivit ordinului angajatorului nr. 12 din 01

decembrie 2014, Petru Crețu a fost numit în funcție doar începând cu data de 01

decembrie 2014.

La 07 august 2023, AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată

de avocatul Valentin Mocanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 iunie

2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii (f. d. 26-34, vol. II).

În motivarea recursului, a indicat că soluția instanțelor de judecată ierarhic

inferioare este bazată pe o interpretare eronată a legii și este în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

A obiectat că este neîntemeiată concluzia instanțelor de judecată cu privire

la faptul că abaterea disciplinară a fost constatată la 25 ianuarie 2021, or,

angajatorul a constatat abaterea pe parcursul întregii perioade în care Petru Crețu

a lipsit de la serviciu (25 ianuarie 2021 – 14 mai 2021), deoarece intimatul a

comis o abatere disciplinară continuă.

A notat că, ținând cont de faptul că legislația muncii nu face distincție

dintre abaterile disciplinare după criteriul consumării acestora, prin analogie,

urmează a fi aplicate prevederile art. 30 alin. (9) din Codul contravențional.

Cu referire la pretinsa nerespectare a condițiilor de formă a ordinului de

concediere, recurenta a precizat că ordinul nominalizat conține atât numele,

funcția ocupată de angajat, precum și temeiurile de fapt și de drept ale concedierii,

iar legea nu prevede volumul descrierii condițiilor de formă.

Prin urmare, instanța de apel a dat o interpretare eronată art. 210 din Codul

muncii și a aplicat eronat analogia legii.

Cu referire la penalitatea încasată, recurenta a menționat că suma de 53 448

de lei este bazată pe un calcul incorect.

Totodată, motivul recalculării sumei de 25 789 de lei, efectuate intimatului,

nu se încadrează în prevederile art. 330 alin. (2) din Codul muncii.

Suplimentar, a punctat că instanțele de judecată, contrar prevederilor art.

90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, a încasat salariul pentru absența forțată de la

muncă, începând cu data concedierii, 14 mai 2021, până la data de 03 martie 2023,

5

luându-se în calcul salariul mediu lunar, fără a ține cont de limitarea despăgubirii

la 12 salarii medii lunare, fapt care urma a fi menționat în dispozitivul hotărârii.

La 19 septembrie 2023, Petru Crețu, reprezentat de avocatul Augustin

Procopovici, a depus referință la recursul înaintat de AO Complexul Creștin

„Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, solicitând

declararea inadmisibilității acestuia (f. d. 49-51, vol. II).

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 13

iunie 2023 (f. d. 4, vol. II).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 07 august 2023 (f. d. 26, vol. II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de

a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

către AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin

Mocanu, împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi

examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură

civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de către AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul

Valentin Mocanu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către AO Complexul

Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,

deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța

de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar

constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel

a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recursul declarat de către AO Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată

de avocatul Valentin Mocanu, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor

7

expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța

de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la

judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate

a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de către AO Complexul

Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu, ca fiind

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a),

440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Asociația Obștească

Complexul Creștin „Sfânta Treime”, reprezentată de avocatul Valentin Mocanu,

împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

8